2ra-542/18 — cu privire la anularea încheierii executorului judecătoresc și ridicarea sechestrului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea încheierii executorului judecătoresc şi ridicarea sechestrului
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-542/18 — cu privire la anularea încheierii executorului judecătoresc și ridicarea sechestrului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: O. Țurcan dosarul nr. 2ra-542/18
instanța de apel: L. Bulgac, E. Palanciuc, V. Sîrbu
ÎNCHEIERE
28 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor
Chelari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Chelari
împotriva Iuliei Dahina cu privire la anularea încheierii executorului judecătoresc
și ridicarea sechestrului
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2017 prin care
a fost admis apelul declarat de Zinaida Armanu, casată hotărârea Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău din 18 mai 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost
respinsă acțiunea ca neîntemeiată
constată:
La 23 octombrie 2014, prin intermediul Oficiului Poștal, Victor Chelari a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei Dahina, intervenient accesoriu
ÎM „Coliseum Palace” SRL și executorul judecătoresc Valentin Dușcov cu privire
la anularea încheierii executorului judecătoresc și ridicarea sechestrului.
În motivarea acțiunii a invocat că prin încheierea executorului judecătoresc
Valentin Dușcov (procedura de executare nr. 152-235/14), a fost dispusă aplicarea
repetată a sechestrului pe bunul imobil și anume, apartamentul nr. X din
str. XXXXX mun. XXXXX, în complexul locativ „Coliseum Palace”, care îi
aparține cu drept de posesiune și folosință.
Indică că anterior, executorul judecătoresc Valentin Dușcov a aplicat, în
cadrul aceleiași proceduri de executare (nr. 152-132/13), sechestru pe același bun
imobil nr. cadastral XXXXX.
Afirmă că nu cunoaște conținutul încheierii nr. 152-235/14, deoarece nu a
primit copia acestui înscris.
Susține că prin încheierea Judecătoriei Cahul din 25 februarie 2013 a fost
dispusă anularea încheierilor nr. 152-132/13 din 31 iulie 2013 și nr. 154-1075 din
1
1 august 2013 a executorilor judecătorești Valentin Dușcov și Nadejda Condrea,
prin care a fost aplicat sechestru pe bunul imobil amplasat pe str. XXXXX
mun. XXXXX.
Menționează că prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 mai 2014 a fost
menținută încheierea primei instanțe fără modificări.
Relevă că despre aplicarea sechestrului repetat de către executorul
judecătoresc Valentin Dușcov, dânsul a aflat la 20 octombrie 2014, când s-a
prezentat la ÎM „Coliseum Palace” SRL pentru a efectua o plată în contul ratelor
scadente, stabilite prin contractul de leasing financiar nr. FL 20/2012 din
8 octombrie 2012.
Notează că asemenea plăți dânsul le efectuează din luna iulie 2013, după
semnarea contractului de cesiune a creanței din 21 iunie 2013.
Precizează că prin somația nr. 152 – 269 din 16 septembrie 2014 expediată
de către executorul judecătoresc Valentin Dușcov în adresa ÎM „Coliseum Palace”
SRL, a informat proprietarul bunului imobil despre aplicarea sechestrului asupra
mijloacelor financiare în sumă totală de 275172 lei și interzicerea ÎM „Coliseum
Palace” SRL de a transmite debitorului sau altor terțe persoane bunurile sechestrate
fără acordul executorului judecătoresc până la noi indicații.
Obiectează că executorul judecătoresc greșit a aplicat prevederile art. 98 Cod
de executare, deoarece din conținutul somației rezultă că sunt urmărite bunurile
debitorului Iulia Dahina, domiciliată pe str. XXXXX or. XXXXX, pe când
sechestrul este aplicat pe apartamentul nr. X situat pe str. XXXXX mun. XXXXX,
pe care dânsul îl deține cu drept de posesie și folosință în baza contractului de
cesiune a creanței din 21 iunie 2013.
Remarcă că la 21 iunie 2013, cedentul Iulia Dahina i-a transmis cesionarului
Victor Chelari creanțele care rezultă din contractul de leasing financiar
nr. FL 20/2012 din 8 octombrie 2012, astfel fiind substituită în drepturile și
obligațiile asumate prin contractul de leasing financiar semnat cu proprietarul
apartamentului ÎM „Coliseum Palace” SRL.
Susține că sumele achitate de cedenta Iulia Dahina în perioada anilor 2012 –
2013 au fost acceptate de ÎM „Coliseum Palace” SRL cu titlu de plată a costului
apartamentului nr. X, ulterior cedat la 21 iunie 2013 în schimbul unei compensări
echivalente.
Menționează că ÎM „Coliseum Palace” SRL nu deține în conturile sale
bancare o sumă de bani în cuantum de 275172 lei care i-ar aparține Iuliei Dahina.
Consideră că executorul judecătoresc ilegal a aplicat repetat sechestrul pe
apartamentul nr. X situat pe str. XXXXX mun. XXXXX, sub pretextul urmăririi
bunurilor debitorului Iulia Dahina.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 161 alin. (1) – (3), 1633
Cod de executare, art. 9, 16 alin. (2) din Legea cu privire la leasing, art. 556, 557,
558, 559 Cod civil, art. 166-168 CPC.
Solicită admiterea acțiunii, anularea integrală a încheierii executorului
judecătoresc Valentin Dușcov nr. 152-235/14, ridicarea sechestrului aplicat repetat
asupra apartamentului nr. X situat pe str. XXXXX mun. XXXXX.
2
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 10 decembrie 2014 a fost atrasă în
proces Zinaida Armanu în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 24 februarie 2015 a fost admisă
acțiunea parțial, ridicat sechestrul aplicat pe apartamentul nr. X din str. XXXXX
mun. XXXXX nr. cadastral XXXXX.
În rest, acțiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 1 iulie 2015 au fost admise apelurile
declarate de Victor Chelari și intervenientul accesoriu Zinaida Armanu, casată
integral hotărârea Judecătoriei Cahul din 24 februarie 2015 cu restituirea pricinii în
prima instanță care este competentă să judece pricina – Judecătoria Rîșcani,
mun. Chișinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 mai 2016 a fost
admisă acțiunea și anulată încheierea executorului judecătoresc Valentin Dușcov
din 12 septembrie 2014 privind aplicarea sechestrului pe cota – parte din bunul
imobil nr. cadastral XXXXX, apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2017 a fost admis
apelul declarat de Zinaida Armanu, casată hotărârea primei instanțe și emisă o
nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 12 decembrie 2017, Victor Chelari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea integrală a deciziei recurate cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată.
Cu referire la prevederile art. 432 alin. (1) și 434 alin. (1) CPC, susține că
analiza deciziei recurate denotă caracterul nefondat al acesteia. Or, prin această
decizie a fost anulată o hotărâre emisă în conformitate cu normele materiale și
procedurale.
Specifică că a recepționat copia deciziei motivate la 14 octombrie 2017, prin
urmare, recursul este declarat în interiorul termenului legal.
Afirmă că la momentul de față Victor Chelari a achitat integral ratele de
leasing, iar menținerea în continuare a sechestrului aplicat ilegal, face imposibilă
exercitarea dreptului de proprietate pe deplin.
La 19 martie 2018, Zinaida Armanu a depus referință la cererea de recurs,
solicitând respingerea recursului declarat de Victor Chelari ca fiind inadmisibil și
menținerea deciziei instanței de apel din 14 septembrie 2017.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 13 octombrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire (f. d. 31, vol. II), careva date cu privire la recepționarea acesteia de către
recurent la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din
14 septembrie 2017, în termen.
3
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Chelari,
reprezentat de avocatul Victor Pavlov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Victor Chelari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Victor Chelari, reprezentat de avocatul Victor
Pavlov ca inadmisibil.
4
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de Victor Chelari, reprezentat de avocatul Victor Pavlov se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecători Dumitru Mardari
Luiza Gafton
5