3ra-294/18 — radierea inscrierilor din registrul bunurilor imobile si repararea prejudiciului moral

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-294/18

L. Bagrin,

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Rusalenco Irina, prin intermediul avocatului

Daniliuc Nicolae,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Rusalenco Irina împotriva

Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova cu privire la radierea înscrierilor din

Registrul bunurilor imobile și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Rusalenco Irina, prin intermediul avocatului Daniliuc

Nicolae și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 septembrie

2017 de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă

La 27 februarie 2017 Rusalenco Irina, prin intermediul avocatului Daniliuc

Nicolae, a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Cadastru”, Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la radierea înscrierilor din Registrul bunurilor

imobile și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 23 ianuarie 2017 s-a adresat către

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău cu cerere, prin care a solicitat radierea dreptului de

proprietate a lui Fomusov Alexandr din Registrul bunurilor imobile asupra

apartamentului XXXXX, solicitarea fiind respinsă.

Menționează reclamanta că, contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire

a apartamentului XXXXX a fost încheiat la 29 august 1995 între Agenția teritorială

Chișinău a Ministerului privatizării și administrării proprietății de stat și mama sa,

Fomusova Zoia, iar la 20 septembrie 1995 autentificat notarial și înregistrat la biroul

teritorial Chișinău de inventariere tehnică.

Consideră reclamanta că, odată cu înregistrarea contractului de privatizare-

cumpărare, transmitere-primire a bunului imobil la organul competent, Fomusova Zoia

a devenit unicul proprietar al apartamentului în cauză.

Indică reclamanta că nu este clar din care considerente și în temeiul căror acte,

Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a înregistrat dreptul de proprietate și pe numele lui

1

Fomusov Alexandr asupra apartamentului XXXXX, deoarece la data înregistrării

contractului de privatizare-cumpărare, transmitere-primire al bunului imobil la biroul

teritorial Chișinău de inventariere tehnică (20 septembrie 1995), Fomusov Alexandr era

decedat (05 august 1995).

Solicită Rusalenco Irina, radierea dreptului de proprietate a lui Fomusov Alexandr

asupra apartamentului XXXXX, repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei

și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 septembrie 2017

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017 apelul declarat de

către Rusalenco Irina, prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae, a fost respins și

menținută hotărârea primei instanțe.

Atât prima instanță, cât și instanța de apel, au conchis asupra netemeiniciei

acțiunii, susținând că potrivit certificatului seria TS nr. 021086 din 19 mai 2010, eliberat

de Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului mun.

Chișinău în baza datelor sistemului informațional „Privatizarea locuințelor” al

Consiliului mun. Chișinău, la privatizarea apartamentului XXXXX, conform hotărârii

nr. 24 din 20 iunie 1995 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe

Chișinău, au participat 2 persoane Fomusova Zoia și Fomusov Alexandr. Iar conform

art. 11-12 din Legea privatizării fondului locativ nr. 1324 din 10 martie 1993, cetățenii

care doresc să cumpere sau să primească cu titlu gratuit locuința în proprietate privată

depun cereri scrise la organele abilitate, care sunt obligate ca, în termen de două luni de

la data înregistrării cererii, să stabilească, prin intermediul comisiilor de privatizare a

fondului de locuințe, costul locuinței și să adopte hotărârea respectivă. Comisia decide

pozitiv privatizarea locuinței în condițiile inițiale la momentul depunerii cererii și în

cazul când unul din membrii familiei a decedat în decursul examinării documentelor

prezentate la comisie. Contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței

în proprietate privată se încheie cu unul dintre soți cu acordul scris al tuturor membrilor

adulți care locuiesc împreună (inclusiv al celor care sunt plecați temporar). Prin urmare

înregistrarea dreptului de proprietate a fost efectuată legal.

La 25 ianuarie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Rusalenco

Irina, prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din

12 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 septembrie

2017 și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

În susținerea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe susținând că, instanțele de judecată nu au luat în

considerație că contractul de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a apartamentului

în litigiu a fost încheiat doar între Fomusova Zoia și Agenția teritorială Chișinău a

Ministerului privatizării și administrării proprietății de stat, iar Fomusov Alexandr la

momentul încheierii contractului era decedat.

La 14 februarie 2018 în adresa intimatului a fost expediată copia recursului

declarat de către Rusalenco Irina, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

2

consideră că recursul declarat de către Rusalenco Irina este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Rusalenco Irina nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în cererea de

chemare în judecată și în cererea de apel, în privința cărora s-au expus instanțele

ierarhic inferioare. Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanțele de fond și de apel și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept

procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în

fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

3

sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Rusalenco Irina, prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Rusalenco Irina, prin intermediul avocatului Daniliuc

Nicolae, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

4