3ra-286/18 — obligarea de a ridica mandatul de consilier inainte de termen
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea de a ridica mandatul de consilier inainte de termen
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-286/18 — obligarea de a ridica mandatul de consilier inainte de termen (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-286/18 Prima instanță: Jud. Cahul, sediul Central (jud. E. Bancov) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă) Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Cahul, intervenient accesoriu Jeliuc Alexandr cu privire la obligarea de a ridica mandatul de consilier înainte de termen, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 03 octombrie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de reprezentantul intervenientului accesoriu Jeliuc Alexandr, avocatul Dumitran Ignat și s-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 14 aprilie 2017, c o n s t a t ă : La 09 februarie 2017, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Consiliul orășenesc Cahul, intervenient accesoriu Jeliuc Alexandr privind obligarea de a ridica mandatul de consilier înainte de termen, În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 28 noiembrie 2016 a recepționat procesul-verbal și deciziile Consiliului orășenesc Cahul din 10 noiembrie 2016. Menționează că în urma examinării procesului-verbal al ședinței a constatat că Jeliuc Alexandr,
consilier în Consiliul orășenesc Cahul a lipsit de trei ori fără motive întemeiate la ședința consiliului orășenesc. Astfel lipse nemotivate au fost înregistrate la ședința din 10 noiembrie 2016, 29 septembrie 2016 și din 04 august 2016. Explică că la 10 noiembrie 2016 a notificat Consiliul orășenesc Cahul în contextul prevederilor art. 5 alin.(2) lit. a) și alin.(3) din Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 cu privire la statutul alesului local și art. 24 alin.(1) lit. e) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală să examineze chestiunea referitor la ridicarea mandatului de consilier înainte de termen a lui Jeliuc Alexandr și în acest sens să adopte o decizie.
1 Relevă că la data de 27 decembrie 2016, Consiliul orășenesc Cahul a examinat în ședință notificarea Oficiului privind ridicarea mandatului. Urmare a procedurii de vot, decizia a obținut o paritate de voturi. Precizează că, Consiliul orășenesc Cahul nu a adoptat o decizie în sensul ridicării mandatului de consilier în legătura cu absența nemotivată de la trei ședințe consecutive ale consiliului. Solicită reclamantul obligarea Consiliului orășenesc Cahul de a ridica mandatul de consilier a lui Jeliuc Alexandr înainte de termen. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 14 aprilie 2017 a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat.
S-a obligat Consiliul orășenesc Cahul să ridice înainte de termen mandatul consilierului Jeliuc Alexandr. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 03 octombrie 2017, a fost admis apelul declarat de reprezentantul intervenientului accesoriu Jeliuc Alexandr, avocatul Dumitran Ignat, s-a casat hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 14 aprilie 2017 și s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care: s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat. La 31 ianuarie 2018, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 03 octombrie 2017, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu aprecierile și decizia instanței de apel. Consideră că argumentele au fost preluate de la reprezentantul intervenientului accesoriu, fără a examina profund competențele Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat. Menționează că Curtea de Apel Cahul greșit a apreciat că Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat nu a fost de acord cu decizia Consiliului orășenesc Cahul privind ridicarea mandatului înainte de termen al domnului Jeliuc Alexandr, fără a face trimiteri concrete la dată, număr și denumirea deciziei. Mai mult ca atât, în acest sens consiliul local nici nu a adoptat vreo decizie, fiind doar proiect de decizie, din care și rezultă că instanța s-a bazat pe un act administrativ neexistent.
Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 02 ianuarie 2018 (f.d.72), cât și faptul că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia, recursul declarat la data de 31 ianuarie 2018, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.
2 În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Subsidiar se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.
Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul 3 condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.