3ra-487/19 — anularea dispozitiei privind concedierea de la lucru, restabilirea la lucru, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la lucru
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea dispozitiei privind concedierea de la lucru, restabilirea la lucru, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la lucru
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
3ra-487/19 — anularea dispozitiei privind concedierea de la lucru, restabilirea la lucru, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la lucru (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 3ra-487/19
prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (E. Bancov)
instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (R. Petrov, T. Berdilă, I. Dănăilă)
ÎNCHEIERE
17 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Primăria satului
Andrușul de Jos, raionul Cahul,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Leonte Elena împotriva Primăriei satului Andrușul de Jos, raionul Cahul,
intervenienți accesorii Tataru Aliona, Pralea Angela, Ministerul Educației, Culturii
și Cerectării al Republicii Moldova, Oficiului Teritorial al Cancelarie de Stat și
Consiliul sătesc Andrușul de Jos, raionul Cahul cu privire la anularea dispoziției
privind concedierea de la lucru, restabilirea la lucru, încasarea despăgubirii pentru
absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a
fost respins apelul declarat de Primăria satului Andrușul de Jos, raionul Cahul și a
fost menținută hotărârea din 27 aprilie 2018 Judecătoriei Cahul, sediul central,
c o n s t a t ă
La 17 iunie 2016 Leonte Elena a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei satului Andrușul de Jos, raionul Cahul, cu privire la anularea
dispoziției privind concedierea de la lucru, restabilirea la lucru, încasarea
despăgubirii pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că din luna noiembrie 1989 și până la 17 iulie
2015 a activat în funcția de director al creșei-grădiniță din s. Andrușul de Jos, r.
Cahul. Ulterior, prin dispoziția nr. 60-I Primarului s. Andrușul de Jos, r. Cahul a
fost desemnată în funcția de director-interimar, în legătură cu modificarea Codului
educației și organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director al acestei
instituții.
În pct. 3 a dispoziției nr. 60-I a Primarului Andrușul de Jos, r. Cahul este
prevăzut: „Se desemnează Leonte Elena în calitate de director interimar al creșei-
grădiniță din s. Andrușul de Jos de la data de 17 iulie 2015, până la desfășurarea
concursului și numirea în funcție în conformitate cu prevederile legii”.
La 03 mai 2016, nefiind epuizate etapele concursului, Primarul s. Andrușul
de Jos, r. Cahul, a emis dispoziția nr. 11-I prin care a dispus:
Se concediază Leonte Elena din funcția de director-interimar al creșei-
grădiniță din s. Andrușul de Jos, r. Cahul, începând cu data de 04 mai
2016.
Se obligă Leonte Elena să transmită ștampila și documentele creșei-
grădiniță în baza actului de predare-primire;
Contabilitatea va efectua calculele indemnizației de eliberare din serviciu
și indemnizația de concediu nefolosit respectiv perioadei lucrate;
La 04 mai 2016 a solicitat prin cerere verificarea legalității acestei dispoziții
către Cancelaria de Stat, către Oficiul teritorial Cahul.
Prin cererea din 05 mai 2016 depusă la Primăria s. Andrușul de Jos, r. Cahul
a solicitat anularea acesteia pe cale extrajudiciară.
Prin răspunsul nr. 86 din 31 mai 2016 a Primăriei s. Andrușul de Jos i-a fost
respinsă cererea.
Reclamanta consideră că dispoziția de concediere contravine art. 153 Codul
educației și dispoziției Primarului nr. 06-I din 17 iulie 2015.
A mai invocat că dispoziția Primarului s. Andrușul de Jos, r. Cahul nr. 11-I
din 03 mai 2016 de concediere a sa din funcția de director interimar este întemeiată
pe prevederile art. 86 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, schimbarea proprietarului,
ceea ce contravine realității și prevederilor art. 153 din Codul educației.
În acest sens reclamanta a menționat că a fost angajată de director interimar
prin dispoziția nr. 06-I din 17 iulie 2015 de către angajatorul Primăria Andrușul de
Jos, r. Cahul, astfel că la momentul demiterii sale era același proprietar, Primăria s.
Andrușul de Jos, r. Cahul. Temeiurile demiterii sale din funcție sunt fictive, motiv
legal de demitere nu este, prin urmare dispoziția de demitere este ilegală.
A solicitat reclamanta anularea dispoziției nr. 11-I din 03 mai 2016 privind
concedierea de la lucru, restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru absența
forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 22 septembrie 2016 a Judecătoriei Cahul, Oficiul
Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a fost atras în calitate de intervenient
accesoriu.
Prin încheierea din 22 septembrie 2016 a Judecătoriei Cahul, Tataru Aliona a
fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu.
Prin încheierea din 26 octombrie 2016 a Judecătoriei Cahul, Pralea Angela a
fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu.
Prin încheierea din 18 noiembrie 2016 a Judecătoriei Cahul, Direcția
Învățământ Cahul și Ministerul Educației au fost atrase în calitate de intervenient
accesoriu.
Prin încheierea din 21 iulie 2016 a Judecătoriei Cahul, Consiliu sătesc
Andrușul de Jos, r. Cahul a fost atras în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central
acțiunea a fost admisă; a fost anulată dispoziția Primarului s. Andrușul de Jos, r.
Cahul nr. 11-I din 03 mai 2016 cu privire la concedierea Elenei Leonte din funcția
2
de director-interimar al creșei-grădiniță din s. Andrușul de Jos, r. Cahul; a fost
încasat de la Primăria s. Andrușul de Jos, r. Cahul în beneficiul Elenei Leonte suma
de 24 652,38 de lei cu titlu de despăgubire pentru perioada absenței forțate de la
lucru, suma de 4 509,58 cu titlu de prejudiciu moral, în total suma de 29 161,96 de
lei, precum și în beneficiul statului suma de 839,57 de lei cu titlu de taxă de stat.
Primăria s. Andrușul de Jos, r. Cahul a declarat apel împotriva hotărârii din
27 aprilie 2018 Judecătoriei Cahul, sediul central, solicitând casarea acesteia și
emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul a fost respins
apelul declarat de Primăria satului Andrușul de Jos, raionul Cahul și a fost
menținută hotărârea din 27 aprilie 2018 Judecătoriei Cahul, sediul central.
Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a apreciat temeinicia
pretenției cu privire la anularea dispoziției cu privire la concedierea reclamantei din
funcție, or la data de 03 mai 2016 desfășurarea concursului pentru funcția respectivă
nu era finalizată.
De asemenea, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond, precum că
un alt temei de ilegalitate a dispoziției nr. 11-I din 03 mai 2016 este trimiterea la
norma art. 86 alin. (1) lit. f) Codul muncii. Or, conform dispoziției nr. 06-I din 17
iulie 2015 reclamanta a fost numită în funcția de director interimar de către
angajatorul Primăria s. Andrușul de Jos, r. Cahul, iar la momentul demiterii era
același angajator/proprietar.
Instanța de apel a menționat că luând în considerare că a fost constatată
ilegalitatea dispoziției nr. 11-I din 03 mai 2016, instanța de fond, conducându-se de
prevederile art. 90 alin. (1, 2) Codul muncii, corect a admis pretenția cu privire la
încasarea din contul pârâtului a salariului pentru absență forțată de la serviciu pentru
perioada 04 mai 2016 - 18 octombrie 2016 în sumă de 24 652,38 de lei.
Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă și încasarea prejudiciului
moral, în legătură cu faptul că i-a fost eliberat cu întârziere carnetul de muncă.
La 28 februarie 2019 Primăria satului Andrușul de Jos, raionul Cahul a
declarat recurs împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul,
solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri
de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că instanțele au interpretat eronat normele de
drept material, precum și au dat apreciere incorectă probelor administrate.
Examinând temeiurile recursului declarat de Primăria satului Andrușul de
Jos, raionul Cahul, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil,
din următoarele considerente.
După cum rezultă din speță litigiu a fost soluționat în baza Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
3
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data
de 10 februarie 2000.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a
recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,
adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului
administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa recurentului
copia deciziei istanței de apel. Conform avizului de recepție se confirmă că Primăria
s. Andrușul de Jos la data de 02 ianuarie 2019 a recepționat copia deciziei instanței
de apel. Prin urmare, recursul depus la data de 28 februarie 2019 este în termen.
În conformitate u art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în
lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a
temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de
judecată instituit în conformitate cu alin.(2).
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)
al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
4
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Primăria satului Andrușul de
Jos, raionul Cahul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)
și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3
5
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse, completul Colegiului consideră că recursul
declarat de Primăria satului Andrușul de Jos, raionul Cahul, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept
urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ
și art. 433 lit. a) al Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Primăria satului Andrușul de Jos, raionul Cahul, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
6