2ra-585/18 — cu privire la recunoașterea contractului de donație nul

Dosarul nr. 2ra-585/18

Instanța de fond: Judecătoria Soroca – P. Cocitov,

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Garbuz, D. Pușca, R. Burdeniuc,

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Nadejda Berghia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nadejda Berghia

împotriva Dianei Luca cu privire la recunoașterea contractului de donație nul,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 03 octombrie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de către Nadejda Berghia, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Soroca din data de 20 decembrie 2016,

C O N S T A T Ă:

La data de 13 mai 2009 Nadejda Berghia s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată, ulterior modificată, împotriva Dianei Luca (Berghia) cu privire la declararea

nulității contractului de donație nr. 3246 din 21 iulie 2006, încheiat între Dionis Berghia

și Diana Luca (Berghia). ( f.d.2, 94)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că în anul 2006 a mers cu soțul său

Dionis Berghia la notar pentru a perfecta actele pe averea, care va rămâne după decesul

lor, pe numele nepoatei Diana Luca (Berghia). La data de 21 iulie 2006, fără ca notarul

să-i explice semnificația actelor pe care urmează să le semneze, i-a arătat doar unde este

necesar să aplice semnătura și ea a semnat. Reclamanta menționează că din cauza lipsei

de studii nu a înțeles că de fapt ea și-a dat acordul de a dona averea agonisită casa și

terenul nepoatei Diana Luca. La data de 31 august 2006 soțul său Dionis Berghia a

decedat, iar ea a uitat de actele perfectate anterior. Reclamanta menționează că din cauza

că nepoata Diana Luca (Berghia) nu-i acordă niciun ajutor, mai mult ca atât, în ultimul

timp se poartă neadecvat, a plecat într-o direcție necunoscută, a decis să perfecteze actele

pe avere pe numele fiului său. Adresându-se către notar în acest scop, notarul i-a explicat

că anterior nu a fost perfectat testament, dar contract de donație pe numele pârâtei.

Reclamanta susține că niciodată nu a avut intenția să-i doneze nepoatei sale averea sa și a

soțului ei, ci doar de a-i oferi posibilitatea de a dispune de averea comună a ei și a soțului

1

doar după decesul lor. Astfel, ea nu a cunoscut că la notar a fost semnat un contract de

donație, ea crezând că a fost semnat și un testament pe numele pârâtei.

Cauza a fost examinată în lipsa pârâtei și fără respectarea procedurii de citare.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 11 iunie 2009 s-a admis acțiunea depusă de

Nadejda Berghia, s-a recunoscut nul parțial contractul de donație nr.3246 din 21 iulie

2006 aspra ½ din casa de locuit individuală și din terenul aferent casei cu suprafața de

0,2831 ha, situat în com XXXXX, de a înregistra la OCT Soroca Nadejdei Berghia

dreptul de proprietate asupra la ½ din bunul imobil din com. XXXXX terenul aferent

casei de 0,2831 ha și casa de locuit individuală cu construcția accesorie, s-a încasat de la

Diana Berghia în beneficiul Nadejdei Berghia cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 2 000 lei. (f.d. 18)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 13 octombrie 2015 a fost admis apelul

declarat de Diana Luca, cu casarea hotărârii Judecătoriei Soroca din data de 11 iunie

2009, cu restituirea cauzei pentru rejudecare în instanța de fond în alt complet.

(f.d.39,40-42)

Rejudecând cauza Judecătoria Soroca prin hotărârea din 20 decembrie 2016 a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Nadejda Berghia

împotriva Dianei Berghia cu privire la recunoașterea contractului de donație nr.3246 din

21 iulie 2006 nul, a încasat de la Nadejda Berghia în beneficiul Dianei Berghia suma de

2500 lei și cheltuieli de asistență juridică. (f.d.106,112-114)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 03 octombrie 2017 a fost respins apelul

declarat de Nadejda Berghia, menținută hotărârea Judecătoriei Soroca din data de 20

decembrie 2016. (f.d. 157, 158-160)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 26 ianuarie 2018 Nadejda Berghia a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești,

cu adoptarea unei hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. (f.d 171)

În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanțele de judecată au interpretat

în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 03

octombrie 2017, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal la

29 noiembrie 2017.

Astfel recursul, depus de către Nadejda Berghia la 26 ianuarie 2018, este depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Nadejda

Berghia, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Nadejda Berghia indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

2

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.(1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către

Nadejda Berghia asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

Nadejda Berghia și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Nadejda Berghia inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin.(1), (2), 433 lit. a), 440 alin.(1), (11)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Nadejda Berghia, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4