2ra-585/18 — cu privire la recunoașterea contractului de donație nul

Dosarul nr. 2ra-585/18 Instanța de fond: Judecătoria Soroca – P. Cocitov, Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Garbuz, D. Pușca, R. Burdeniuc, Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Nadejda Berghia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nadejda Berghia împotriva Dianei Luca cu privire la recunoașterea contractului de donație nul, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 03 octombrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Nadejda Berghia, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Soroca din data de 20 decembrie 2016, C O N S T A T Ă: La data de 13 mai 2009 Nadejda Berghia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, ulterior modificată, împotriva Dianei Luca (Berghia) cu privire la declararea nulității contractului de donație nr. 3246 din 21 iulie 2006, încheiat între Dionis Berghia și Diana Luca (Berghia).

( f.d.2, 94) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că în anul 2006 a mers cu soțul său Dionis Berghia la notar pentru a perfecta actele pe averea, care va rămâne după decesul lor, pe numele nepoatei Diana Luca (Berghia). La data de 21 iulie 2006, fără ca notarul să-i explice semnificația actelor pe care urmează să le semneze, i-a arătat doar unde este necesar să aplice semnătura și ea a semnat. Reclamanta menționează că din cauza lipsei de studii nu a înțeles că de fapt ea și-a dat acordul de a dona averea agonisită casa și terenul nepoatei Diana Luca. La data de 31 august 2006 soțul său Dionis Berghia a decedat, iar ea a uitat de actele perfectate anterior. Reclamanta menționează că din cauza că nepoata Diana Luca (Berghia) nu-i acordă niciun ajutor, mai mult ca atât, în ultimul timp se poartă neadecvat, a plecat într-o direcție necunoscută, a decis să perfecteze actele pe avere pe numele fiului său.

Adresându-se către notar în acest scop, notarul i-a explicat că anterior nu a fost perfectat testament, dar contract de donație pe numele pârâtei. Reclamanta susține că niciodată nu a avut intenția să-i doneze nepoatei sale averea sa și a soțului ei, ci doar de a-i oferi posibilitatea de a dispune de averea comună a ei și a soțului 1 doar după decesul lor. Astfel, ea nu a cunoscut că la notar a fost semnat un contract de donație, ea crezând că a fost semnat și un testament pe numele pârâtei. Cauza a fost examinată în lipsa pârâtei și fără respectarea procedurii de citare. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 11 iunie 2009 s-a admis acțiunea depusă de Nadejda Berghia, s-a recunoscut nul parțial contractul de donație nr.3246 din 21 iulie 2006 aspra ½ din casa de locuit individuală și din terenul aferent casei cu suprafața de 0,2831 ha, situat în com XXXXX, de a înregistra la OCT Soroca Nadejdei Berghia dreptul de proprietate asupra la ½ din bunul imobil din com.

XXXXX terenul aferent casei de 0,2831 ha și casa de locuit individuală cu construcția accesorie, s-a încasat de la Diana Berghia în beneficiul Nadejdei Berghia cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 000 lei. (f.d. 18) Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 13 octombrie 2015 a fost admis apelul declarat de Diana Luca, cu casarea hotărârii Judecătoriei Soroca din data de 11 iunie 2009, cu restituirea cauzei pentru rejudecare în instanța de fond în alt complet. (f.d.39,40-42) Rejudecând cauza Judecătoria Soroca prin hotărârea din 20 decembrie 2016 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Nadejda Berghia împotriva Dianei Berghia cu privire la recunoașterea contractului de donație nr.3246 din 21 iulie 2006 nul, a încasat de la Nadejda Berghia în beneficiul Dianei Berghia suma de 2500 lei și cheltuieli de asistență juridică.

(f.d.106,112-114) Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 03 octombrie 2017 a fost respins apelul declarat de Nadejda Berghia, menținută hotărârea Judecătoriei Soroca din data de 20 decembrie 2016. (f.d. 157, 158-160) Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 26 ianuarie 2018 Nadejda Berghia a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești, cu adoptarea unei hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. (f.d 171) În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 03 octombrie 2017, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal la 29 noiembrie 2017. Astfel recursul, depus de către Nadejda Berghia la 26 ianuarie 2018, este depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Nadejda Berghia, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Nadejda Berghia indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi 2 reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.(1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Nadejda Berghia asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Nadejda Berghia și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nadejda Berghia inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin.(1), (2), 433 lit. a), 440 alin.(1), (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Nadejda Berghia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4