2ra-367/18 — repararea prejudiciului moral, material, compensarea cheltuielilor de judecata

dosarul nr. 2ra – 367/18 Instanța de fond: Judecătoria Orhei Judecătorul: V. Severin, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila, Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Beschier Alexandra prin intermediul reprezentantului, avocatul Covaș Valeriu, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Beschier Alexandra împotriva lui Guțu Vadim privind repararea prejudiciului material și moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

C O N S T A T Ă: La 21 octombrie 2016, Beschier Alexandra a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Guțu Vadim cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 26 250 lei, a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta Beschier Alexandra a indicat că locuiește împreună cu soțul său, Beschier Stepan pe str. XXXXXX nr. XXXXXX din or. XXXXXX. În iarna anului 2014 erau plecați la fiică în Statele Unite ale Americii, iar paza casei au transmis-o Întreprinderii de Stat ”Paza de stat” filiala Orhei. Concomitent, au rugat-o și pe vecina Bucur Parascovia să supravegheze casa. La 20 decembrie 2014, reclamanta a fost contactată de către vecina sa, Bucur Parascovia, care le-a spus că, cineva a intrat în gospodăria lor și a tăiat nucul din grădină în vârsta de 30 ani care era de roadă.

1 La adresarea reclamantei, Inspectoratul de Poliție Orhei, a constatat că făptuitorul a fost vecinul reclamantei Guțu Vădim. La 25 aprilie 2015, agentul constator a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 122 Cod contravențional, care ulterior, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspundere contravențională. În aceste condiții, reclamanta se consideră nevoită de a se adresa instanței de judecată în scopul apărării drepturilor lezate. Indică reclamanta că, copacul tăiat de către Guțu Vadim, era un copac de care sunt legate mai multe amintiri ale familiei sale și al anilor tinereței acesteia, iar pe lingă importanța emoțională și afectivă pe care o avea față de acest copac, acesta mai avea și o importanță materială.

Reclamanta menționează că a pierdut roada pe care ar fi putut să o strângă pentru următorii 30 de ani, motiv din care a ratat un venit. Solicită Beschier Alexandra repararea de la Guțu Vadim prejudiciu material în suma de 26250 de lei, prejudiciul moral în mărime de 5000 de lei și compensarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate în cadrul procesului de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 06 aprilie 2017 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Beschier Alexandra. A fost încasată din contul lui Guțu Vadim în beneficiul reclamantei Beschier Alexandra, prejudiciul moral în mărime de 1500 lei, în rest pretențiile în capătul încasării prejudiciului moral s-au respins, ca neântemeiate.

A fost încasată de la Guțu Vadim, în beneficiul reclamantei Beschier Alexandra, suma prejudiciul material în mărime de 26.250 lei ca venit ratat și cheltuielile de judecată în mărime de 300 lei, care sunt formate din cheltuieli suportate de reclamantă pentru asistența juridică. A fost încasată de la Guțu Vadim, în beneficiul statului taxa de stat neachitată de reclamantă la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 100 lei, pentru pretenția privind încasarea prejudiciului moral și pentru pretenția privind încasarea prejudiciului material în mărime de 787,50 lei.

(f.d.72-75) În susținerea soluției date, instanța de fond, reieșind din înscrisurile prezentate de reclamantă privitor la costul nucilor și rodul pe o perioadă de 30 de ani, conchide că la caz există o legătură cauzală între acțiunile pârâtului și consecințele suportate de reclamantă, fapt ce implică admiterea pretenției în cauză și încasarea de la pârât a sumei de 26250 lei, cu titlu de prejudiciu material, iar în ce privește repararea prejudiciului moral, instanța consideră că această pretenție urmează a fi satisfăcută parțial, în cuantum de 1500 lei, ori însuși supunerea pârâtului unei proceduri contravenționale, constituie pentru reclamantă o satisfacție echitabilă.

2 La 26 aprilie 2017, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Guțu Vadim a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 06 aprilie 2017 solicitând, admiterea apelului cu casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Beschier Alexandra să fie respinsă. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 septembrie 2017 s-a dispus de a nu da curs cererii de apel depusă de apelantul Guțu Vadim împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 06 aprilie 2017 și s-a acordat termen apelantului până la 27 septembrie 2017 pentru a prezenta apelul motivat și dovada achitării taxei de stat în mărime de 665,63 lei.(f.d.81-83) La 27 septembrie 2017 avocatul Iachimov Cristina, în interesele lui Guțu Vadim a depus cerere de apel motivată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a admis cererea de apel declarată de avocatul Iachimov Cristina, în interesele lui Guțu Vadim.(f.d.121-129) S-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 06 aprilie 2017, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată intentată de Beschier Alexandra împotriva lui Guțu Vadim privind repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral, în partea admiterii pretenției cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 26250 lei și a taxei de stat în mărime de 787,50 lei. A fost emisă o nouă hotărâre prin care s-a respins pretenția înaintată de către Beschier Alexandra cu privire la încasarea de la Guțu Vadim a prejudiciului material în mărime de 26250 lei și a taxei de stat în mărime de 787,50 lei.

În susținerea soluției date, Curtea de Apel reține că instanța de fond în temei legal a încasat de la Guțu Vadim în beneficiul lui Beschier Alexandra prejudiciul moral în mărime de 1500 lei, care este o sumă echitabilă suferințelor psihice suportate de către Beschier Alexandra și care constituie o satisfacere comensurabilă și nu este excesivă. Consideră eronată poziția instanței de fond prin care s-a încasat de la Guțu Vadim în beneficiul lui Beschier Alexandra prejudiciului material cu titlu de venit ratat în mărime de 26250 lei și a taxei de stat în mărime de 787,50 lei, rezultată din aprecierea eronată a materialului probator, or, pentru recunoașterea venitului este necesar ca persoana prejudiciată să presupună că va obține acest venit în condițiile normale ale circuitului civil, adică în condițiile tipice de funcționare a pieții asupra cărora nu influențează circumstanțele imprevizibile sau împrejurările de forță majoră.

Instanța de apel consideră că la caz, reclamanta urma să dovedească posibilitatea obiectivă, reală și nu închipuită, a obținerii venitului în urma primirii roadei de nuci de la copacul care a fost tăiat de către pârât pentru următorii 30 ani. 3 Or, reclamanta nu a prezentat probe pertinente și concludente, ce ar confirma faptul că ea a avut de suportat pierderi sub forma venitului ratat, în urma tăierii de către Guțu Vadim a copacului de nuc. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 10 ianuarie 2018, avocatul Covaș Valeriu în interesele lui Beschier Alexandra a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, cu menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Orhei din 06 aprilie 2017. (f.d.133-134).

În susținerea recursului recurentul a indicat, că a dovedit cu certitudine că copacul amplasat pe teritoriul său a fost tăiat în mod ilegal și obraznic de către Guțu Vadim, deși acesta nu avea nici un drept să o facă, ultimul neprezentând nici o probă că copacul îi încurca și era un pericol pentru gospodăria sa. Mai indică că a prezentat probe concludente și pertinente ce confirmă faptul că a avut de suportat pierderi sub forma venitului ratat în urma tăierii arborelui de către Guțu Vadim. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către avocatul Covaș Valeriu în interesele lui Beschier Alexandra în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate 4 regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, 5 respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Covaș Valeriu în interesele lui Beschier Alexandra, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Covaș Valeriu în interesele lui Beschier Alexandra, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Beschier Alexandra prin intermediul reprezentantului, avocatul Covaș Valeriu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 6