3ra-369/18 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculrii pensiei

3ra-369/18 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculrii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-369/18

prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central

Judecător: A. Parfeni

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrieș Mihail

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ și recalcularea pensiei,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 26

iulie 2017,

c o n s t a t ă :

La 2 noiembrie 2016 Andrieș Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM cu privire la contestarea

actului administrativ și recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii a invocat că, la atingerea vârstei de 50 ani, începând cu

7 noiembrie 1998, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de

80% din salariul mediu lunar, potrivit funcției deținute de procuror în Procuratura

teritorială - pensie pe care o primea regulat, cu respectarea obligatorie a principiului

recalculării la fiecare majorare ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu

- situație care a durat până la finele anului 2012.

A indicat reclamantul că prin Legea nr. 37 din 7 martie 2013 pentru

modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la

sistemul de salarizare în sectorul bugetar, salariul procurorilor a fost majorat cu 35%,

începând cu 1 ianuarie 2013.

A afirmat că Casa Națională de Asigurări Sociale a RM a transmis dosarul de

pensionare a reclamantului în gestiunea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale din

orașul Ungheni.

1

A menționat că a fost lipsit de dreptul dobândit licit în anul 1998 la

recalcularea pensiei, sens în care s-a procedat la aplicarea mecanismului general de

indexare a pensiei la data de 1 aprilie a fiecărui an, cu achitarea a doar 50% din

mărimea stabilită de organul legislativ.

A remarcat că la 5 august 2016, s-a adresat cu o cerere prealabilă către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale din orașul Ungheni prin care a solicitat restabilirea

sa în dreptul de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea

salariului procurorului în funcție cu 35%, solicitând și achitarea diferenței din

mărimea reală a pensiei pentru anii 2013 - 2016.

Prin răspunsul nr. A 1334/16 a Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM i

s-a refuzat în admiterea cerințelor, fiind invocat faptul că la momentul actual, dreptul

la pensie a procurorului nu poate fi recalculat pentru că art. 462 a Legii privind

sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998 nu prevede recalcularea

pensiilor pentru vechime în muncă procurorilor în legătură cu majorarea salariului

procurorilor în exercițiu și că, temei legitim de a recalcula cuantumul pensiei nu

există.

Totodată, reclamantul Andrieș Mihail a mai invocat că în calitate de procuror

în demisie deține dreptul la toate înlesnirile, garanțiile, recompensele și suplimentele

prevăzute pentru judecător.

A reiterat că, dreptul reclamantului cu aplicarea principiului recalculării

pensiei la creșterea ordinară a salariului procurorului în exercițiu este menținut de

Curtea Constituțională, iar dreptul subiectiv constituit în baza unei legi anterioare nu

poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare. Legea nouă nefiind

aplicabilă unei fapte din trecut conform prevederilor art. 6 Cod civil.

A solicitat a recunoaște neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale a RM exprimat în răspunsul nr. A 1334/16, a recunoaște dreptul pretins al

lui Andrieș Mihail de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură cu

majorarea salariului procurorului în funcție cu 35%, a obliga CNAS a RM să-i achite

lui Andrieș Mihail pensie pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar

achitat procurorului în Procuratura teritorială, cu recalcularea acesteia ținând cont

de majorarea generală a salariului procurorului în funcție, începând cu 1 ianuarie

2013 și a obliga CNAS să-i achite lui Andrieș Mihail diferența dintre mărimea reală

a pensiei la care el pretinde și cea pe care a primit-o, pentru intervalul 2013 - prezent.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 26 iulie 2017 a fost

admisă acțiunea.

A fost recunoscut neîntemeiat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale a

RM exprimat în răspunsul nr. A13334/16.

A fost recunoscut dreptul pretins a lui Andrieș Mihail privind restabilirea sa

în dreptul de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea

salariului procurorului în funcție cu 35%.

S-a obligat CNAS a RM să-i achite lui Andrieș Mihail pensie pentru vechime

în muncă, reieșind din salariul mediul lunar achitat procurorului în Procuratura

teritorială, cu recalcularea acesteia, ținând cont de majorarea generală a salariului

procurorului în funcție, începând cu 5 aprilie 2013.

2

S-a obligat CNAS să-i achite lui Andrieș Mihail diferența dintre mărimea

reală a pensiei la care pretinde și cea pe care a primit-o, pentru intervalul anului 2013

până la data emiterii hotărârii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2017 a fost respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale a RM și a fost menținută

hotărârea Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 26 iulie 2017.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art. 45 alin. (l) din

Legea cu privire la procuratură nr. 902 din 29 ianuarie 1992, salariul procurorilor și

anchetatorilor se stabilește în funcție de post, gradul de clasificare și de vechimea în

muncă și corespunde salariilor judecătorilor instanțelor judecătorești de gradul de

clasificare respectiv, cu o deviere în limita a 5%. Procurorii și anchetatorii dispun de

dreptul la toate înlesnirile, garanțiile, recompensele și suplimentele, prevăzute

pentru judecători.

Conform prevederilor art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.

544 din 20 iulie 1995, judecătorul are dreptul la pensie conform Legii privind

pensiile de asigurări sociale de stat.

Astfel, Curtea de Apel Bălți a constatat că instanța de fond corect a reținut

faptul și a concluzionat că normele de drept de pensionare stabilite subiectiv

posterior nu au putere retroactivă, fapt relatat și în pct. 4 (3) din Hotărârea Curții

Constituționale nr. 9 din 30 martie 2004 din care urmează că, la determinarea

temeiurilor juridice, condițiilor de stabilire și plată a pensiilor, modalităților de

calculare a cuantumului pensiei legiuitorul are obligația de a ține cont de faptul că

asigurările sociale stabilite anterior nu pot fi anulate fără a fi substituite prin măsuri

echivalente. Noile prevederi legale se vor aplica numai pentru viitor și numai față de

persoanele care au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără

a se aduce atingere drepturilor de pensie stabilite anterior.

Prin hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 noiembrie 2011 privind

controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu

pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, la care face trimitere

reclamantul au fost declarate neconstituționale art. II și pct.7 și 9 ale art. III din Legea

nr. 56 din 9 iunie 2011, adică acele prevederi care se refereau la condițiile de

pensionare pentru judecători.

Prevederile din Legea nr. 56 din 9 iunie 2011 care se referă la stabilirea pensiei

pentru procurori nu au fost declarate neconstituționale și respectiv, ele au rămas în

vigoare de la data adoptării și sunt în vigoare și în prezent.

A mai remarcat că Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 21 ianuarie 2000

prevede, că la adoptarea unor legi noi și a altor acte juridice este inadmisibil de a

diminua protecția juridică a statutului judecătorului, consfințit în Legea cu privire la

statutul judecătorului. Curtea Constituțională s-a pronunțat univoc asupra faptului,

ca cuantumul pensiei, stabilit printr-o lege anterioară, nu poate fi micșorat, iar plata

pensiei fixate nu poate fi suspendată printr-un act normativ adoptat ulterior.

La 9 februarie 2018 Casa Națională de Asigurări Sociale a RM a declarat

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 noiembrie 2017, solicitând

3

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că pensia a fost acordată în conformitate cu

art. 45 al Legii cu privire la Procuratură nr. 902 din 29 ianuarie 1992. Iar, prin Legea

cu privire la Procuratură nr. 118 din 14 martie 2003 a fost abrogată Legea cu privire

la Procuratură nr. 902 din 29 ianuarie 1992.

A menționat că art. 34 alin. (6) a Legii cu privire la Procuratură nr. 118 din 14

martie 2003, prevedea că procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei,

în dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, începând cu luna

următoare celei în care s-a majorat salariul, indiferent de faptul dacă pensionarul

lucrează sau nu în organele Procuraturii.

A afirmat că ulterior prin Legea cu Privire la Procuratură nr. 294 din 25

decembrie 2008 a fost abrogată Legea cu privire la Procuratură nr. 118 din 14 martie

2003.

A reiterat că noua redacție a art. 73 din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008,

în vigoare de la 1 iulie 2011 prevede că, procurorii, cu excepția procurorilor militari,

au dreptul la pensie conform Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile

de asigurări sociale de stat.

A relatat că, începând cu 1 iulie 2011 drepturile de pensionare a procurorilor

sunt reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998

privind pensiile de asigurări sociale de stat, care nu prevede faptul că pensiile

procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a

salariului procurorilor.

A comunicat că începând cu data de 1 iulie 2011 pensia procurorilor nu se mai

recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr. 156

din 14 octombrie 1998.

A susținut că noile prevederi legale au exclus posibilitatea recalculării pensiei

procurorului în demisie în dependență de majorarea salariului procurorului în

exercițiu, însă legislatorul a prevăzut și a acordat o substituire echitabilă (în limitele

posibilității resurselor financiare disponibile în buget) în acest sens prin faptul că

pensia procurorilor se indexează anual la data de 1 aprilie, precum prevede art. 13 al

Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz se atestă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa participanților la

proces copia deciziei din 14 noiembrie 2017 la 11 ianuarie 2018, fapt confirmat prin

scrisoarea de însoțire nr. 770 (f. d. 183), și a fost recepționată de către recurentă la

16 ianuarie 2018, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat (f. d. 184).

Astfel, recursul declarat la 9 februarie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 14 noiembrie 2017, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale a RM în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

4

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale a RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

5

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale

a RM.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6