3ra-328/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-328/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: Al. Gafton dosarul nr.3ra-328/18
(Judecătoria Centru, mun. Chișinău)
instanța de apel: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru,
(Curtea de Apel Chișinău)
Î N C H E I E R E
28 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală
Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Igor Vignan,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva
Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la recunoașterea faptului
discriminării, constestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, prin care
a fost respins apelul declarat de Igor Vignan și a fost menținută hotărîrea
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care acțiunea a
fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 21 octombrie 2014, Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la recunoașterea faptului
discriminării, constestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 05 septembrie 2014, a
înaintat o cerere prealabilă Consiliului Superior al Magistraturii prin care a cerut
efectuarea unei verificări a activității Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și
Curții de Apel Chișinău. Totodată, a mai cerut de a atrage la răspundere
disciplinară judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Balmuș S. și
judecătorii Curții de Apel Chișinău: Caitaz S., Doga A. și Nogai A., pentru faptul
că acești judecători i-au încălcat drepturile garantate și anume i-au încălcat dreptul
de acces la justiție prin discriminare pe principii de naționalitate și limbă.
A mai solicitat de a efectua o atestare a judecătorilor Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău și judecătorilor Curții de Apel Chișinău, pe faptul cunoașterii
legislației procesuale și apărarea drepturilor minorităților naționale.
În cererea prealabilă, a mai indicat că la data de 17 octombrie 2013 a înaintat
o acțiune în instanța de judecată, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, prin care
a solicitat compensarea prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor sale din
partea instanțelor naționale în examinarea cauzelor într-un termen rezonabil.
La 15 noiembrie 2013, judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,
Balmuș S. i-a restituit cererea de chemare în judecată pe motiv că cererea de
chemare în judecată a fost scrisă într-o limbă străină și anume limba rusă.
La 27 noiembrie 2013, a contestat încheierea Judecătoria Buiucani, mun.
Chișinău, indicând că s-au admis încălcări a drepturilor sale pe principiul echității
sociale și constatarea discriminării sale pe principiu de limbă vorbită.
La 22 februarie 2014 a primit încheierea Curții de Apel Chișinău, prin care
Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău a respins recursul depus.
Din aceste considerente, pune la îndoială imparțialitatea și independența
judecătorilor menționați, deoarece ei au admis încălcarea normelor imperative a
legislației și totodată, încălcarea drepturilor sale garantate de Constituția Republicii
Moldova.
La 27 septembrie 2014, prin intermediul poștei a primit răspuns la cererea
prealabilă, semnată de Victor Micu, Președintele Consiliului Superior al
Magistraturii. În răspuns a fost indicat numai acel fapt că pîrîtul a primit încheierile
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și Curții de Apel Chișinău, însă nu este
indicat nimic despre încălcarea normelor imperative ale legislației și încălcarea
drepturilor sale garantate de Constituția Republicii Moldova.
A indicat că și în acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii i-a ignorat
solicitările sale, acceptând încălcarea normelor imperative ale legislației și
drepturilor cetățenilor garantate de Constituția Republicii Moldova.
A solicitat, reclamantul Igor Vignan constatarea faptului discriminării,
anularea actului administrativ cu caracter individual nr. 3159 m/i din 22 septembrie
2014, iar pentru faptul că a suportat o presiune sufletească și psihologică negativă a
solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 000 de lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016
cererea de chemare în judecată a lui Vignan Igor a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 29 noiembrie 2016, Igor
Vignan a depus cerere de apel, împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 18 octombrie 2016.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017 a fost repus
în termen apelul declarat de către Igor Vignan împotriva hotărârii Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017 a fost respins
apelul declarat de către Igor Vignan și a fost menținută hotărîrea primei instanțe.
La 25 ianuarie 2018, Igor Vignan a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a
acțiunii.
În motivarea recursului, Igor Vignan a indicat că nu este de acord cu decizia
instanței de apel deoarece instanța de apel la judecarea cauzei a încălcat și aplicat
greșit normele de drept procedural și material și anume i-a fost încălcat dreptul la
limba de procedură prin faptul că i-au fost expediate actele judecătorești în limba
de stat, pe care dînsul nu o cunoaște.
A indicat că cauza în instanța de fond a fost examinată în absența sa și că atît
prima instanță, cît și instanța de apel nu au dat răspuns la întrebarea dacă limba
rusă este limbă străină pe teritoriul Republicii Moldova și prin ce Lege se confirmă
aceasta.
2
La fel, a susținut că instanța de apel a încălcat legea care trebuia să fie
aplicată și dreptul său de egalitate în fața legii și a justiției, precum și dreptul de
acces liber la justiție, drept garantat și de art. 6 din Convenția europeană pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen
de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen.
Din materialele pricinii rezultă cu certitudine că decizia Curții de Apel
Chișinău a fost emisă la 28 noiembrie 2017, iar cererea de recurs a fost depusă de
Igor Vignan la 25 ianuarie 2018.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Vignan, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
3
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ține să mai menționeze că conform jurisprudenței
CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta
în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010,
Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță
sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate
corespunzător.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de către Igor Vignan.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Igor Vignan se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Oleg Sternioală
judecătorul
Judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
4