3ra-328/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Al. Gafton dosarul nr.3ra-328/18

(Judecătoria Centru, mun. Chișinău)

instanța de apel: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru,

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Igor Vignan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Vignan împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la recunoașterea faptului

discriminării, constestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de Igor Vignan și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016, prin care acțiunea a

fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 21 octombrie 2014, Igor Vignan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la recunoașterea faptului

discriminării, constestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 05 septembrie 2014, a

înaintat o cerere prealabilă Consiliului Superior al Magistraturii prin care a cerut

efectuarea unei verificări a activității Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și

Curții de Apel Chișinău. Totodată, a mai cerut de a atrage la răspundere

disciplinară judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, Balmuș S. și

judecătorii Curții de Apel Chișinău: Caitaz S., Doga A. și Nogai A., pentru faptul

că acești judecători i-au încălcat drepturile garantate și anume i-au încălcat dreptul

de acces la justiție prin discriminare pe principii de naționalitate și limbă.

A mai solicitat de a efectua o atestare a judecătorilor Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău și judecătorilor Curții de Apel Chișinău, pe faptul cunoașterii

legislației procesuale și apărarea drepturilor minorităților naționale.

În cererea prealabilă, a mai indicat că la data de 17 octombrie 2013 a înaintat

o acțiune în instanța de judecată, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, prin care

a solicitat compensarea prejudiciului moral pentru încălcarea drepturilor sale din

partea instanțelor naționale în examinarea cauzelor într-un termen rezonabil.

La 15 noiembrie 2013, judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

Balmuș S. i-a restituit cererea de chemare în judecată pe motiv că cererea de

chemare în judecată a fost scrisă într-o limbă străină și anume limba rusă.

La 27 noiembrie 2013, a contestat încheierea Judecătoria Buiucani, mun.

Chișinău, indicând că s-au admis încălcări a drepturilor sale pe principiul echității

sociale și constatarea discriminării sale pe principiu de limbă vorbită.

La 22 februarie 2014 a primit încheierea Curții de Apel Chișinău, prin care

Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău a respins recursul depus.

Din aceste considerente, pune la îndoială imparțialitatea și independența

judecătorilor menționați, deoarece ei au admis încălcarea normelor imperative a

legislației și totodată, încălcarea drepturilor sale garantate de Constituția Republicii

Moldova.

La 27 septembrie 2014, prin intermediul poștei a primit răspuns la cererea

prealabilă, semnată de Victor Micu, Președintele Consiliului Superior al

Magistraturii. În răspuns a fost indicat numai acel fapt că pîrîtul a primit încheierile

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și Curții de Apel Chișinău, însă nu este

indicat nimic despre încălcarea normelor imperative ale legislației și încălcarea

drepturilor sale garantate de Constituția Republicii Moldova.

A indicat că și în acest caz, Consiliul Superior al Magistraturii i-a ignorat

solicitările sale, acceptând încălcarea normelor imperative ale legislației și

drepturilor cetățenilor garantate de Constituția Republicii Moldova.

A solicitat, reclamantul Igor Vignan constatarea faptului discriminării,

anularea actului administrativ cu caracter individual nr. 3159 m/i din 22 septembrie

2014, iar pentru faptul că a suportat o presiune sufletească și psihologică negativă a

solicitat repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 000 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016

cererea de chemare în judecată a lui Vignan Igor a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 29 noiembrie 2016, Igor

Vignan a depus cerere de apel, împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 18 octombrie 2016.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017 a fost repus

în termen apelul declarat de către Igor Vignan împotriva hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 18 octombrie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Igor Vignan și a fost menținută hotărîrea primei instanțe.

La 25 ianuarie 2018, Igor Vignan a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului, Igor Vignan a indicat că nu este de acord cu decizia

instanței de apel deoarece instanța de apel la judecarea cauzei a încălcat și aplicat

greșit normele de drept procedural și material și anume i-a fost încălcat dreptul la

limba de procedură prin faptul că i-au fost expediate actele judecătorești în limba

de stat, pe care dînsul nu o cunoaște.

A indicat că cauza în instanța de fond a fost examinată în absența sa și că atît

prima instanță, cît și instanța de apel nu au dat răspuns la întrebarea dacă limba

rusă este limbă străină pe teritoriul Republicii Moldova și prin ce Lege se confirmă

aceasta.

2

La fel, a susținut că instanța de apel a încălcat legea care trebuia să fie

aplicată și dreptul său de egalitate în fața legii și a justiției, precum și dreptul de

acces liber la justiție, drept garantat și de art. 6 din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen.

Din materialele pricinii rezultă cu certitudine că decizia Curții de Apel

Chișinău a fost emisă la 28 noiembrie 2017, iar cererea de recurs a fost depusă de

Igor Vignan la 25 ianuarie 2018.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Igor Vignan, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

3

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să mai menționeze că conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010,

Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță

sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Igor Vignan.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Igor Vignan se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4