2ra-498/18 — constatarea faptului cauzei decesului copilului minor și repararea prejudiciului moral

2ra-498/18 — constatarea faptului cauzei decesului copilului minor și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-498/18

Judecător: L. Brînză

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Dița Lucia și Dița Iurie,

Instituția Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și Copilului și Ministerul Sănătății

al Republicii Moldova - succesor în drepturi Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale al Republicii Moldova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dița Lucia și Dița

Iurie împotriva Ministerului Sănătății al Republicii Moldova și Instituției Medico-

Sanitaro Publică Institutul Mamei și Copilului, intervenienți accesorii Grossu

Gheorghe, Negru Petru, Maniuc Mihail, cu privire la constatarea faptului cauzei

decesului copilului minor și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, s-a admis apelul

declarat de Dița Lucia și Dița Iurie, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 28 ianuarie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 08 mai 2012, avocatul parlamentar Plămădeală Tamara s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată în interesele Luciei Dița împotriva Spitalului Clinic Republican

pentru Copii ,,Emilian Coțaga” și Ministerului Sănătății, cu privire la recunoașterea

violării dreptului și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 10 februarie 2012, copilul xxxxx, a fost

internat în secția ORL a Spitalului Clinic Republican pentru Copii „Emilian Coțaga”,

cu diagnosticul: xxxxx, pentru intervenție chirurgicală programată.

Între orele 10:00 - 11:00, copilul a fost examinat de către anesteziologul Petru

Negru, iar în jurul orei 13:40, acesta a fost condus în sala de operații.

1

La aproximativ o oră, după ce copilul a fost condus în sala de operație, medicul

chirurg Maniuc Mihail, care l-a operat, s-a apropiat de părinți spunându-le că operația

s-a finalizat. Operația a decurs bine, dar medicul anesteziolog nu a reușit resuscitarea

pacientului.

Deoarece nu aveau nici o informație despre starea fiului lor, au decis să solicite

serviciile echipei centrului de resuscitare republicană.

Astfel, după ore de așteptare, neavând nici o informație, în jurul orei 16:00,

părinții au solicitat informație de la șeful spitalului despre starea fiului, dar acesta le-a

comunicat că nu e de competența sa să ofere un răspuns.

Întrucât medicii nu ofereau detalii despre starea de sănătate a copilului, au decis

să apeleze la ajutorul presei și poliției.

În jurul orei 18:00, au fost chemați într-un birou, unde li s-a spus că copilul se

mai află sub sistemele tehnice și prin urmare, abia la ora 20:00, au înțeles despre

decesul fiului.

Consideră că aceste inacțiuni au dus la lezarea dreptului la informație a

părinților în calitate de reprezentanți legali ai copilului.

Menționează că, cauza decesului nu au aflat-o de la medicii care au efectuat

operația, în certificatul medical constatator al decesului, eliberat la 11 februarie 2012

de către Centrul de Expertiză Medico-Legală, fiind indicat „stop cardiac de etiologie

necunoscută”.

La fel, indică că medicii care au efectuat expertiza medico-legală au informat

despre faptul că toate organele interne ale copilului erau sănătoase.

Accentuează că părinții nu au fost contactați de către medici ca să își ceară scuze

pentru pierderea irecuperabilă care le-a fost cauzată, ci din contra au continuat să fie

discreditați, fiindu-le cauzat un prejudiciul moral, prin interviurile și conferințele de

presă cu medicii vizați.

A mai indicat că pe faptul dat, la 13 februarie 2012, a fost pornită urmărirea

penală nr. 2012010254, conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 213 lit. b)

Cod penal, adică încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a

asistenței medicale.

În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza prevederilor art. 3, 6 și 24 din

Convenția ONU cu privire la drepturile copilului; art. 4 al Legii cu privire la drepturile

copilului nr. 38 din 15 decembrie 1994; art. 2 și 5 lit. m), n), o), g), art. 11 alin. (l) lit.

c), alin. (4)-(6), art. 15, 17 și 18 al Legii cu privire la drepturile și responsabilitățile

pacientului nr. 263 din 27 octombrie 2005; art. 24, 50 din Constituția Republicii

Moldova; art.10, 11, 14, 15, 1419, 1422 și 1423 Cod civil.

Solicită, recunoașterea violării dreptului constituțional al copilului decedat

xxxxx, născut la xxxxx, prevăzut de art. 6 și 24 al Convenției ONU cu privire la

drepturile copilului și art. 24 și 50 din Constituția Republicii Moldova, precum și

încasarea prejudicului material și moral în sumă de 1 000 000 lei

2

Ulterior, prin cererea din 13 octombrie 2015, cerințele din acțiune au fost

modificate și concretizate, fiind solicitată constatarea faptului că decesul copilului

xxxxx, este consecința greșelilor comise de către personalul IMSP „Institutul de

Cercetări Științifice în domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului”; încasarea în

mod solidar din contul pârâților în beneficiul Luciei Dița și Iurie Dița a sumei de 3 000

000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în mărime de 1000 lei

(f.d.143 Vol I).

Ulterior, în proces au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii, Grossu

Gheorghe, Negru Petru și Maniuc Mihail.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08 iulie 2015, a fost atras

în calitate de coreclamant, Diță Iurie. Totodată, s-a dispus înlocuirea pârâtului Spitalul

Clinic Republican pentru Copii „Emilian Coțaga”, cu succesorul în drepturi Instituția

Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului (f.d. 131-134).

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 ianuarie 2016, cererea

de chemare în judecată a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea din contul

Ministerului Sănătății în beneficiul lui Dița Iurie și Dița Lucia a prejudiciului moral în

mărime de 80 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 000 lei. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017, s-a respins apelul

declarat de Ministerul Sănătății, s-a admis apelul declarat de Dița Lucia și Dița Iurie, s-

a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 ianuarie 2016 și s-a emis o

nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. S-a încasat în mod solidar din contul

Ministerului Sănătății și Instituției Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și

Copilului în beneficiul lui Dița Iurie și Dița Lucia prejudiciul moral în sumă de

400 000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 18 august 2017, Dița Lucia și Dița Iurie au declarat recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii acțiunii, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o în partea contestată neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost

încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

Susține că la aprecierea prejudiciului moral, instanța de apel nu a constatat și

elucidat pe deplin gravitatea și nivelul suferințelor suportate, gradul de vinovăție și

situația materială a autorului prejudiciului, precum și măsura în care mărimea

compensației pentru prejudiciul moral cauzat să aducă o satisfacție echitabilă, această

pretenție fiind examinată într-un mod superficial.

Sub pretextul dat, menționează că, instanța de apel în mod arbitrar și nemotivat a

refuzat să i-a în considerație practica Curții Europene pentru Drepturile Omului în

materie de malpraxis medical.

La 27 septembrie 2017, Instituția Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și

Copilului a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

3

de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă.

În susținerea recursului s-a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin

toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate ca fiind stabilite și au fost aplicate greșit normele de drept

material.

Relatează că, Instituția Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și Copilului

nu poate purta răspundere pentru acțiunile/inacțiunile care au avut loc în cadrul Clinicii

,,Emilian Coțaga” până la procedura de reorganizare a acestei instituții.

Sub un alt aspect, menționează că prin ordonanța de clasare a cauzei penale din

29 iunie 2015 a Procuraturi Centru mun. Chișinău, s-a stabilit că în cadrul urmăririi

penale, în acțiunile medicilor nu au fost stabilite încălcări din neglijență a regulilor sau

metodelor de acordare a asistenței medicale, iar vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu poate fi întemeiată pe presupuneri.

La 29 septembrie 2017, cerere de recurs a declarat și Ministerul Sănătății al

Republicii Moldova, solicitând admiterea recursului, casarea dispozițiilor

judecătorești, cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanță.

În susținerea recursului s-a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material și procedural.

Susține că Ministerul Sănătății nu a săvârșit vre-o faptă ilicită în privința

acordării asistenței medicale copilului xxxxx, iar în lipsa unei expertize care concret ar

elucida cauza decesului, nu se poate afirma cine a săvârșit această faptă ilicită.

La fel, menționează că achiziționarea serviciilor de deservire și mentenanță al

aparatului de anestezie au fost efectuate de la SRL ,,Dutchmed”, căreia îi revine

responsabilitatea pentru întreținerea acestui aparat.

Astfel, indică că, de către prima instanță au fost soluționate drepturile companiei

SRL ,,Dutchmed”, care nu a fost implicată în proces.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 13 iunie

2017 a fost expediată în adresa părților la 21 iulie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea

de însoțire cu nr. 12470-3 (f.d. 25 Vol. II), însă careva date privind recepționarea

deciziei de către recurenți la materialele dosarului nu există.

Prin urmare, recursurile declarate se consideră depuse în termen.

La 05 februarie 2018, Instituția Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și

Copilului a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Dița

Lucia și Dița Iurie.

La 19 martie 2018, Maniuc Mihail prin intermediul avocatului Bogos Alexandru

a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursurilor ca inadmisibile.

La 20 martie 2018, Dița Lucia și Dița Iurie prin intermediul avocatului Ciuperca

Vasili au depus referință solicitând respingerea recursurilor declarate de Instituția

4

Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și Copilului și Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că, recursurile declarate de Dița Lucia și Dița Iurie, Instituția

Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și Copilului și Ministerul Sănătății -

succesor în drepturi Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, urmează a fi

declarat inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată

în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței

de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea

a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Dița Lucia și Dița Iurie,

Instituția Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și Copilului și Ministerul Sănătății

- succesor în drepturi Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, sunt

declarative și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

5

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă în recursul

declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursurile declarate de Dița Lucia și Dița Iurie, Instituția

Medico-Sanitaro Publică Institutul Mamei și Copilului și Ministerul Sănătății -

succesor în drepturi Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile declarate de Dița Lucia și Dița Iurie, Instituția Medico-Sanitaro

Publică Institutul Mamei și Copilului și Ministerul Sănătății al Republicii Moldova -

succesor în drepturi Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii

Moldova, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

6