2rg-65/18 — incasarea datoriei

dosarul nr. 2rh-65/18 Instanța de fond: Judecătoria Soroca, jud. Marcel Soficiuc Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți jud. Stela Procopciuc, Elena Grumeza, Adriana Garbuz instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție jud. Iulia Sîrcu, Mariana Pitic, Luiza Gafton Î N C H E I E R E 14 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Mariana Pitic Luiza Gafton examinând cererea de revizuire depusă de Magdîl Gheorghe, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată Frolov Cristina împotriva lui Magdîl Gheorghe cu privire la încasarea datoriei, penalității și a dobânzii de întârziere, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, c o n s t a t ă : La 23 decembrie 2016, Frolov Cristina, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Bordeniuc Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Magdîl, privind încasarea datoriei, penalității și a dobânzii de întârziere (f.d.1-3).

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 14 martie 2013 între Frolov Cristina și Magdîl Gheorghe, a fost încheiat contractul de împrumut nr.1, în temeiul căruia pârâtul a împrumutat de la reclamantă suma de 200 000 (două sute mii) dolari SUA, cu termenul de scadență la data de 31 decembrie 2013. Potrivit prevederilor contractuale, a fost stabilită o penalitate în mărime de 0,05 % din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere. Astfel, având în vedere că pârâtul la data de 31 decembrie 2013 nu a restituit suma împrumutată, pentru perioada 01.01.2014-29.06.2014 (180 zile) a fost calculată o penalitate în sumă de 18 000 dolari, iar pentru perioada 01.01.2014-02.12.2016 a fost calculată dobânda de întârziere în sumă de 75 397,26 dolari SUA.

Solicită încasarea de la Magdîl Gheorghe în beneficiul Cristinei Frolov a datoriei în sumă de 200 000,00 dolari SUA, penalitatea în sumă de 18 000, 00 dolari SUA, dobânda de 1 întârziere în sumă de 75 397,26 dolari SUA sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului oficial stabilit de BNM la momentul executării hotărârii și cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 25 000,00 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 29 martie 2017, acțiunea înaintată de Frolov Cristina a fost admisă, a fost dispusă încasarea de la Magdîl Gheorghe în beneficiul Cristinei Frolov a datoriei în sumă de 200 000,00 dolari SUA, penalitatea în sumă de 18 000, 00 dolari SUA, dobânda de întârziere în sumă de 75 397,26 dolari SUA sau echivalentul în lei moldovenești conform cursului oficial stabilit de BNM la momentul executării hotărârii și cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 25 000,00 lei (f.d.

97, 105-106). La data de 21 aprilie 2017, Magdîl Gheorghe, prin intermediul avocatului Leșan Nicolae, a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea acesteia, cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanță (f.d. 102-103, 119-122). La data de 17 octombrie 2017, Magdîl Svetlana a depus cerere de alăturare la apel, în motivarea căreia a invocat că este căsătorită cu Magdîl Gheorghe, astfel întregul patrimoniu are regim juridic de proprietate comună în devălmășie, fapt care implică examinarea cauzei și cu participarea coproprietarului, ceea ce a fost ignorat de către instanța de fond (f.d. 137- 140). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017, cererea de alăturare depusă de Magdîl Svetlana la apelul declarat de Magdîl Gheorghe împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca din 29 martie 2017, a fost restituită, din motivul că a fost depusă de o persoană care nu este în drept să depună cerere de alăturare la apel (f.d.142-143).

La data de 02 noiembrie 2017, Svetlana Magdîl a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2017, prin care a solicitat casarea încheierii, cu pronunțarea unei noi încheieri prin care să fie admisă cererea de alăturare la apel (f.d. 151- 151). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, recursul declarat de Magdîl Svetlana a fost respins, menținută încheierea Curții de Apel Bălți din 07 octombrie 2017, prin care s-a respins cererea Svetlanei Magdîl de alăturare la apelul lui Magdîl Gheorghe, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Frolov Cristina împotriva lui Magdîl Gheorghe cu privire la încasarea datoriei, penalității și a dobânzii de întârziere.

La 24 ianuarie 2018, Magdîl Gheorghe a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, solicitând casarea acesteia, cu dispunerea restituirii cauzei la rejudecare la etapa judecării recursului declarat de către Magdîl Svetlana împotriva încheierii Colegiului civil al Curții de Apel Bălți din 07 septembrie 2017. În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, încheierea contestată este ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de recurs nu a informat revizuientul despre examinarea cererii de recurs, astfel lipsindu-l de dreptul său procedural de a participa efectiv 2 la examinarea recursului declarat de Magdîl Svetlana, fapt prin ce i s-a îngrădit accesul la justiție.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul consideră că, cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 448 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din dispozițiile legale sus-citate, urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

3 g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Raportând la caz norma de drept precitată supra, Colegiul reține că, Magdîl Gheorghe depunând cerere de revizuire, a invocat dezacordul cu soluția adoptată de Curtea Supremă de Justiție prin relatarea situației în viziunea acestuia.

Colegiul remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. Însă, circumstanțele invocate de către Magdîl Gheorghe nu sunt prevăzute de art. 449 CPC ca temei de revizuire și nu pot influența soluția adoptată. Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul fată de principiul lucrului judecat.

Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă, chiar în scopul reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției și nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii. În consecință, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (cauzele Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a).

Ca urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Magdîl Gheorghe, întrucât temeiurile invocate de către revizuent nu au suport legal și nu constituie circumstanțe ce pot sta la baza admiterii cererii de revizuire. Or, invocarea revizuentului precum că nu a fost înștiințat despre data, locul și ora examinării cererii de recurs nu poate fi calificată de către instanța de revizuire drept un temei de redeschidere a procesului, în condițiile în care legea procesuală stabilește expres că la examinarea 4 recursului împotriva încheierii se examinează pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Din considerentele menționate și având în vedere că revizuentul nu a invocat nici un temei de drept prevăzut de art. 449 CPC la depunerea cererii de revizuire, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Magdîl Gheorghe împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 449, art. 452, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Magdîl Gheorghe împotriva deciziei din 29 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Frolov Cristina împotriva lui Magdîl Gheorghe cu privire la încasarea datoriei, penalității și a dobânzii de întârziere.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Mariana Pitic Luiza Gafton 5