2ra-468/18 — cu privire la declararea nulitatii ordinelor, restabilirea in functie, incasarea sumelor

Dosarul nr. 2ra-468/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Palanciuc,

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă,

judecători Tamara Chișca-Doneva, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valentina Conovalova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina

Conovalova împotriva Institutului de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a

Moldovei, intervenienți accesorii Serafim Florea și Petru Bacal cu privire la declararea

nulității ordinelor, restabilirea în funcție de cercetător de științific superior, încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, încasarea penalității pentru reținerea

salariului, încasarea indemnizației pentru 32 ani de activitate, achitarea concediului

medical, încasarea penalității pentru neachitarea în termen a concediilor medicale,

precum și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de Valentina Conovalova și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 aprilie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 28 iunie 2013 Valentina Conovalova s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Institutului de Ecologie și Geografie al AȘM, care ulterior a fost

completată și concretizată. Reclamanta a solicitat recunoașterea faptului de

discriminare, recunoașterea ordinelor nr. 02-01-145/c din 24.07.2012 „cu privire la

încetarea contractului individual de muncă”, nr. 02-01-99/ca din 24.07.2012 „cu privire

la personal” și nr. 02-01-340/c din 17.12.2012 „cu privire la încetarea contractului

individual de muncă” ca fiind ilegale, restabilirea în funcția de cercetător științific

superior, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, a penalității pentru

reținerea salariului, a indemnizației pentru 32 ani de activitate, achitarea concediului

medical, a penalității pentru neachitarea în termen a concediilor medicale, recuperarea

prejudiciului material și moral, restituirea cheltuielilor de judecată, precum și

repunerea în termen a acțiunii. (f.d. 5-28, 180, vol. I, f.d. 172-183, vol. II)

În motivarea cererii reclamanta a invocat, că fără careva temeiuri legale, prin

ordinul Institutului de Ecologie și Geografie al AȘM, în luna iunie 2012 au fost

concediați toți cercetătorii științifici, cu excepția unor categorii lăsați pentru executarea

1

obligațiilor de serviciu cât și a celor care ocupă alte funcții și a fost anunțat concurs

public pentru ocuparea acestor funcții.

Reclamanta nu este de acord cu modul în care a fost anunțat concursul, modul

cum s-a petrecut, cât și rezultatele lui.

Indică că prin ordinul menționat au fost concediați din unele laboratoare toți

cercetătorii științifici, însă nu toate funcțiile ocupate de cei concediați, au fost declarate

vacante în ziarul public „Moldova Suverană” din 05 iunie 2012. În anunțul publicitar

lipsește funcția de șef al laboratorului „Landșaftologie”, cercetător științific

coordonator al laboratorului „Geomorfologie Dinamică” etc..

Reiese că din cele trei unități scriptice de cercetător științific superior al

laboratorului „Geografie Socioumană”, concursul din 05 iunie 2012 a fost anunțat

pentru o unitate scriptică de cercetător științific superior, ocupată de ea din anul 1983,

în rezultatul multiplelor alegeri și realegeri a candidaturii sale pentru un nou termen în

funcție de cercetător științific superior al acestui laborator, cu modificarea categoriei

de salarizare, din categoria 17 în categoria 18. Mai indică că în statul de personal al

laboratorului „Calitatea Mediului”, creat în anul 2005, sunt prezente trei unități de

cercetător științific coordonator, iar în statul de personal al altor laboratoare, precum și

al laboratorului „Geografia Socioumană” există o singură unitate de cercetător științific

coordonator.

Menționează că, având gradul științific de doctor din anul 1981, titlul științific

de cercetător științific superior din anul 1996 la specialitatea „protecția mediului

înconjurător și folosirea rațională a resurselor naturale”, experiență științifică de 32 ani

de activitate în cadrul laboratorului „Geografie Socioumană” cu diversele ei denumiri

în diverse perioade, la 29 iunie 2012 a depus cerere pentru a fi admisă să participe în

concursul pentru completarea postului vacant de cercetător științific coordonator al

acestui laborator, cu anexarea la cerere a tuturor actelor necesare în calitate de

colaborator al acestui institut.

A menționat că, Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM nu a afișat pe panoul

informativ lipsa participanților la concursul pentru completarea posturilor științifice

vacante, specificate în anunțul publicitar în ziarul „Moldova Suverană” la 05 iunie

2012, în corespundere cu prevederile Legii cu privire la informație și accesul la

informație, iar ședința din 19 iulie 2012, convocată pentru examinarea dosarelor

candidaților care doresc să suplinească funcțiile vacante în cadrul laboratorului

„Geografie Socioumană”, cu participarea membrilor comisiei de concurs și a

colaboratorilor Institutului, a fost lipsită de cvorum, ceea ce prezintă o încălcare a

pct. 21 al „Regulamentului cu privire la ocuparea funcțiilor științifice și alegerea

personalului de conducere în Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM”, aprobat prin

hotărârea Biroului Secției nr. 32 din 02 mai 2012 și la ea nu s-au prezentat 6 persoane,

fiind prezenți numai 7 persoane, sau 53,8 %, ceea ce nu constituie 2/3 din personalul

scriptic.

Consideră că numai ea, unica din cei 3 participanți prezenți la concurs la ședința

din 19 iunie 2012 a realizat un raport cu prezentarea rezultatului activității sale

științifice, în corespundere cu pct. 21 al Regulamentului cu privire la ocuparea

funcțiilor științifice și alegerea personalului de conducere în Institutul de Ecologie și

Geografie al AȘM”, pentru candidatura sa la funcția de cercetător științific coordonator

al laboratorului „Geografia Socioumană” la data de 19 iulie 2012 au votat 4 din 7

2

persoane prezente în această ședință sau 57 %, adică majoritatea, iar în calitate de

participantă la concurs, la data de 24 iulie 2012, nu i s-a acordat dreptul de a asista și

de a prezenta rezultatele cercetărilor sale științifice din ultimii 4 ani la ședința

Consiliului științific provizoriu, prezidată de directorul Institutului de Ecologie și

Geografie al AȘM, doctor habilitat Petru Cuza.

Consideră că Consiliul științific provizoriu al Institutului de Ecologie și

Geografie al AȘM, la data de 24 iulie 2012 i-a încălcat dreptul legitim de acces liber

de participare la concursul pentru completarea postului vacant de cercetător științific

coordonator al laboratorului „Geografie Socioumană”.

A menționat că, în funcția de cercetător științific, coordonator al laboratorului

„Geografie Socioumană” la 24 iulie 2012 a fost numit profesorul Academiei de Studii

Economice, Petru Bacal, care nu are nici o atribuție la cercetările științifice ale acestui

laborator, cu încălcarea legislației naționale și a Legii cu privire la asigurarea egalității,

a pct. 13 și 21 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcțiilor științifice și alegerea

personalului de conducere în Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM. Pârâtul a

anunțat că ea nu a susținut concursul din 24 iulie 2012, cu ce nu a fost de acord și a

contestat această decizie. Drept urmare administrația a emis ordinul de concediere.

Astfel, a fost lipsită de concediu de odihnă anual plătit pentru anii 2011-2012,

prin care i-a fost încălcat dreptul în corespundere cu prevederile art. 112 Codul muncii.

Despre încălcarea comisă s-a adresat cu plângere directorului Institutului de Ecologie

și Geografie al AȘM și Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei, însă cu

răspunsurile primite nu este de acord, considerându-le formale. Ulterior, la

05 octombrie 2012 s-a adresat cu plângere la Inspecția Muncii, însă cu răspunsul din

02 noiembrie 2012 nu este de acord, deoarece conține informații false și neveridice.

La 29 noiembrie 2012 s-a adresat cu cerere către Ministerul Muncii, Protecției

Sociale și Familiei, iar la 21 ianuarie 2013 s-a adresat cu cerere prealabilă, însă, cu

răspunsul primit nu este de acord, deoarece la fel este formal.

A menționat că la 12 februarie 2013 și la 10 aprilie 2013 s-a adresat cu cerere

prealabilă către Academia de Științe a Moldovei și Institutul de Ecologie și Geografie

al AȘM, însă cu răspunsul primit, de asemenea, nu este de acord, considerându-l

formal.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 28 noiembrie 2016 au fost

atrași în calitate de intervenienți accesorii Serafim Florea și Petru Bacal. (f.d. 68-69,

vol. IV)

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 aprilie 2017 s-a

respins ca neîntemeiată cererea Valentinei Conovalova cu privire la repunerea în

termen a acțiunii. S-au respins cerințele Valentinei Conovalova cu privire la

discriminare, recunoașterea ordinelor nr. 02-01-145/c din 24.07.2012, nr. 02-01-99/ca

din 24.07.2012 și nr. 02-01-340/c din 17.12.2012 ilegale, restabilirea în funcția de

cercetător științific superior, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, a

penalității pentru reținerea salariului a indemnizației pentru 32 ani de activitate, ca

tardive. S-au respins cerințele Valentinei Conovalova cu privire la achitarea

concediului medical, a penalității pentru neachitarea în termen a concediilor medicale,

recuperarea prejudiciului material și moral și restituirea cheltuielilor de judecată, ca

neîntemeiate. (f.d. 82,128-137, vol. IV)

3

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 30 noiembrie 2017 a respins apelul

declarat de către Valentina Conovalova și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 06 aprilie 2017. (f.d. 226, 227-233, vol. IV)

Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor inferioare, la data de 12 decembrie 2017

Valentina Conovalova, a depus recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 06 aprilie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a

admite integral acțiunea. (f.d. 1-36, vol. V)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel, cât și instanța de

fond la examinarea cauzei au încălcat normele de drept material, nefiind aplicată o lege

care trebuia să fie aplicată, fiind aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată și fiind

interpretat în mod eronat legea.

De asemenea, a invocat că instanțele nu au luat în considerație argumentele și

probele anexate, care confirmă ilegalitatea emiterii actelor juridice și concedierea

nelegitimă, precum și în urma acestor acțiuni aducerea prejudiciilor materiale și

morale.

La 27 februarie 2018 Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM a depus

referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Valentina

Conovalova, ca fiind neîntemeiat și care nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC, cu menținerea soluțiilor instanțelor inferioare. (f.d. 67-71,

vol. V)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

30 noiembrie 2017.

Recursul a fost depus de Valentina Conovalova la 28 decembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Valentina

Conovalova, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

poate constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Valentina Conovalova asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Valentina Conovalova, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin. (1), 433, lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Valentina Conovalova, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecători Tamara Chișca-Doneva

Maria Ghervas

5