3ra-223/18 — contestarea actului administrativ

3ra-223/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-223/18

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) L. Holevițcaia

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

D E C I Z I E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Tăut Teodora,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tăut Teodora împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat cu

privire la contestarea actului administrativ și restituirea taxei achitată la depunerea cererii de

admitere în profesia de avocat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Tăut Teodora, admis apelul declarat de Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, casată hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 08 februarie 2017 în partea în care a fost admisă acțiunea și emisă

în această parte o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă. În rest, hotărârea primei

instanțe a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 14 iulie 2016 Tăut Teodora a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat cu

privire la contestarea actului administrativ și restituirea taxei achitată la depunerea cererii de

admitere în profesia de avocat.

În motivarea acțiunii, Tăut Teodora a menționat că prin Hotărârea Comisiei de

licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, a fost respinsă cererea sa, prin care a

solicitat să fie admisă în profesia de avocat, pe motiv că nu întrunește condițiile art. 10 alin.

(2) din Legea cu privire la avocatură.

Astfel, prin cererea prealabilă din 21 iunie 2016, a solicitat anularea hotărârii

menționate, iar prin decizia din 08 iulie 2016 cererea prealabilă a fost respinsă, însă fără a fi

indicate motivele respingerii.

1

Consideră că la momentul solicitării de a fi admisă în profesia de avocat, nu existau

careva temeiuri de respingere a cererii sale, or motivarea Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat este lipsită de careva suport legal și chiar contravine legislației în vigoare.

Or, starea de incompatibilitate nu survine în momentul depunerii cererii de admitere în

profesia de avocat, ci în momentul în care candidatul/solicitantul capătă dreptul de a desfășura

activitatea de avocat în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea cu privire la avocatură.

Relevă că în asemenea circumstanțe, Comisia de licențiere a profesiei de avocat urma

doar să verifice dacă după admiterea în profesia de avocat, dar înainte de a obține licența, nu

abuzează de acest drept, fiind antrenată în alte activități profesionale incompatibile cu statutul

de avocat.

Prin urmare, menționează că eventuala invocare de către Comisie a incompatibilității

sale la admiterea în profesia de avocat nu ar avea temei legal, cu atît mai mult că cerința

imperativă de neparticipare în alte activități profesionale față de candidații scutiți de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, în lege nu este prevăzută și

respectiv nu este interzis.

La fel, consideră ilegală impunerea sa de a achita taxa de stat de 5000 lei, fapt ce

contravine legislației în vigoare, iar Comisia de licențiere a profesiei de avocat nu este în

drept de a impune solicitanții de a achita această sumă, deoarece nu este nici un temei legal

de a percepe o taxă pentru admiterea în profesia de avocat a persoanelor care cad sub incidența

prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, deoarece în temeiul acestui

articol persoanele menționate sunt scutite de efectuarea stagiului profesional și de examenul

de calificare.

Reclamanta solicită constatarea ca fiind ilegale acțiunile Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat în partea ce ține de respingerea cererii, prin care a solicitat de a fi admisă

în profesia de avocat, anularea deciziei Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 03

iunie 2016, prin care a fost respinsă cererea prealabilă, obligarea pîrîtului de a emite actul

administrativ, prin care să fie acceptată cererea sa și să fie admisă în profesia de avocat.

De asemenea, a solicitat și restituirea taxei achitată la depunerea cererii de admitere în

profesia de avocat în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 08 februarie 2017, acțiunea

înaintată de Tăut Teodora a fost admisă parțial.

S-a anulat Hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților

din Republica Moldova din 08 iulie 2016, în partea respingerii cererii solicitantului Tăut

Teodora de admitere în profesia de avocat, cu obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova să emită actul administrativ, prin care să

accepte cererea solicitantului Tăut Teodora de admitere în profesia de avocat.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, a fost respins apelul

declarat de Tăut Teodora, admis apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 08 februarie 2017 în partea în care a fost admisă acțiunea și emisă în această

parte o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă. În rest, hotărârea primei instanțe a

fost menținută.

La 20 decembrie 2017, Tăut Teodora, prin intermediul oficiului poștal, a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei

2

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Recurenta Tăut Teodora, în motivarea recursului a menționat că instanța nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată, precum și faptul că instanța a interpretat în mod eronat legea.

La fel, a relatat că starea de incompatibilitate nu survine în momentul depunerii cererii

de admitere în profesia de avocat, ci în momentul în care candidatul/solicitantul capătă dreptul

de a desfășura activitatea de avocat în conformitate cu art. 12 din Legea cu privire la

avocatură.

Deci, relevă că Comisia de licențiere a profesiei de avocat urma doar să verifice dacă

după admiterea sa în calitate de avocat, dar înainte de a obține licența, în corespundere cu

art. 22 din Legea cu privire la avocatură, nu abuzează de acest drept, fiind antrenată în alte

activități profesionale incompatibile cu statutul de avocat.

Prin urmare, eventuala invocare de către Comisia de Licențiere a profesiei de avocat în

condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu ar avea temei legal, iar cerința

imperativă de neparticipare în alte activități profesionale, față de candidații scutiți de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, în lege nu este prevăzută și

respectiv nu este interzis.

Totodată, consideră ilegală impunerea achitării taxei de 5000 lei, deoarece contravine

legislației, iar neachitarea ei nu poate fi invocată în motivarea neexaminării cererii depuse.

Consideră că instanțele de judecată au examinat unilateral doar probele prezentate de

către intimat, astfel încălcînd principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale și principiul nemijlocirii, astfel încît instanța de judecată urma să cerceteze direct

și nemijlocit probele existente și să emită hotărârea numai în temeiul circumstanțelor

constatate și al probelor cercetate și verificate în ședința de judecată, fapt ce nu a fost făcut.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că,

Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 03 octombrie 2017, însă date referitor

la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 20 decembrie 2017, respectiv se consideră depus în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității

invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire

la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs, Colegiul

consideră necesar de a admite recursul declarat de Tăut Teodora din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

Materialele cauzei denotă, că Tăut Teodora s-a adresat Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat cu cerere de admitere în profesia de avocat în temeiul art. 10 alin. (2) din

Legea cu privire la avocatură, invocînd că întrunește condițiile prevederilor art. 10 alin. (1)

3

și (2) din Legea cu privire la avocatură pentru a fi admisă în profesia de avocat fără efectuarea

stagiului profesional sau susținerea examenului de calificare.

Totodată, s-a stabilit că la depunerea cererii de admitere în profesia de avocat, Tăut

Teodora a achitat taxa de 5000 lei (f.d. 43).

Prin Hotărârea Comisiei de licențieie a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, cererea

de admiterea în profesia de avocat, depusă de Tăut Teodora a fost respinsă, dat fiind faptul

că solicitantul nu întrunețte cerințele impuse de lege privind admiterea în profesia de avocat

fără efectuarea stagiului profsional sau susținerea examenului de calificare.

Astfel, la 27 iunie 2016, Tăut Teodora s-a adresat cu cerere prealabilă, solicitînd

comisiei revocarea hotărârii din 03 iunie 2016, iar prin Hotărârea Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat din 08 iulie 2016, cererea prealabilă a fost respinsă.

Tăut Teodora a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților

din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, solicitînd anularea

Hotărârilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016 și 08 iulie 2016,

obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat să emită actul administrativ, prin care

să fie acceptată cererea sa privind admiterea în profesia de avocat și restituirea taxei achitată

la depunerea cererii de admitere în profesia de avocat în sumă de 5000 lei.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea pricinii, a reținut că în situația în care prin

aceiași hotărâre, Comisia de licențiere a profesiei de avocat a admis în profesia de avocat

solicitanții, care activau la moment în calitate de procurori sau judecători, ultimii

nedemisionând din funcțiile respective, iar Comisia nu a invocat acest fapt ca o stare de

incompatibilitate, a aplicat neuniform prevederile legale, admițînd un tratament

discriminatoriu în privința persoanelor care cad sub incidența acelorași condiții.

În ceea ce privește cerința privind restituirea taxei achitată la depunerea cererii de

admitere în profesia de avocat, prima instanță a reținut că cuantumul taxei pentru examinarea

cererilor de către Comisia de licențiere a profesiei de avocat, a fost stabilit prin Hotărârea

Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01 iulie 2011, care nu a fost

contestată, este în vigoare la moment, produce efecte juridice și este obligatorie pentru

executare.

Examinînd cauza în ordine de apel, Curtea de apel Chișinău a constatat legală și

întemeiată hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din 03

iunie 2016, în partea respingerii cererii solicitantului Tăut Teodora de admitere în profesia de

avocat, întrucât art. 10 alin (2) din Legea cu privire la avocatură condiționează scutirea de la

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare a persoanelor care dețin titlul de

doctor, precum și cele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă în funcția de judecător sau

procuror, dacă au solicitat eliberarea licenței în termen de 6 luni după demisia din funcțiile

respective, iar în partea restituirii taxei achitate la depunerea cererii de admitere în profesia

de avocat, hotărârea instanței de fond a fost menținută.

Analizînd legalitatea deciziei contestate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Conform art. 10 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetățenia Republicii

Moldova, are capacitate deplină de exercițiu, are diplomă de licențiat în drept sau echivalentul

acesteia, se bucură de o reputație ireproșabilă și a fost admisă în profesia de avocat după

susținerea examenului de calificare.

4

Sunt scutite de efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare persoanele

care dețin titlul de doctor, precum și cele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă în funcția

de judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcțiile respective, au

solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat. De aceleași drepturi și în

aceleași condiții beneficiază și persoanele care, după demisia din funcția de judecător și

procuror, au continuat să activeze în domeniul dreptului.

Din sensul normei menționate, urmează că spre deosebire de deținătorii titlului de

doctor în drept, persoanele cu o vechime în muncă în funcția de judecător sau procuror de cel

puțin 10 ani, care solicită obținerea licenței de avocat, urmează să se adreseze doar după

demisia din funcțiile respective.

La fel, legiuitorul a prevăzut excepția privind scutirea de efectuarea stagiului

profesional și de examenul de calificare, instituind două condiții – vechimea în muncă de cel

puțin 10 ani și termenul de 6 luni după demisia din funcțiile respective, în interiorul căruia,

persoana urmează să solicite eliberarea licenței.

Deci, în privința persoanelor care au o vechime în muncă în funcția de judecător sau

procuror de cel puțin 10 ani, legea condiționează dreptul acestora de a solicita eliberarea

licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, de un termen de 6 luni după demisia din

funcțiile respective, iar nerespectarea termenului de decădere de 6 luni, este sancționată cu

respingerea ca tardivă a cererii de eliberare a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat.

La caz, instanța de recurs reține că la momentul depunerii actelor de eliberare a licenței

pentru exercitarea profesiei de avocat, Tăut Teodora deși avea o vechime în muncă în funcția

de procuror de peste 10 ani, își continua activitatea în organele procuraturii.

Prin urmare, argumentele recurentei precum că întrunește condițiile legale pentru

accederea în profesia de avocat nu pot fi reținute, fiind bazate pe o interprtare eronată a

legislației în vigoare.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanțele de judecată neîntemeiat au dispus respingerea

pretenției privind restituirea taxei achitate la depunerea cererii de admitere în profesia de

avocat în temeiul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură în mărime de 5000 lei, din

următoarele considerente.

Conform art. 37 lit. f) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002,

Congresul stabilește cuantumul taxelor pentru examenele de admitere la stagiu și pentru

examenele de calificare, cuantumul taxei pentru efectuarea stagiului profesional.

Iar art. 42 lit. f) din Statutul profesiei de avocat adoptat la 29 ianuarie 2011, publicat la

08 aprilie 2011, prevede competența Congresului de a stabili cuantumul taxelor pentru

examenele de admitere la stagiu și pentru examenele de calificare, cuantumul taxei pentru

efectuarea stagiului profesional și al taxei pentru examinarea cererilor de admitere în profesia

de avocat.

Astfel, stabilirea taxei pentru examinarea cererilor de admitere în profesia de avocat este

de competența exclusivă a Congresului.

Materialele dosarului însă nu denotă faptul că Congresul Avocaților ar fi stabilit careva

taxe pentru examinarea cererilor de admitere în profesie în baza art. 10 alin. (2) din Legea cu

privire la avocatură sau ar fi delegat această competență (atribuție) Consiliului.

5

Or, potrivit art. 39 lit. o) din Legea cu privire la avocatură și art. 43 alin. (7), lit. o) din

Statutul profesiei de avocat, Consiliul Uniunii Avocaților îndeplinește, în afară de atribuțiile

prevăzute de lege și cele delegate de Congres.

Nu pot fi reținute concluziile instanței de apel precum că Congresul avocaților, prin

hotărârea din 25 iunie 2011 a delegat Consiliului competența de a stabili taxa pentru

examinarea cererilor de admitere în profesie de avocat în baza art. 10 alin. (2) din Legea cu

privire la avocatură și respectiv, la 01 iulie 2011 Consiliul, prin hotărârea sa a stabilit această

taxă în mărime de 5000 lei, deoarece prin Hotărârea Congresului Avocaților din 25 iunie

2011, Consiliului Uniunii Avocaților i-a fost delegată aprobarea bugetului Uniunii

Avocaților, ceea ce constituie o altă atribuție distinctă decât cea de stabilire a cuantumului

taxei pentru examinarea cererilor de admitere în profesia de avocat, și anume, prevăzută la

art. 37 lit. d) din Legea cu privire la avocatură și art. 42 lit. d) din Statutul profesiei de avocat.

Prin urmare, Consiliul Uniunii Avocaților nu a avut competență de a stabili cuantumul

taxei pentru examinarea cererilor de admitere în profesia de avocat și prin urmare încasarea

acestei taxe este ilegală.

În conformitate cu art. 83 Codul de procedură civilă, taxa de stat reprezintă o sumă care

se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la

persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau

cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea

acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe,

conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) Codul de procedură civilă, cheltuielile aferente

judecării pricinii, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a căror plată

reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporțional părții admise din acțiune

dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Avînd în vedere normele de drept procedural menționate, Colegiul consideră necesar de

a dispune încasarea de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere

a profesiei de avocat în beneficiul statului a sumei de 150 lei cu titlu de tată de stat.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Tăut

Teodora, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea ce ține de

respingerea pretenției cu privire la restituirea taxei achitată la depunerea cererii de admitere

în profesia de avocat, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017 urmează a fi menținută.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

A admite recursul declarat de către Tăut Teodora.

A casa decizia Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017 și hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 08 februarie 2017, în partea ce ține de restituirea taxei achitată

la depunerea cererii de admitere în profesia de avocat, pronunțînd în această parte o nouă

hotărâre, prin care:

6

A admite acțiunea înaintată de Tăut Teodora împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat cu privire la restituirea taxei

achitată la depunerea cererii de admitere în profesia de avocat.

A încasa de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a

profesiei de avocat în beneficiul Teodorei Tăut suma de 5000 (cinci mii lei) .

A încasa de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a

profesiei de avocat în beneficiul statului suma de 150 (una sută cincizeci lei) cu titlu de taxă

de stat.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017 se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Sîrcu Iulia

judecători Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

7