3ra-982/18 — Contestarea actului administrativ, restituirea taxei

3ra-982/18 — Contestarea actului administrativ, restituirea taxei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-982/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

D E C I Z I E

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă,

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva,

Victor Burduh,

Luiza Gafton,

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladislav Bobrov

către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei

de avocat, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

privind constatarea ca fiind ilegale a acțiunilor cu privire la respingerea cererii,

anularea hotărârii, obligarea emiterii actului administrativ, restituirea sumei,

împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul lui Vladislav Bobrov, casată hotărârea din 02 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea prin care a fost respinsă cererea lui

Vladislav Bobrov cu privire la restituirea taxei achitate la depunerea cererii de

admitere în profesia de avocat, în această parte fiind emisă o nouă hotărâre prin

care acest capăt de cerere a fost admis, în rest hotărârea fiind menținută,

c o n s t a t ă:

La 26 aprilie 2017, Vladislav Bobrov s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de

licențiere a profesiei de avocat, intervenient accesoriu Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, privind constatarea ca fiind ilegale a acțiunilor cu privire la

respingerea cererii, anularea hotărârii, obligarea emiterii actului administrativ cu

privire la acceptarea cererii și admiterii în profesia de avocat, precum și restituirea

sumei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că prin

hotărârea, adoptată la ședința Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 17

februarie 2017, a fost respinsă cererea sa, prin care a solicitat a fi admis în profesia

de avocat, din motivul că nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu

privire la avocatură.

Prin cererea prealabilă din 01 martie 2017, adresată Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat, reclamantul a solicitat să fie revocată hotărârea din 17

februarie 2017. Prin decizia din 27 martie 2017, Comisia de licențiere a profesiei

1

de avocat a refuzat în satisfacerea cerințelor cererii prealabile, fără însă a-l informa

pe reclamant în modul prevăzut de lege despre decizia adoptată și fără a indica

motivele invocate la respingerea cererii prealabile.

Reclamantul consideră că respingerea cererii prealabile este neîntemeiată, or,

hotărârile Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nu corespund condițiilor de

formă și conținut ale unui act oficial, deoarece nu este indicat în baza căror motive

și temeiuri a fost respinsă cererea sa privind admiterea în profesia de avocat,

inclusiv și cererea prealabilă, nu a fost indicat care condiții prevăzute de art. 10

alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, nu le întrunește, contrar faptului că în

cererea depusă suplimentar și-a expus și argumentat poziția vis-a-vis de acest

subiect, nu este indicat care a fost modalitatea de examinare a cererilor, precum și

modalitatea de votare, câte voturi au fost expuse pro și contra, cu atât mai mult nu

este indicat dacă au fost și opinii separate la acest capitol.

Vladislav Bobrov a indicat că, de către Comisia de licențiere a profesiei de

avocat la caz au fost încălcate flagrant și intenționat prevederile legale, după cum

urmează: art. 16 alin. (2) al Constituției Republicii Moldova, art. 43 alin. (1) al

Constituției Republicii Moldova, art. 3 lit. c) al Legii cu privire la avocatură, art.

10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, art. 8 CEDO.

Potrivit reclamantului, nu este clară poziția Comisiei de licențiere a profesiei de

avocat la interpretarea și aplicarea neuniformă a legislației în vigoare, precum și la

aplicarea selectivă și discriminatorie a prevederilor legale, deoarece în unele

cazuri, în baza acelorași principii (persoane care practic dețin același statut ca și

reclamantul, hotărârea Comisiei din 05 mai 2016 și 08 iulie 2016) solicitanții sunt

admiși în profesia de avocat. Acest fapt denotă o poziție contradictorie și ambiguă

a Comisiei, care pe de o parte, prin hotărârea din 05 mai 2016, diferențiază două

etape de accedere în profesia de avocat, după cum prevede și Legea cu privire la

avocatură, admiterea în profesia de avocat și licențierea profesiei de avocat, ca prin

decizia din 03 iunie 2016 adoptată în privința sa, din motive necunoscute și

contrare propriei poziției, să ia o poziție diametral opusă, fără nici un fel de

motivare și explicare de ce s-a ajuns la o asemenea decizie.

Prin urmare, nu este clar în baza căror raționamente și temeiuri, unii solicitați,

care cad direct sub incidența prevederilor art. 10 ale Legii cu privire la avocatură

sunt admiși în profesie, pe când dânsul, care de asemenea cade sub incidența

aceleiași norme legale, a fost respins. Aceste acțiuni ale Comisiei de licențiere a

profesiei de avocat urmează a fi examinate prin prisma Legii nr. 121 din 25 mai

2012 cu privire la asigurarea egalității, prevederile căreia în mod repetat dovedesc

interpretarea și aplicarea discriminatoare a legislației Republicii Moldova în cazul

ce îl privește pe reclamant.

De asemenea, reclamantul a invocat faptul că, la momentul solicitării sale de a

fi admis în profesia de avocat, nu existau careva temeiuri ce ar fi impus Comisia de

licențiere a profesiei de avocat să respingă cererea acestuia, or în altă ordine de

idei, eventuala motivare a Comisiei prin faptului incompatibilității este lipsită de

careva suport legal și chiar contravine legislației în vigoare, cât și drepturilor și

libertăților garantate și protejate inclusiv și de CEDO.

Prin urmare, pentru a asigura proporția intereselor individuale în raport cu cele

publice, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, la etapa admiterii în profesia

de avocat, este în drept să admită în profesia de avocat solicitanții angajați în

câmpul muncii în funcții retribuite, conform art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la

avocatură și nimic nu îngrădește retragerea licenței respective, în ipoteza în care

2

solicitantul nu va respecta prevederile art. 11 din Lege, la etapa licențierii profesiei

de avocat reglementată la Capitolului IV din aceeași Lege. Or, cele două etape de

accedere în profesia de avocat prevăzute de legiuitor la Capitolului III și IV din

Legea cu privire la avocatură, asigură respectarea art. 11 din Lege, pe de o parte, și

dreptul la viața privată, inclusiv dreptul la exercitarea oricărei funcții retribuite, pe

de altă parte. Dreptul la alegerea ocupației perfect se interferează cu prevederile

art.8 CEDO, care stipulează că orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale

private.

Reieșind din cererea de chemare în judecată, nu îi poate fi imputată

reclamantului încălcarea art. 21 alin.(4) din Legea cu privire la avocatură, deoarece

conform art. 10 alin. (2) este stabilit că, de aceleași drepturi și în aceleași condiții

beneficiază și persoanele care, după demisia din funcția de judecător și procuror,

au continuat să activeze în domeniul dreptului. Normele de drept reiterate, și

anume art. 10 alin. (2) coroborat cu art. 21 alin. (4) din Legea cu privire la

avocatură, trebuie aplicate într-o așa manieră, încât să nu fie încălcat dreptul la

muncă și dreptul la viața privată garantate de legislația națională și protejate de

CEDO. În caz contrar, în ipoteza în care persoanele învederate de normele de drept

stabilite la art. 10 alin. (2) și art. 21 alin. (4) din Legea cu privire la avocatură, s-ar

retrage din câmpul muncii fiind impuse de imperativul accederii în profesia de

avocat, și-ar știrbi din dreptul la muncă și dreptul la viața privată, prevăzute de

legea fundamentala a Republicii Moldova și garantate de CEDO.

Mai mult, procedura de obținere a licenței, ca orice altă procedură, necesită

timp pentru pregătirea actelor necesare și prevede luarea unei hotărâri de organul

abilitat, în cazul de față Comisia de licențiere a profesiei de avocat. Or, după cum

s-a menționat, respectiva stare de incompatibilitate nu survine în momentul

depunerii cererii de admitere în profesia de avocat, ci în momentul în care

candidatul/solicitantul capătă dreptul de a desfășura activitatea de avocat în

conformitate cu prevederile art. 12 din Legea cu privire la avocatură. În asemenea

circumstanțe, Comisia de Licențiere a profesiei de avocat urma doar să verifice

dacă reclamantul, după admiterea în profesia de avocat, dar înainte de a obține

licența în corespundere cu art. 22 din Legea cu privire la avocatură, nu abuzează de

acest drept, fiind antrenat în alte activități profesionale incompatibile cu statutul de

avocat.

Prin urmare, eventuala invocare de către Comisie a incompatibilității la

admiterea în profesia de avocat în condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la

avocatură, nu ar avea temei legal, cu atât mai mult că cerința imperativă de

neparticipare în alte activități profesionale, față de candidații scutiți de efectuarea

stagiului profesional și de examenul de calificare, în lege nu este prevăzută și,

respectiv, nu este interzisă.

De asemenea, reclamantul consideră că impunerea achitării taxei de 5000 lei

contravine legislației în vigoare, iar Comisia de licențiere a profesiei de avocat nu

este în drept să impună solicitanții să achite această sumă prin amenințarea de a nu

admite spre examinare și a nu examina cererea depusă. Or, potrivit lui Vladislav

Bobrov, Comisia din start a intenționat să respingă cererea sa de admitere în

profesia de avocat, însă, contrar acestui fapt, doar pentru a percepe în mod ilegal și

abuziv acea taxă de 5000 lei, fiind conștienți de la bun început despre hotărârea ce

urmează a fi adoptată, prin amenințarea cu faptul neadmiterii spre examinare a

cererii, a fost impus să achite această taxă.

3

Totodată, Comisia de licențiere a profesiei de avocat nu l-a informat pe

reclamant despre examinarea cererii depuse, nu i-a acordat dreptul a participa la

ședința Comisiei pentru a motiva cererea depusă, precum și nu i-a fost adusă la

cunoștință hotărârea adoptată.

Astfel, reclamantul a solicitat constatarea ca fiind ilegale a acțiunilor Comisiei

de licențiere a profesiei de avocat în partea ce ține de respingerea cererii depuse

prin care a solicitat să fie admis în profesia de avocat, anularea deciziei Comisiei

de licențiere a profesiei de avocat din 03 iunie 2016, prin care a fost respinsă

cererea sa, și cea din 08 iulie 2016, prin care s-a respins cererea prealabilă depusă

de către reclamant, obligarea pârâtului să emită actul administrativ, prin care să fie

acceptată cererea reclamantului și să fie admis în profesia de avocat, să-i fie

restituită taxa de 5000 lei, ca ilegal impusă a fi achitată de către Comisia de

licențiere a profesiei de avocat.

La 20 septembrie 2017, reclamantul a depus o cerere de concretizare a

cerințelor, prin care a solicitat anularea deciziei Comisiei de licențiere a profesiei

de avocat din 17 februarie 2017, și nu din 03 iunie 2016, și a deciziei din 27 martie

2017 prin care a fost respinsă cererea prealabilă, și nu din 08 iulie 2016, indicată

greșit în cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea protocolară din 14 iunie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani pe cauza civilă enunțată a fost atras în calitate de intervenient accesoriu

Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Bobrov către Uniunea

Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat,

intervenient accesoriu Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind

constatarea ca fiind ilegale a acțiunilor cu privire la respingerea cererii, anularea

hotărârii, obligarea emiterii actului administrativ, restituirea sumei, a fost respinsă.

Prin decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

Vladislav Bobrov a fost admis. Hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani a fost casată în partea ce ține de restituirea taxei achitate

la depunerea cererii de admitere în profesia de avocat, în această parte fiind

pronunțată o nouă hotărâre prin care a fost admis acest capăt de cerere și s-a

încasat de la Uniunea Avocaților din Republica Moldova în beneficiul lui

Vladislav Bobrov suma de 5000 lei. În rest hotărârea a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 37 lit. f) din

Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, potrivit căruia Congresul

stabilește cuantumul taxelor pentru examenele de admitere la stagiu și pentru

examenele de calificare, cuantumul taxei pentru efectuarea stagiului profesional,

precum și prevederile art. 42 lit. f) din Statutul profesiei de avocat, adoptat la 29

ianuarie 2011, publicat la 08 aprilie 2011, care prevede competența Congresului de

a stabili cuantumul taxelor pentru examenele de admitere la stagiu și pentru

examenele de calificare, cuantumul taxei pentru efectuarea stagiului profesional și

al taxei pentru examinarea cererilor de admitere în profesia de avocat. Astfel,

instanța de apel a ajuns la concluzia că stabilirea taxei pentru examinarea cererilor

de admitere în profesia de avocat este de competența exclusiva a Congresului.

În acestă ordine de idei, Curtea de Apel Chișinău a reținut că materialele cauzei

civile nu denotă faptul că Congresul Avocaților ar fi stabilit careva taxe pentru

examinarea cererilor de admitere în profesie în baza art. 10 alin. (2) din Legea cu

4

privire la avocatură sau ar fi delegat această competență (atribuție) Consiliului. Or,

potrivit art. 39 lit. o) din Legea cu privire la avocatură și art. 43 alin. (7), lit. o)

din Statutul profesiei de avocat, Consiliul Uniunii Avocaților îndeplinește, în afară

de atribuțiile prevăzute de lege, și cele delegate de Congres.

La 27 martie 2018, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a contestat cu

recurs decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și menținerea hotărârii din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

În motivarea recursului, cu trimitere la prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și c)

din Codul de procedură civilă, a invocat faptul că instanța de apel nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat legea. Suplimentar a precizat

că nu este de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău în partea restituirii

intimatului a taxei de 5000 lei, achitată la depunerea cererii privind admiterea în

profesia de avocat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 14 februarie 2018, fiind expediată participanților la proces la data de 15

februarie 2018 (f.d. 111), însă la materialele cauzei nu se regăsesc date care să

confirme momentul recepționării acesteia de către părți. Astfel, având în vedere

faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 14 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost depus la 27 martie 2018, în conformitate cu art. 434 din Codul de

procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

Prin încheierea din 25 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Uniunea Avocaților din Republica Moldova a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat Uniunea Avocaților din Republica Moldova și va casa decizia instanței de

apel în partea ce ține de restituirea taxei achitate la depunerea cererii de admitere în

profesia de avocat, cu menținerea în această parte a hotărârii primei instanțe, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în urma

examinării recursului, instanța de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării

acesteia pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Instanța de recurs constată că, Vladislav Bobrov s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

Comisia de licențiere a profesiei de avocat, intervenient accesoriu Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, privind constatarea ca fiind ilegale a acțiunilor cu

privire la respingerea cererii, anularea hotărârii, obligarea emiterii actului

administrativ cu privire la acceptarea cererii și admiterii în profesia de avocat,

precum și restituirea taxei de stat achitate.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a respins cererea

de chemare în judecată a lui Vladislav Bobrov. Prin decizia din 14 februarie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de Vladislav Bobrov a fost admis.

Hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

casată în partea ce ține de restituirea taxei achitate la depunerea cererii de admitere

în profesia de avocat, în această parte fiind pronunțată o nouă hotărâre prin care a

fost admis acest capăt de cerere și s-a încasat de la Uniunea Avocaților din

Republica Moldova în beneficiul lui Vladislav Bobrov suma de 5000 lei. În rest

hotărârea a fost menținută.

Examinând materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de apel a examinat

cererea de apel superficial, fără să dea o apreciere tuturor circumstanțelor cauzei,

precum și probelor anexate la materialele cauzei, care sunt importante pentru

soluționarea justă a litigiului, precum și a interpretat eronat normele de drept

material și procedural.

În contextul prevederilor art. 373 din Codul de procedură civilă, instanța de

apel era obligată în limitele apelului să verifice circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, să aprecieze probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Colegiul precizează că soluția adoptată de către instanța de apel este

contradictorie materialelor cauzei, precum și nu sunt apreciate toate probele

importante pentru soluționarea cauzei. Or, în conformitate cu art. 239 din Codul de

procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de

instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Astfel, conform art. 37 lit. f) și i) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din

19 iulie 2002, Congresul Avocaților stabilește cuantumul taxelor pentru examenele

de admitere la stagiu și pentru examenele de calificare, cuantumul taxei pentru

efectuarea stagiului profesional, adoptă alte hotărâri privind activitatea Uniunii

Avocaților, prevăzute de prezenta lege.

Prin hotărârea Congresului Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01

iulie2016, s-a stabilit cuantumul taxei: pentru admiterea la stagiu în mărime de -

500 lei; pentru examenul de calificare în mărime de - 1000 lei; pentru efectuarea

stagiului profesional în mărime de - 2000 lei; pentru examinarea cererii cu privire

la admiterea în profesia de avocat a persoanelor specificate la art. 10 alin. (2) din

Legea cu privire la avocatură, în mărime de 5000 lei.

6

Conform art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, sunt scutite de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare persoanele care dețin

titlul de doctor în drept, precum și cele care au cel puțin 10 ani vechime în muncă

în funcția de judecător și procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din

funcțiile respective au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de

avocat.

Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01 iulie

2016 prin care s-a stabilit cuantumul taxelor, inclusiv și a taxei pentru examinarea

de către Comisia de licențiere a profesiei de avocat a cererii cu privire la admiterea

în profesia de avocat conform art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nu

a fost contestată și este în vigoare, producând efecte juridice.

Mai mult, conform art. 35 alin. (1)-(3) din Legea cu privire la avocatură,

Uniunea Avocaților este organul de autoadministrare al avocaților, din care fac

parte toți membrii barourilor din țară, și are sediul în municipiul Chișinău. Este

persoană juridică, are patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul Uniunii Avocaților

poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii. Bugetul

Uniunii Avocaților se formează din: contribuțiile avocaților; taxele pentru

examenele de admitere la stagiu și de calificare; taxele pentru efectuarea stagiului

profesional; amenzile achitate de avocați în calitate de sancțiuni disciplinare; alte

plăți neinterzise de lege.

Articolul 42 lit. f) al Statutului profesiei de avocat nr. 302 din 08 aprilie 2011,

expres stabilește competența Congresului de a stabili cuantumul taxelor pentru

examenele de admitere la stagiu și pentru examenele de calificare, cuantumul taxei

pentru efectuarea stagiului profesional și al taxelor pentru examinarea cererilor de

admitere în profesia de avocat.

Reieșind din normele citate supra, Uniunea Avocaților avea dreptul să

stabilească taxa pentru examinarea cererilor de admitere în profesia de avocat a

persoanelor specificate în art. 10 alin. (2) al Legii.

În această ordine de idei, la materialele cauzei (f.d. 46) este anexat extrasul din

procesul-verbal al Congresului Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01

iulie 2016, prin care s-a hotărât a stabili taxa pentru examinarea cererii cu privire la

admiterea în profesia de avocat a persoanelor specificate la art. 10 alin. (2) Legea

cu privire la avocatură, în mărime de - 5000 lei, înscris care nu a fost examinat de

către instanța de apel, ajungându-se la concluzia că de fapt Congresul nu ar fi

stabilit nici o taxă, conform competenței sale.

Astfel, decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău în partea prin

care s-a admis apelul lui Vladislav Bobrov în partea restituirii taxei de 5000 de lei,

este neîntemeiată și contrară materialelor cauzei. Or, potrivit art. 130 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare

și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea

lor, călăuzindu-se de lege.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel urma să constate și

elucideze pe deplin circumstanțele cauzei și probele prezentate în cest sens, să le

examineze și să le dea o apreciere în cumul, reflectând în decizie motivele

concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și

7

argumentarea preferinței unor probe față de celelalte, așa cum prevede alin. (4) al

art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și de a

menține hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova.

Se casează decizia din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău în partea

ce ține de restituirea taxei achitate la depunerea cererii de admitere în profesia de

avocat și în această parte se menține hotărârea din 02 octombrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată înaintată de Vladislav Bobrov către Uniunea Avocaților din Republica

Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, intervenient accesoriu

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, privind constatarea ca fiind ilegale a

acțiunilor cu privire la respingerea cererii, anularea hotărârii, obligarea emiterii

actului administrativ, restituirea sumei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă,

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva,

Victor Burduh,

Luiza Gafton,

Svetlana Filincova

8