2ra-301/18 — cu privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la restituirea împrumutului şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-301/18 — cu privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: A. Parfeni dosarul nr. 2ra-301/18
instanța de apel: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru
ÎNCHEIERE
7 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Ruslan Nichitin
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Iosob împotriva
lui Ruslan Nichitin cu privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor
de judecată
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 3 octombrie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de către Ruslan Nichitin și menținută hotărârea Judecătoriei
Ungheni sediul Central din 6 aprilie 2017, prin care acțiunea a fost admisă
constată:
La 27 ianuarie 2016, Natalia Iosob a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ruslan Nichitin cu privire la restituirea împrumutului și încasarea
cheltuielilor de judecată
În motivarea acțiunii a invocat că la 5 ianuarie 2013, a împrumutat lui
Ruslan Nichitin suma de 7500 euro, în baza recipisei scrise de către Ruslan
Nichitin, în prezența martorilor Anatolie Toma și Valeriu Vîșinschi, pe un termen
de un an, până la data de 5 ianuarie 2014.
Menționează că deși termenul de rambursare a împrumutului a expirat la
data de 5 ianuarie 2014, Ruslan Nichitin nu și-a onorat obligațiunile contractuale și
nu a restituit suma împrumutată nici până în prezent.
Subliniază că la reclamațiile ei de restituire a împrumutului, Ruslan Nichitin
nu reacționează și nu dorește de a-l restitui.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 512-1515, 572, 575, 583,
585, 617-619, 867, 868, 871, 872 Cod civil.
Solicită admiterea acțiunii și încasarea de la Ruslan Nichitin în beneficiul ei
a sumei de 7500 euro, cu titlu de restituire a împrumutului bănesc, conform
1
cursului valutar oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii
și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Călărași din 7 septembrie 2016, cauza civilă la
cererea de chemare în judecată a Nataliei Iosob împotriva lui Ruslan Nichitin cu
privire la restituirea împrumutului și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost
strămutată spre judecare la Judecătoria Ungheni.
Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni sediul Central din 6 aprilie 2017, a fost
admisă acțiunea.
A fost încasat de la Ruslan Nichitin în beneficiul Nataliei Iosob împrumutul
în sumă de 7500 euro sau echivalentul în lei moldovenești la momentul executării
hotărârii și cheltuielile judiciare în sumă de 5031,85 lei.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 3 octombrie 2017, a fost respins apelul
declarat de către Ruslan Nichitin și menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni
sediul Central din 6 aprilie 2017.
La 1 decembrie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Ruslan Nichitin a
declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 3 octombrie 2017, prin
care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
nu au apreciat la justa valoare declarațiile și probele aduse de către el.
Susține că la 5 ianuarie 2013, a fost maltratat de către Natalia Iosob și doi
complici ai ei, prin amenințarea lui și membrilor familiei lui, cu răfuială fizică.
Obiectează că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de
faptul că dânsul a împrumutat de la Natalia Iosob doar suma de 1000 lei, însă i-a
întors suma de 3000 lei.
Indică că cele relatate de către el, puteau fi confirmate prin declarațiile
martorilor Ilie Vilescu, Viorel Timuța și Alexandru Vieru, care nu au fost audiați
de către instanța de judecată.
Relevă că la ședințele de judecată nu a fost citat avocatul lui, Ion Goncear și
respectiv cauza a fost examinată în lipsa acestuia, prin ce consideră că i s-a încălcat
flagrant dreptul la apărare.
Insistă că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu s-au expus nici într-un
mod în actele de dispoziție adoptate, asupra tuturor argumentelor aduse de către el.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 1 decembrie 2017 împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din
3 octombrie 2017, în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
2
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ruslan Nichitin
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Este de menționat că nici argumentul invocat în recurs de către Ruslan
Nichitin, precum că la ședințele de judecată nu a fost citat avocatul lui, Ion
Goncear, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, din procesul-verbal al ședinței de judecată al primei instanțe din
6 aprilie 2017, Ruslan Nichitin care a fost prezent la ședința dată, a declarat că este
pregătit pentru examinarea pricinii în fond fără a solicita prezența avocatului
(f. d. 75-78).
De altfel, și în ședința instanței de apel din 3 octombrie 2017, Ruslan
Nichitin la fel, a considerat posibilă examinarea cauzei și nu a solicitat prezența
avocatului, fapt ce se oglindește direct din procesul-verbal al ședinței de judecată al
instanței de apel din 3 octombrie 2017 (f. d. 110-110 verso).
Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să
fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat
de către Ruslan Nichitin, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Ruslan Nichitin ca inadmisibil.
3
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Ruslan Nichitin se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Luiza Gafton
4