2ra-344/18 — cu privire la restituirea imprumutului si la cererea reconventionala cu privire la declararea nulitatii actului juridic

Dosarul nr. 2ra-344/18

Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Briceni – A. Procopișina,

Instanța de apel: CA Bălți – Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Stănilă,

Î N C H E I E R E

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de Coșarca Iurie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Spiciac Victor

împotriva lui Coșarca Iurie cu privire la restituirea împrumutului și cererea

reconvențională înaintată de către Coșarca Iurie împotriva lui Spiciac Victor cu privire

la declararea nulității contractului de împrumut,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de către Coșarca Iurie și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Edineț (sediul Briceni) din 29 iunie 2017,

C O N S T A T Ă:

La 24 iulie 2015 Spiciac Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Coșarca Iurie, solicitând încasarea datoriei în mărime de 6000 dolari SUA

și a cheltuielilor de judecată pentru achitarea taxei de stat în mărime de 3410 lei.

(f.d. 1).

În motivarea cererii reclamantul a indicat, că la 21.12.2013 a încheiat cu Coșarca

Iurie contractul de împrumut nr. 21-XII.13. În baza contractului menționat, i-a acordat

pârâtului un împrumut în sumă de 6000 dolari SUA pe un termen de 12 luni.

A menționat că s-a adresat către Coșarca Iurie de mai multe ori cu solicitarea de

a-i restitui suma împrumutată, însă ultimul nu și-a executat obligațiile sale. Astfel, la

04 ianuarie 2015 i-a expediat o somație privind soluționarea litigiului pe cale amiabilă,

la care nu a primit răspuns.

La 19 februarie 2016 Coșarca Iurie a depus cerere reconvențională, prin care a

solicitat declararea nulității contractului de împrumut din 21 decembrie 2013, precum

și încasarea de la Spiciac Victor în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale Coșarca Iurie a invocat că un careva

împrumut nu a luat de la Spiciac Victor, iar pe ultimul îl cunoaște în legătură cu

activitatea de muncă, el fiind șofer, iar ultimul brocher.

Consideră că contractul de împrumut prezentat de Spiciac Victor este nul,

deoarece datele din buletinul de identitate sunt eronate, fiind datele unui buletin mai

1

vechi și nu coincid cu datele din pașaportul care-l deține din 2010. De asemenea, se

atestă o inexactitate, cu privire la termenul de rambursare a împrumutului, nefiind clar

anul când împrumutul trebuie restituit, iar modificarea din contract privind data

restituirii nu a fost confirmată prin semnătura lui. Admite că semnătura de pe pagina 2

a contractului putea fi aplicată fără bună știință, ori Spiciac Victor, fiind brocher îi

prezenta lui, ca șofer de TIR, mai multe acte la semnat.

Prin Hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 29 iunie 2017 s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Spiciac Victor. S-a încasat de la Coșarca

Iurie în beneficiul lui Spiciac Victor suma de 6000 dolari SUA cu titlu de împrumut și

suma de 3410 lei, cu titlu de taxă de stat. Cererea reconvențională depusă de Coșarca

Iurie s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 111, 115-123)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017 s-a respins apelul

declarat de către Coșarca Iurie și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul

Briceni din 29 iunie 2017. (f.d. 155, 156-164)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 05 ianuarie 2018 Coșarca

Iurie a depus recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de

Apel Bălți din 09 noiembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din

29 iunie 2017, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care a admite cererea

reconvențională integral și a respinge cererea depusă de Spiciac Victor. (f.d. 171-174)

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanța de apel nu a aplicat

normele de drept material care trebuiau aplicate, a interpretat eronat legea și a comis

încălcări de ordin procedural care a condus la soluționarea greșită a cauzei.

A mai indicat că instanțele inferioare au ignorat argumentele aduse cu privire

la declararea nulității contractului de împrumut, în special, a faptul indicării în el a

datelor din pașaportul anulat. Recunoaște că este posibilă aplicarea semnăturii lui

Coșarca Iurie pe pagina a doua a contractului în virtutea deselor operațiuni de serviciu

între părțile litigante, dar nicidecum cu intenția de a confirma careva împrumut.

De asemenea a invocat că nu a avut posibilitatea să-și expună argumentele în

fața instanței de apel, fiind plecat în deplasare, iar instanța a respins cererea de amânare

a examinării cauzei din 09 noiembrie 2011.

La 22 februarie 2018 Spiciac Victor a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de către Coșarca Iurie ca fiind nelegitim și nejustificat.

(f.d. 182-183)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

09 noiembrie 2017.

Recursul a fost depus de către Coșarca Iurie la data de 05 ianuarie 2018, în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Coșarca

Iurie este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

2

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

poate constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Coșarca Iurie asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Coșarca Iurie, inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin. (1), 433, lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Coșarca Iurie, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4