3ra-181/18 — Anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei si încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-181/18

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Judecător: O. Parfeni

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Simciuc, I. Țurcan și V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

7 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinînd admisibilitatea recursului declarat de Serviciul de Protecție și Paza de

Stat,

în cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Caț Marius

împotriva Serviciului de Protecție și Paza de Stat cu privire la anularea actului

administrativ, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017,

A C O N S T A T A T:

La 26 decembrie 2016, Caț Marius a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Serviciului de Protecție și Paza de Stat cu privire la anularea actului administrativ,

obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor a indicat că a activat în cadrul Organelor Afacerilor

Interne a Republicii Moldova în perioada 12 iulie1995 – 15 ianuarie 2010, timp de 14

ani, 6 luni și 4 zile. La 16 ianuarie 2010 a fost încadrat prin transfer în cadrul Serviciului

de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova, iar la 31 ianuarie 2014 a demisionat,

cu dreptul de a primi pensie din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, dispunând

de vechimea în muncă de 21 ani, 6 luni și 16 zile.

A menționat reclamantul că urmare a stabilirii pensiei a constatat că de către

Serviciul de Protecție și Pază de Stat nu a fost inclus în media lunară a recompenselor,

plăților, sporurilor și suplimentelor, ajutorul material primit pentru anul calendaristic

2013, acordat prin ordinul SPPS nr. 0251 ef din 13 septembrie 2013, în perioada de 12

luni consecutive, ce se încadrează în intervalul de timp luat ca bază pentru calcularea

pensiei.

1

Caț Marius a mai specificat că la 5 decembrie 2016 s-a adresa către directorul

Serviciului de Protecție și Pază de Stat cu cerere, prin care a solicitat reclacularea pensiei

din momentul apariției dreptului cu includerea în calcul pentru stabilirea pensiei pe lîngă

ajutorul material primit pentru anul 2014 și cel primit pentru anul 2013, ținând cont că

ambele au fost primite pentru 12 luni consecutive, ce se încadrează în intervelul de timp

luat ca bază pentru calcularea pensiei, cu ulterioara achitare conforma legislației în

vigoare.

La 7 decembrie 2016, prin răspunsul Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr.

2/1578/1, cererea reclamantului a fost refuzată.

În acest sens, consideră că refuzul este absolut ilegal și neîntemeia, urmând să fie

anulat, deoarece i-a fost diminuat cuantumul pensiei ca urmare a nerespectării legislației

în vigoare.

Solicită Caț Marius, anularea refuzului nr. 2/15781/1 din 7 decembrie 2016 a

Serviciului de Protecție și Pază de Stat, obligarea să-i recalculeze pensia, cu includerea

în calculul pensiei și ajutorul material primit pentru anul 2013 în sumă de 518, 12 lei,

din data pensionării și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîre Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017, cererea de

chemare în judecată înaintată de Caț Marius împotriva Serviciului de Protecție și Paza

de Stat cu privire la anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei și

încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă.

A fost anulat refuzul nr. 2/1578/1 din 07 decembrie 2016 a Serviciului de Protecție

și Paza de Stat, ca ilegal.

A fost obligat Serviciul de Protecție și Paza de Stat să recalculeze lui Caț Marius

pensia, cu includerea în candrul pensiei a ajutorului material primit pentru anul 2013, în

sumă de 518,12 lei, începând cu data pensionării.

S-a dispus încasarea din contul Serviciului de Protecție și Paza de Stat în beneficiul

lui Caț Marius, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 lei (f.d. 55, 60-65).

La 12 iunie 2017, Serviciul de Protecție și Paza de Stat a depus apel împotriva

hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care

acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, a fost respins apelul

declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017 (f.d. 87, 88-94).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că hotărîrea primei instanțe este

legală și întemeiată, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și

nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-

se de lege, iar argumentele invocate în cererea de apel sunt neîntemeiate, instanța de apel

ajunge la concluzia de a respinge apelul declarat și a menține hotărîrea primei instanțe.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 20 decembrie 2017 Serviciul de

Protecție și Paza de Stat a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare

2

în judecată depusă de Caț Marius să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, fiind interpretate

eronat normele de drept material, fiind creată o situație discriminatorie față de celelate

categorii de pensionari.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 15 noiembrie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de

apel în adresa părților (f.d 95), fiind recepționată de către recurent la 23 noiembrie 2017

(f.d. 102).

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe

recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței

timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 26 ianuarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă

pînă la data stabilită pentru examinarea chestiunii admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția

față de temeiurile recursului.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs nu pot

constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa

cum formal invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

3

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul

declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat a contestat-o cu recurs asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat a contestat-o cu recurs, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

4