3ra-181/18 — Anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei si încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-181/18 Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani Judecător: O. Parfeni Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Simciuc, I. Țurcan și V. Sîrbu Î N C H E I E R E 7 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului Tatiana Vieru judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea examinînd admisibilitatea recursului declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat, în cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Caț Marius împotriva Serviciului de Protecție și Paza de Stat cu privire la anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017, A C O N S T A T A T: La 26 decembrie 2016, Caț Marius a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de Protecție și Paza de Stat cu privire la anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor a indicat că a activat în cadrul Organelor Afacerilor Interne a Republicii Moldova în perioada 12 iulie1995 – 15 ianuarie 2010, timp de 14 ani, 6 luni și 4 zile. La 16 ianuarie 2010 a fost încadrat prin transfer în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova, iar la 31 ianuarie 2014 a demisionat, cu dreptul de a primi pensie din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, dispunând de vechimea în muncă de 21 ani, 6 luni și 16 zile. A menționat reclamantul că urmare a stabilirii pensiei a constatat că de către Serviciul de Protecție și Pază de Stat nu a fost inclus în media lunară a recompenselor, plăților, sporurilor și suplimentelor, ajutorul material primit pentru anul calendaristic 2013, acordat prin ordinul SPPS nr. 0251 ef din 13 septembrie 2013, în perioada de 12 luni consecutive, ce se încadrează în intervalul de timp luat ca bază pentru calcularea pensiei.

1 Caț Marius a mai specificat că la 5 decembrie 2016 s-a adresa către directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat cu cerere, prin care a solicitat reclacularea pensiei din momentul apariției dreptului cu includerea în calcul pentru stabilirea pensiei pe lîngă ajutorul material primit pentru anul 2014 și cel primit pentru anul 2013, ținând cont că ambele au fost primite pentru 12 luni consecutive, ce se încadrează în intervelul de timp luat ca bază pentru calcularea pensiei, cu ulterioara achitare conforma legislației în vigoare. La 7 decembrie 2016, prin răspunsul Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 2/1578/1, cererea reclamantului a fost refuzată. În acest sens, consideră că refuzul este absolut ilegal și neîntemeia, urmând să fie anulat, deoarece i-a fost diminuat cuantumul pensiei ca urmare a nerespectării legislației în vigoare.

Solicită Caț Marius, anularea refuzului nr. 2/15781/1 din 7 decembrie 2016 a Serviciului de Protecție și Pază de Stat, obligarea să-i recalculeze pensia, cu includerea în calculul pensiei și ajutorul material primit pentru anul 2013 în sumă de 518, 12 lei, din data pensionării și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîre Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de Caț Marius împotriva Serviciului de Protecție și Paza de Stat cu privire la anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă. A fost anulat refuzul nr. 2/1578/1 din 07 decembrie 2016 a Serviciului de Protecție și Paza de Stat, ca ilegal.

A fost obligat Serviciul de Protecție și Paza de Stat să recalculeze lui Caț Marius pensia, cu includerea în candrul pensiei a ajutorului material primit pentru anul 2013, în sumă de 518,12 lei, începând cu data pensionării. S-a dispus încasarea din contul Serviciului de Protecție și Paza de Stat în beneficiul lui Caț Marius, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 3 000 lei (f.d. 55, 60-65). La 12 iunie 2017, Serviciul de Protecție și Paza de Stat a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017, solicitând admiterea apelului, casarea hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, a fost respins apelul declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017 (f.d.

87, 88-94). Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că hotărîrea primei instanțe este legală și întemeiată, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu- se de lege, iar argumentele invocate în cererea de apel sunt neîntemeiate, instanța de apel ajunge la concluzia de a respinge apelul declarat și a menține hotărîrea primei instanțe. Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 20 decembrie 2017 Serviciul de Protecție și Paza de Stat a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărîri noi prin care cererea de chemare 2 în judecată depusă de Caț Marius să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, fiind interpretate eronat normele de drept material, fiind creată o situație discriminatorie față de celelate categorii de pensionari. Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în adresa părților (f.d 95), fiind recepționată de către recurent la 23 noiembrie 2017 (f.d. 102). Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 26 ianuarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă pînă la data stabilită pentru examinarea chestiunii admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei 3 recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat a contestat-o cu recurs asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat a contestat-o cu recurs, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul declarat de Serviciul de Protecție și Paza de Stat se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea 4