2r-181/18 — repararea prejudiciului cauzat de actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala

2r-181/18 — repararea prejudiciului cauzat de actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) dosarul nr. 2r-181/18

judecător: Iu. Potînga

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

D E C I Z I E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Cojocaru Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cojocaru Victor împotriva

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republici Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, prin care a

fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Cojocaru Victor,

c o n s t a t ă:

La data de 20 iulie 2009, Cojocaru Victor, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republici Moldova, cu privire la încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă, în sumă de 679646,97 lei, cheltuielile pentru asistența

juridică, în sumă de 100 000 lei și cheltuielile suportate pentru tratamentul medical, în

sumă de 240 120,40 lei, repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 1 802 386

lei și obligarea Procuraturii Generale de a prezenta în mod public scuze și a dezminți

informațiile, referitor la învinuirile aduse.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 08 noiembrie 2010,

acțiunea înaintată de Cojocaru Victor împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republici Moldova, cu privire la repararea

prejudiciului material și moral, a fost admisă parțial, s-a încasat din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Finanțelor al Republici Moldova, în beneficiul lui Cojocaru

1

Victor, prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei și prejudiciul material exprimat, prin

suportarea cheltuielilor pentru tratament medical în mărime de 5725,15 lei și 13 800 lei,

cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, în total suma de 19 525,15 lei. În rest

acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2011, a fost respins ca fiind

neîntemeiat, apelul declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a fost

admis parțial apelul, declarat de Cojocaru Victor, și modificată hotărârea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 08 noiembrie 2010, în partea încasării de la Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Cojocaru Victor, a cheltuielilor

pentru asistență juridică, suma fiind majorată până la 35 800 lei, în rest hotărârea s-a

menținut fără modificări.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2011, recursurile

declarate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Cojocaru Victor, au fost

considerate inadmisibile.

La 03 februarie 2017, Cojocaru Victor, a înaintat cerere privind repunerea în

termen a titlurilor de executare silită.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 20 martie 2017,

cererea depusă de creditorul, Cojocaru Victor, a fost admisă, fiind repus în termen

documentul executoriu nr. 2-710/2010 și nr. 2-34/2015 din 17 noiembrie 2011, cu

privire la încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, în beneficiul lui Cojocaru Victor, prejudiciul moral în sumă de 50

000 (cincizeci mii) lei, prejudiciul material, exprimat prin suportarea cheltuielilor

pentru tratamentul medical în sumă de 5 725,15 (cinci mii șapte sute douăzeci și cinci)

lei 15 bani, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 35 800 lei (treizeci și cinci

mii opt sute) lei, pentru prezentarea spre executare.

La data de 20 aprilie 2017, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a depus

cerere de recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), din 20

martie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii, cu

soluționarea pricinii în fond, cu respingerea cererii creditorului Cojocaru Victor privind

repunerea în termen a titlurilor de executare silită.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017, a fost admis recursul

declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a fost casată încheierea

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 20 martie 2017, fiind emisă o nouă decizie

sub formă de încheiere, prin care a fost respinsă, din lipsă de temei, cererea depusă de

creditorul Cojocaru Victor privind repunerea în termen, a documentelor executorii nr.

2-710/2010 și nr. 2-34/2015 din 17 noiembrie 2011, cu privire la încasarea din bugetul

de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui

Cojocaru Victor a prejudiciului moral, în sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei,

prejudiciului material exprimat prin suportarea cheltuielilor pentru tratamentul medical,

2

în sumă de 5 725,15 (cinci mii șapte sute douăzeci și cinci) lei 15 bani și a cheltuielilor

pentru asistență juridică, în sumă de 35 800 lei (treizeci și cinci mii opt sute) lei, pentru

prezentarea spre executare.

La data de 21 noiembrie 2017, Cojocaru Victor, în temeiul art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 18 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 18 iulie 2017, cu menținerea încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din 20 martie 2017, prin care a fost admisă cererea depusă de creditorul

Cojocaru Victor privind repunerea în termen a titlurilor executorii, și încasarea din

contul Ministerului de Finanțe al RM, în beneficiul său, a cheltuielilor de asistența

juridică în instanțele de fond și apel, în sumă de 2 000 (două mii) lei.

În motivarea cererii de revizuire, revizientul, a invocat dezacordul cu încheierea

Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017, întrucât a fost emisă cu încălcarea

prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de către Cojocaru Victor.

La 05 ianuarie 2018, recurentul Cojocaru Victor, a depus recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea încheierii contestate și a deciziei Curții de Apel Chișinău

din 18 iulie 2017, cu menținerea încheierii judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 20

martie 2017 și încasarea din contul Ministerului de Finanțe al RM, în beneficiul său, a

cheltuielilor de asistența juridică, în instanțele de fond și apel, în sumă de 2 000 lei.

În motivarea recursului, Cojocaru Victor, a invocat ilegalitatea încheierii

contestate și a solicitat casarea acesteia din următoarele considerente.

Astfel, recurentul a indicat că, concluziile instanței de revizuire, sunt

neîntemeiate, deoarece drept temei de revizuire, au fost invocate prevederile art. 15

alin. (2) lit. e) Cod de executare. Or, în temeiul acestei prevederi legale, nu reclamantul,

dar instanța de judecată, este obligată din oficiu să prezinte titlurile executorii, spre

executare, deoarece în cazul reparării prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești responsabil

de reabilitarea persoanei este statul.

Deci, a concluzionat recurentul că, statul este obligat de a repara erorile judiciare,

de a prezenta spre examinare titlurile executori și nu de a pune în sarcina revizuentului

obligațiile sale pozitive, în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

cetățenilor.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

3

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În acest sens, Colegiul, consideră recursul declarat de către Cojocaru Victor, ca

fiind declarat în termen, deoarece din materialele cauzei, rezultă că, încheierea recurată,

a fost expediată în adresa participanților la proces, de către Curtea de Apel Chișinău,

prin scrisoarea de comunicare a actului de procedură nr. 17810 din 14 decembrie 2017

(f.d. 203, vol. II), însă la materialele dosarului, lipsește dovada recepționării acesteia.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Cojocaru

Victor, urmează a fi respins, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12

decembrie 2017, pentru următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Din actele pricinii rezultă că, la data de 20 iulie 2009, Cojocaru Victor, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republici Moldova, cu privire la

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă în sumă de 679646,97 lei,

cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 100000 lei și cheltuielile suportate

pentru tratamentul medical în sumă de 240 120,40 lei, repararea prejudiciului moral

cauzat în mărime de 1 802 386 lei și obligarea Procuraturii Generale de a prezenta în

mod public scuze și a dezminți informațiile referitor la învinuirile aduse (f.d.1-6, vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 08 noiembrie 2010,

acțiunea înaintată de Cojocaru Victor împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republici Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral, a fost admisă parțial, s-a încasat din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Finanțelor al Republici Moldova, în beneficiul lui Cojocaru

Victor, prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei și prejudiciul material exprimat prin

suportarea cheltuielilor pentru tratament medical în mărime de 5 725,15 lei și 13 800

lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, în total suma de 19 525,15 lei. În rest

acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d.178-185, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2011, a fost respins ca fiind

neîntemeiat, apelul declarat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a fost

admis parțial apelul, declarat de Cojocaru Victor, și modificată hotărârea Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 08 noiembrie 2010, în partea încasării de la Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui Cojocaru Victor, a cheltuielilor

pentru asistență juridică, suma fiind majorată până la 35 800 lei, în rest hotărârea s-a

menținut fără modificări (f.d.74-78, vol. II).

4

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 noiembrie 2011, recursurile

declarate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Cojocaru Victor, au fost

considerate inadmisibile (f.d.101-106, vol. II).

La 03 februarie 2017, Cojocaru Victor, a înaintat cerere privind repunerea în

termen a titlurilor de executare silită (f.d.107-108, vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 20 martie 2017,

cererea depusă de creditorul, Cojocaru Victor, a fost admisă, fiind repus în termen

documentul executoriu nr. 2-710/2010 și nr. 2-34/2015 din 17 noiembrie 2011, cu

privire la încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor al

Republicii Moldova, în beneficiul lui Cojocaru Victor, prejudiciul moral în sumă de 50

000 (cincizeci mii) lei, prejudiciul material exprimat prin suportarea cheltuielilor pentru

tratamentul medical în sumă de 5 725,15 (cinci mii șapte sute douăzeci și cinci) lei 15

bani, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 35 800 lei (treizeci și cinci mii opt

sute) lei, pentru prezentarea spre executare (f.d.127-128, vol. II).

La data de 20 aprilie 2017, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, a depus

cerere de recurs împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 20 martie 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii, cu soluționarea pricinii în

fond (f.d.130-131, vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017, a fost admis recursul

declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, s-a casat încheierea

Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 20 martie 2017, fiind emisă o nouă o decizie

sub formă de încheiere, prin care a fost respinsă, din lipsă de temei, cererea depusă de

creditorul Cojocaru Victor privind repunerea în termen a documentelor executorii nr. 2-

710/2010 și nr. 2-34/2015 din 17 noiembrie 2011, cu privire la încasarea din bugetul de

stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, în beneficiul lui

Cojocaru Victor a prejudiciului moral, în sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei,

prejudiciului material exprimat prin suportarea cheltuielilor pentru tratamentul medical,

în sumă de 5 725,15 (cinci mii șapte sute douăzeci și cinci) lei 15 bani și a cheltuielilor

pentru asistență juridică, în sumă de 35 800 lei (treizeci și cinci mii opt sute) lei, pentru

prezentarea spre executare (f.d.141-148, vol. II).

La 21 noiembrie 2017, Cojocaru Victor, a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017, cu menținerea

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 20 martie 2017, prin care s-a admis

cererea depusă de creditorul Cojocaru Victor, privind repunerea în termen a titlurilor

executorii, și a încasa din contul Ministerului de Finanțe al RM, în beneficiul său, a

cheltuielilor de asistența juridică, în instanțele de fond și apel, în sumă de 2 000 lei

(f.d.154-161, vol. II).

5

În motivarea cererii de revizuire, a invocat doar dezacordul cu încheierea Curții de

Apel Chișinău din 18 iulie 2017, fiind emisă cu încălcarea art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de către Cojocaru Victor (f.d.194-202,

vol. II).

Verificând legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017,

prin prisma argumentelor invocate în recurs, Colegiul, constată legalitatea acesteia,

deoarece este emisă în concordanță cu normele de drept procedural incidente.

Prin urmare, Colegiul, reține că argumentele invocate de Cojocaru Victor, în

cererea de recurs, nu au suport legal și nu constituie temei de casare a încheierii

contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care: Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință

penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b)

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii; c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia

instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a

căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către

Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconsti

tuționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea

privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă

că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor

Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale

amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a

recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale

care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță

de judecată națională.

6

Recurentul Cojocaru Victor, ca temei de declarare a cererii de revizuire, a

invocat prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Astfel, Colegiul, consideră că, Curtea de Apel Chișinău, corect a ajuns la

concluzia de a respinge cererea de revizuire, ca fiind inadmisibilă, deoarece

argumentele expuse, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile

prevăzute de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. Or, în cazul invocării temeiului de

revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este necesară indicarea

unor circumstanțe sau fapte esențiale existente obiectiv, până la pronunțarea hotărîrii,

care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere și care ar putea să influențeze esențial soluția dată inițial de

prima instanță.

Instanța de recurs relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de

fapte juridice (obiect al probației), care duc la apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă

a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată,

care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la

momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a

devenit irevocabilă.

La caz, deși revizuentul, invocă prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură

civilă, invocă drept temei de revizuire faptul că instanța de recurs la adoptarea deciziei

nu a luat în considerare prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) Cod de Executare, conform

căruia, nu reclamantul, dar instanța de judecată, este obligată din oficiu să prezinte

titlurile executorii, spre executare, deoarece în cazul reparării prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești responsabil de reabilitarea persoanei este statul.

Reieșind din cele expuse, Colegiul, reiterează că argumentul revizuentului,

privind neaplicarea de către instanța de recurs a legii relevante speței, și anume, a

prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) Cod de Executare, nu constituie temei de revizuire a

deciziei adoptate.

Prin urmare, revizuientul înaintând cererea de revizuire nu a indicat nici un

temei de fapt și de drept, care ar fi de natură să justifice admiterea acestui instrument,

procedural și intervenția în actul judiciar irevocabil și nu a probat dreptul său asupra

obiectului, doar a făcut referire la fondul cauzei, asupra căruia instanța de recurs, s-a

expus prin decizia nominalizată, argumentele invocate de către revizuient,

neîncadrându-se în temeiurile prevăzute la art. 449 Cod de procedură civilă.

Deci, instanța de revizuire, întemeiat a constatat că respectiva cerere nu

întrunește condițiile cerute de lege, pentru a fi admisă și nu constituie temei de

revizuire.

7

La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări,

ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6

al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.

Revizuirea este o cale de atac, de retractare și nu de reformare prin intermediul

căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea

judecății, în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate, poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în

mod limitativ în art. 449 CPC.

O cerere, care nu conține, nici unul din aceste temeiuri nu poate fi admisă,

deoarece este inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Or, admiterea arbitrară a cererii de revizuire va duce în mod inevitabil la o nouă

condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului

(cauza Pîrnău și alții vs. Moldova din 31 ianuarie 2012).

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins cererea de revizuire a

revizuentului Cojocaru Victor.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel

Chișinău, a aplicat corect normele de drept procedural, iar argumentele invocate de

către recurentul Cojocaru Victor, poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul ca neîntemeiat și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Cojocaru Victor.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cojocaru Victor împotriva Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a

Republici Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8