2ra-233/18 — incasarea prejudiciului material si moral si a cheltuielilor de asistenta juridica cu obligarea Procuraturii Generale de a cere scuze

Dosarul nr. 2ra-233/18 Prima instanță: Jud. Buiucani, mun. Chișinău (jud. E. Cojocari) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) D E C I Z I E 14 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței,judecător: Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Dumitru Visternicean Dumitru Mardari, Nicolae Craiu examinând recursurile declarate de către Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sandu Victor împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, a cheltuielilor de asistență juridică și obligarea Procuraturii Generale de a-i cere scuze, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, prin care au fost respinse apelurile declarate de către reprezentantul Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentantul Ministerului Finanțelor și reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, a fost admis apelul declarat de Sandu Victor, reprezentat de avocatul Avram Mihail și modificată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 21 martie 2016, c o n s t a t ă: La 13 noiembrie 2015 Sandu Victor a depus cerere chemare în judecată către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor privind repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, procuratură și instanței de judecată, a cheltuielilor de asistență juridică și obligarea Procuraturii Generale de a-i cere scuze, în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 25 septembrie 2006 Ciorbu Sergiu, domiciliat la acel moment în mun. Chișinău, xxxxx s-a adresat cu plângere către Comisariatul de Poliție sectorul Râșcani, mun.

Chișinău, solicitând atragerea la răspundere penală a șefului clinicii veterinare amplasate pe str. Muncești nr.79, mun. 1 Chișinău, deoarece ultimul extorca de la solicitant suma de 1 000 lei pentru organizarea vaccinării câinelui său de rasă „cahterier” și cu îndeplinirea notei respective în pașaportul animalului. Ulterior, s-a constatat că Ciorbu Sergiu niciodată nu a deținut câine de companie și nu a avut necesitatea de a se adresa la medicul veterinar în privința vaccinării patrupedului, însă totul a fost înscenat de către colaboratorii organelor de poliție. În acest scop a fost emisă: decizia de marcare și examinare a bancnotelor cu întocmirea procesului-verbal privind marcarea și examinarea bancnotelor, decizia privind controlul transmiterii banilor extorcați și ordonanța de dispunere a cercetării la fața locului în biroul de serviciu.

Tot în aceiași zi, unul din conducătorii Inspectoratului de poliție a poruncit examinarea plângerii depuse de Ciorbu Sergiu, inspectorului de poliție V. Vîrlan. Afirmă că potrivit ștampilei Inspectoratului de poliție plângerea respectivă a fost înregistrată în Registrul de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale, a persoanelor care au săvârșit infracțiuni și a materialelor cu privire la infracțiuni peste patru zile – 29 septembrie 2006. Motivul înregistrării cu întârziere a plângerii nu a fost posibil de elucidat în procesul de examinare a cauzei penale în instanța de judecată. Menționează că în prima jumătate a zilei de 25 septembrie 2006 reprezentanții organului de poliție au depistat banii marcați în sumă de 400 lei, dânsul fiind încarcerat în izolatorul de detenție provizorie a Inspectoratului General de Poliție a mun.

Chișinău, în temeiul procesului-verbal de reținere. Tot la 25 septembrie 2006 organul de investigare a Inspectoratului de Poliție sectorul Râșcani mun. Chișinău în baza materialelor acumulate în incinta clinicii veterinare a serviciului veterinar de stat a sectorului Botanica mun. Chișinău, a pornit urmărirea penală în temeiul art. 324 alin. (2) lit. c) din Codul penal, care prevede răspunderea penală pentru coruperea pasivă cu extorcarea de bunuri. Rezoluția de pornire a urmăririi penale în cauza penală nr. 2006021215 a fost confirmată de procurorul sectorului Râșcani A. Cardaniuc, la ora 16.40 min, cu mențiunea „că urmărire penală se pornește pe plângerea cet. Ciorbu Sergiu pe faptele extorcării a sumei de 1 000 lei de către medicul - șef al serviciului sanitar-veterinar sec. Botanica cet.

Sandu Victor pentru eliberarea permisului de ieșire a animalelor din Republica Moldova”. Susține reclamantul că urmărirea penală în cauza respectivă a fost pornită după reținerea sa, încălcând prevederile art. 165 și 167 alin. (3) Cod de procedură penală. Prin această acțiune de urmărire penală s-a demonstrat faptul, că Procuratura sectorului Râșcani nu a avut încrederea respectivă în capacitatea organului de urmărire penală din cadrul CCCEC, specializat în combaterea corupției, de a efectua în mod obiectiv, complet și sub toate aspectele urmărirea penală în cauza penală indicată și a dispus în mod abuziv efectuarea urmăririi penale unui alt organ neîmputernicit de lege și nespecializat, dar interesat în condamnarea sa.

Explică că la 27 septembrie 2006, prin ordonanța procurorului sectorului Râșcani a fost eliberat de sub arest. Prin ordonanța Procuraturii sect. Râșcani, mun. Chișinău 2 din 29 septembrie 2006 a fost aplicată măsura preventivă - obligațiunea de a nu părăsi localitatea. La 29 noiembrie 2006 Procuratura sectorului Râșcani, neavând competența legală l-a pus sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) din Cod penal și în aceiași zi dosarul a fost transmis în adresa Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău. Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 08 decembrie 2006 a fost declinată competența Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău privind judecarea cauzei penale în învinuirea sa de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Relatează că la 27 martie 2007, în procesul de examinare a cauzei penale în Judecătoria Botanica, mun. Chișinău apărarea a înaintat instanței cerere prin care a solicitat, ca în temeiul art. 251 alin. (2) și alin. (3) din Codul de procedură penală să fie recunoscută nulitatea tuturor actelor procedurale din cauza penală, deoarece probele au fost administrate contrar prevederilor legislației procesual penale, cu încălcarea competenței teritoriale și a prevederilor art. 257, art. 266 și art. 269 din Codul de procedură penală. Cererea respectivă a fost respinsă odată cu pronunțarea sentinței de condamnare, în pofida faptului, că cercetările judecătorești erau deja finisate. Declară că prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 234 alin, (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3 000 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 60 000 lei cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de medic veterinar pe un termen de 2 ani. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2007 a fost menținută sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007. Potrivit procesului-verbal de ridicare a mijloacelor bănești din 25 iulie 2007 executorului judecătoresc al sectorului Râșcani, mun. Chișinău- Gorobeț Ruslan, i s-a achitat suma de 60 000 lei cu titlu de amendă.

Indică reclamantul că conform Ordinului nr. 163 s/p din 17 septembrie 2007 „cu privire la încetarea contractului de muncă”, semnat de către medicul veterinar șef al mun. Chișinău- R. Mudreac, a fost concediat din funcția de medic veterinar al Serviciului Veterinar de Stat mun. Chișinău, în temeiul art. 82 lit. e) Codul Muncii și a sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, au fost considerate inadmisibile și ca fiind vădit neîntemeiate, recursurile ordinare declarate de către Sandu Victor și avocatul său. Susține reclamantul că pornirea urmăririi penale în privința sa, reținerea în izolatorul de detenție provizorie a CGP (actualmente Direcția de Poliție) a mun.

Chișinău și condamnarea lui, au influențat extrem de negativ asupra sănătății fizice și psihice a lui și a rudelor lui apropiate. La 11 februarie 2014 Curtea Europeană a Dreptului Omului a admis cererea adresată de către el cu adoptarea Hotărârii în cauza Sandu contra Republicii Moldova (Cererea nr. 16463/08), definitivă la 11 mai 2014, și publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 178-184 (4817-4823) la 11 iulie 2014. În concluzie, Curtea a considerat că instanțele judecătorești naționale au 3 omis să aprecieze corespunzător dacă acțiunile persoanei care a acționat din partea poliției, au avut efectul de a-1 provoca pe reclamant la săvârșirea infracțiunii pentru ce a fost ulterior condamnat sau dacă au existat careva indici că infracțiunea ar fi fost comisă fără această provocare.

Deși în prezenta cauză instanțele judecătorești naționale au avut temei să bănuiască că a avut loc o provocare, acestea nu au apreciat elementele de fapt și de drept relevante care ar fi putut să le ajute să distingă provocarea de la o formă legală a unei activități de investigații (a se vedea, de exemplu, Khudobin c. Rusiei, nr. 59696/00, paragraf 137, CEDO 2006-XI1 (extras)). Având în vedere cele menționate supra și utilizarea probelor administrate prin implicarea activă a lui Ciorbu Sergiu sub conducerea poliției pentru a justifica condamnarea reclamantului l-au privat pe acesta din urmă de un proces echitabil astfel cum prevede articolul 6 din Convenție.

Prin urmare, la 11 mai 2015 a fost depusă către Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire a cauzei penale în urma pronunțării hotărârii de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în ordinea art. 464/1 din Cod de procedură penală, care prin decizia din 18 iunie 2015 a fost admisă cererea de revizuire declarată de către condamnatul Sandu Victor și avocatul Avram Mihail în numele acestuia, s-a desființat decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2007 și sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007 și s-a dispus achitarea lui Sandu Victor de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) din Codul penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

Opinează că toate acțiunile organelor de urmărire penală au fost ilegale. Solicită Sandu Victor încasarea din contul pârâtului suma de 60 000 lei cu titlul de amendă penală achitată conform sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007, cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești; suma de 28 480, 30 lei cu titlu de salariu pentru 2 ani de zile în care a fost impus să lipsească de la serviciu în temeiul sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007, cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești; suma de 7 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică acordată la etapa de examinare a cauzei penale în Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova, cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești; suma de 2 781 lei pentru cheltuielile de judecată la etapa de examinare a cererii sale la Curtea Europeană a Dreptului Omului de la Strasburg; suma de 30 000 euro cu titlu de prejudiciu moral; a cheltuielilor de asistență juridică ce v-or fi suportate în prezentul proces și cu obligarea Procuraturii Generale de a aduce scuze publice lui, pentru acțiunile ilicite săvârșite. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016 a fost admisă parțial acțiunea înaintată Sandu Victor. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în folosul lui Sandu Victor prejudiciul material- amenda penală 4 achitată conform sentinței Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007 în sumă de 60 000 lei, prejudiciul moral cauzat în urma acțiunilor ilicite de către organul de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești conform Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 în sumă de 30 000 lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 10 306 lei. S-a obligat Procurorul care a exercitat urmărirea penală sau Procurorul ierarhic superior de a aduce scuze oficiale în numele statului față de Sandu Victor conform procedurii stabilite de art. 12 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. În rest cerințele lui Sandu Victor au fost respinse, ca neîntemeiate. Cerința intervenientului accesoriu Ministerului Finanțelor cu privire la încetarea procesului inițiat la acțiunea depusă de către Sandu Victor, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.

220-221, 227-237, vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și a Procuraturii Generale. A fost admis apelul declarat de către Sandu Victor. S-a modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016, după cum urmează: s-a majorat suma prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ilicite de către organul de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în folosul lui Sandu Victor de la suma de 30 000 lei până la suma de 100 000 lei. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută (f.d.74-90, vol. II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 noiembrie 2016 au fost admise recursurile declarate de către Procuratura Generală, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și a avocatului Avram Mihail în interesele lui Sandu Victor și casată integral decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, cu restituirea cauzei spre rejudecare către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.136-147, Vol. II). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 au fost respinse apelurile declarate de către reprezentantul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, reprezentantul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

A fost admis apelul declarat de către Sandu Victor, reprezentat de avocatul Avram Mihail și modificată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016 în partea încasării prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ilicite de către organul de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerul Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Sandu Victor prin majorarea sumei de la 30 000 lei până la suma de 200 000 lei. În rest, hotărârea a fost menținută (f.d.200-211, Vol. II). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 august 2017 Sandu Victor a declarat recurs, solicitând admiterea recursului cu modificarea deciziei Curții de Apel 5 Chișinău din 22 iunie 2017 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 21 martie 2016. În motivarea cererii de recurs a indicat că nu este de acord cu decizia instanțelor inferioare în partea respingerii încasării în beneficiul reclamantului din contul bugetului statului suma de 28 480, 30 cu titlu de salariu pentru funcția de medic-șef al Clinicii veterinare din sect. Botanica, mun. Chișinău cu aplicarea coeficientului inflației la data executării hotărârii judecătorești. Menționează că instanța de apel nu s-a expus în privința pretenției sus indicate, lăsând în vigoare poziția instanței de fond. Invocă prevederile art. 7 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, în cazurile menționate la art. 3 alin.(1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existență, dar care a fost privată în urma acțiunilor ilicite.

Potrivit art. 8 din aceeași Lege, cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului prevăzut la art. 7 lit. a) se calculează pornindu-se de la câștigul mediu lunar al persoanei fizice la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului de inflație. Consideră că instanțele de judecată urmau să admită acțiunea în partea încasării din bugetul statului în beneficiul său a sumei de 28 480, 30 lei cu titlu de salariu pentru funcția de medic – șef al Clinicii veterinare, cu aplicarea coeficientului inflației la data executării hotărârii. La data de 16 august 2017, Procuratura Generală a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, solicitând modificarea deciziei instanței de apel cu diminuarea prejudiciului moral până la o limită rezonabilă.

În motivarea cererii de recurs a invocat că nu este de acord cu decizia contestată, deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia a aplicat eronat normele de drept material. Susține că la faza urmăririi penale, în cadrul controlului judiciar nu au fost constatate careva încălcări din partea organului de urmărire penală. Consideră că suma de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu moral nu este rezonabilă, iar instanțele de judecată neîntemeiat au dispus încasarea acesteia. La 15 septembrie 2017, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor inferioare și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a pretențiilor lui Sandu Victor.

În motivarea recursului a menționat că hotărârile instanțelor de judecată sunt neîntemeiate și nefondate din următoarele considerente. Explică că la emiterea actului judecătoresc instanțele de judecată nu au analizat multilateral și multiaspectual probele prezentate de părți în cadrul procesului, nu au respectat cerințele cu caracter imperativ prevăzute de art. 239 și 240 din Codul de Procedură Civilă. Nu au constatat circumstanțele de fapt ale pricinii, instanța de judecată a aplicat și interpretat eronat normele de drept material și nu a examinat pe 6 deplin toate circumstanțele în care se pretinde că calcularea salariului a fost efectuată după o formulă greșită. Mai indică că în speța dată este imposibil de stabilit mărimea prejudiciului moral, deoarece intimatul/reclamant nu a probat existența acestuia.

Drept urmare, instanța de fond cât și instanța de apel nefondat și neîntemeiat a dispus încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul intimatului suma prejudiciului moral. Totodată, consideră că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat și fără suport probatoriu a dispus încasarea sumei de 60 000 lei în calitate de amendă penală conform procedurii de executare 21-803/07 din 13 iulie 2007. Or, potrivit scrisorii Direcției Generale Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanțelor se constată faptul că pe parcursul perioadei 01 ianuarie 2007- 25 aprilie 2016 la contul bancar al Ministerului Finanțelor- Trezoreria de Stat, de la executorul judecătoresc Gorobeț Ruslan nu au fost încasate mijloace bănești cu titlu de amendă penală achitată de Sandu Victor.

Ulterior, la data de 18 septembrie 2017, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor inferioare și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate Sandu Victor. În motivarea cererii de recurs a indicat că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată. Consideră că instanța de apel menținând soluția instanței de fond privind încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 10 306 lei nu a luat în considerare argumentul invocat de Ministerul Justiției cu referire la aplicarea eronată de către instanța de fond a prevederilor art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Or, în cazul în care acțiunea reclamantului/intimatului a fost admisă parțial, acestuia eventual urma a i se compensa cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții și nu suma integrală a acestor cheltuieli. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 22 iunie 2017. Conform materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 11 iulie 2017, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Astfel, recursurile declarate la data de 14 august 2017, 16 august 2017, 15 septembrie 2017 și respectiv la 18 septembrie 2017 se consideră a fi declarate în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. La data de 09 ianuarie 2018, în adresa intimaților a fost expediată pentru cunoștință copia recursului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. 7 La 02 februarie 2018, Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail a depus referință, prin care a solicitat ca recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova să fie considerate inadmisibile.

Alte referințe nu au parvenit. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 februarie 2018, recursurile declarate de către Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, au fost considerate admisibile fiind transmise în Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi examinate în fond. În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererile de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, iar recursul declarat de către Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail, este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea respingerii pretențiilor de încasare a salariului cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură Civilă instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs; b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. Conform art. 6 lit. a) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului apare în cazul devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare.

La caz, se constată că în privința lui Sandu Victor la data de 25 septembrie 2006 de către Procuratura sectorului Râșcani a fost pornită urmărirea penală privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. Tot, în aceeași zi ultimul a fost reținut (f.d.37, Vol. I). 8 Prin ordonanța din 27 septembrie 2006, reclamantul/recurentul Sandu Victor a fost eliberat (f.d.38, Vol. I), iar prin ordonanța din aceiași dată i s-a aplicat măsura preventivă- obligarea de a nu părăsi localitatea (f.d.39, Vol. I). Prin ordonanța procurorului din 29 noiembrie 2006, Sandu Victor a fost pus sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d.45, Vol. I). Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007, Sandu Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 60 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de medic veterinar pe un termen de 2 ani (f.d.21-26, Vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2007 a fost menținută sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007 . Potrivit procesului-verbal de ridicare a mijloacelor bănești din 25 iulie 2007, Sandu Victor a achitat executorului judecătoresc al sectorului Râșcani, or. Chișinău, Gorobeț Ruslan suma de 60 000 lei cu titlu de amendă penală(f.d.48, Vol. I). Conform ordinului nr. 163 s/p din 17 septembrie 2007, Sandu Victor a fost concediat din funcția de medic veterinar al Serviciului Veterinar de Stat mun.

Chișinău, în temeiul art. 82 pct. (e) Codul muncii și a sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007 (f.d.56, Vol. I). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul Sandu Victor și avocatul său Zubco Valeriu, ca fiind vădit neîntemeiate (f.d.27-29, Vol. I). La 11 februarie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis cererea lui Sandu Victor și a adoptat hotărârea în cauza Sandu contra Republicii Moldova (cererea nr. 16463/08) definitivă la 11 mai 2014, potrivit căruia Curtea a considerat că instanțele judecătorești naționale au omis să aprecieze corespunzător dacă acțiunile persoanei care a acționat din partea poliției, au avut efectul de a-l provoca pe reclamant la săvârșirea infracțiunii pentru ce a fost ulterior condamnat sau dacă a existat careva indici că infracțiunea ar fi fost comisă fără aceasta provocare.

Deși în prezenta cauză instanțele judecătorești naționale au avut temei să bănuiască că a avut loc o provocare, acestea nu au apreciat elementele de fapt și de drept relevante care ar fi putut să le ajute să distingă provocarea de la o formă legală a unei activități de investigații. Prin urmare, a fost încălcat articolul 6 § 1 din Convenție. Ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 2015 a fost admisă cererea de revizuire declarată de condamnatul Sandu Victor și avocatul Avram Mihail, desființată total decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2007 și sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007 și s-a dispus achitarea lui Sandu Victor învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de Sandu Victor (f.d.30-34, Vol. I). 9 Reieșind din cele expuse mai sus, se constată temeinicia motivelor ce-i acordă lui Sandu Victor posibilitatea de a-și valorifica dreptul său la acțiune în temeiul prevăzut de prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, precum și de art. art. 1405, 1422, 1423 Cod civil. În conformitate cu art. 53 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.

Conform art. 1405 alin. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată.

Prin prisma prevederilor art.3 alin.(1) lit. a), alin. (2) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25.02.1998, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești. Colegiul reține că, Sandu Victor fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2007 și decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, a fost achitat ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 2015, în învinuirea adusă conform art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de Sandu Victor. Potrivit art. 7 lit. a) din Legea cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25.02.1998, în cazurile menționate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie, salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existență, de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite.

Art. 8 alin. (1) al Legii menționate prevede că cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului, prevăzute la art.7 lit. a), se calculează pornindu-se de la câștigul mediu lunar al persoanei fizice la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului de inflație. Alin. (3) al aceluiași articol, prevede că pentru cuantificarea prejudiciului reparabil, câștigul mediu lunar se calculează după cum urmează: 10 a) persoanelor angajate prin contract de muncă - prin aplicarea modului de calculare a salariului mediu în conformitate cu legislația; b) persoanelor neangajate prin contract de muncă - prin împărțirea la 12 a sumei venitului total pentru anul precedent; c) persoanelor care nu au lucrat din motive întemeiate - pornindu-se de la salariul mediu pe țară în anul respectiv.

Având în vedere normele legale sus specificate, Colegiul conchide întemeiat dreptul recurentului Sandu Victor la repararea prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești. În acest sens, instanța de recurs constată că de la 10 mai 2000, Sandu Victor a activat în funcția de medic veterinar în cadrul Serviciului Sanitar Veterinar de Stat, la data de 01 octombrie 2001 a fost transferat în funcția de șef Clinica Veterinară sectorul Botanica, ulterior fiind eliberat prin ordinul nr. 163 s/p din 17 septembrie 2007, din funcția de medic veterinar al Serviciului Veterinar de Stat mun. Chișinău, în temeiul art. 82 pct. (e) Codul muncii și sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007. Prin ordinul nr. 239-p din 09 martie 2016 a fost anulat ordinul Serviciului Veterinar de Stat mun. Chișinău nr. 163 s/p din 17 septembrie 2007 „cu privire la încetarea contractului de muncă”, s-a restabilit Sandu Victor în funcția de șef de Clinică Veterinară sect. Botanica medic veterinar începând cu 17 septembrie 2007 și au fost încetate raporturile de serviciu prin demisie, cu rezilierea contractului individual de muncă, începând cu data de 09 martie 2016 (f.d.132, Vol. I). În speță reclamantul/recurentul solicită achitarea salariului pentru perioada în care a fost impus să lipsească de la serviciu, cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești.

Potrivit datelor din carnetul de muncă la data de 01 octombrie 2010 Sandu Victor a fost angajat la Agenția Sanitară, în funcția de veterinar și consultant (f.d.59 verso, Vol. I). În contextul dat, Colegiul notează că din momentul eliberării lui Sandu Victor din funcția de medic veterinar al Serviciului Veterinar de Stat mun. Chișinău în baza sentinței de condamnare a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007, și ulterior angajării sale, ultimul a fost impus să lipsească de la serviciu, situație în care prejudiciul material reparabil urmează a fi calculat conform art. 7 lit. a), art. 8 alin. (3) lit. b) al Legii menționate, adică, persoanelor neangajate prin contract de muncă, câștigul mediu lunar se calculează prin împărțirea la 12 a sumei venitului total pentru anul precedent, deoarece sursa lui principală de existență de care a fost privat în urma acțiunilor ilicite a fost salariul.

Conform pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004 cu privire la aprobarea modului de calculare a salariului mediu, salariul mediul se calculează pe o zi calendaristică pentru plata despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din 11 serviciu. Pct. 8 prevede că, salariul mediu pe o zi, în cazul perioadei de decontare de 12 luni, se determină prin împărțirea sumei salariului anual, care include toate formele de câștig și compensații, specificate la pct. 3 al prezentului Mod de calculare, îndemnizația pentru perioada concediului de odihnă precedent, salariul păstrat pe durata deplasărilor, îndeplinirii obligațiunilor de stat și obștești, la 12 luni și la numărul mediu de zile calendaristice (29,4) sau zile lucrătoare pe lună (25,4; 21,2 sau 16,9 zile- în funcție de tipul săptămânii de lucru stabilit).

Actele cauzei atestă că salariul total pentru anul precedent anului eliberării reclamantului/recurentului din funcție, adică anul 2006 a fost suma de 14 240, 15 lei (f.d.57, Vol. I ), respectiv împărțind la 12, câștigul lunar constituie 1 186, 67 lei. Aplicând coeficientul de inflație, care potrivit certificatului eliberat de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova perioada ianuarie 2008- ianuarie 2015 constituie 45, 0% (f.d.64, Vol. I) urmează a fi înmulțit salariul mediu lunar de 1 186, 67 lei cu rata de 45, 0%, ceea ce va cumula suma de 534 lei/ lună (compensația prejudiciului cauzat de dinamica inflației prin neachitarea salariului). Astfel, salariul mediul lunar cu aplicarea coeficientului de inflație va constitui suma de 1 720, 67 lei/ lună.

Dat fiind că, Sandu Victor a fost impus să lipsească de la serviciu în perioada de la 17 septembrie 2007 și până la 01 octombrie 2010 este necesar de a calcula și achita ultimului salariu pentru 3 ani și 14 zile. Respectiv, suma de 1 720, 67 lei/ lună fiind înmulțită cu 3 ani (36 luni) va cumula salariul mediu cu rata inflației - 61 944, 12 lei. Totodată, pentru calcularea salariului mediu cu rata inflației pentru o zi se împărțește suma de 1 720, 67 lei/ lună la 21,1 zile lucrătoare ce va constitui suma de 81, 54 lei. Suma de 81, 54 lei/zi fiind înmulțită cu 14 zile va cumula suma 1 141, 56 lei. Prin urmare, suma salariului mediu cu rata inflației pentru 3 ani - 61 944, 12 lei adunată cu suma de 1 141, 56 lei pentru 14 zile va cumula suma de 63 085, 68 lei (salariul cu rata de inflație pentru perioada în care reclamantul/recurentul a fost impus să lipsească de la muncă).

În cazul în care salariul calculat pentru anul 2006-2007 în mărime totală de 25 552, 40 lei nu a fost achitat, reclamantul/recurentul este în drept să-l solicite de la angajator și nu din bugetul de stat. Drept consecință, Colegiul consideră recursul declarat de către Sandu Victor întemeiat, fapt ce necesită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016 în partea respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului material cu titlu de salariu pentru perioada în care a fost impus să lipsească de la serviciu cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte de admitere a cerinței.

Cât privește pretenția de încasare a prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ilicite de către organul de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, 12 Colegiul conchide că instanța de apel conform legislației naționale și practicii CEDO, corect a admis și a stabilit cuantumul prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei, care în opinia instanței de recurs este unul echitabil. Or, potrivit art.11 alin.(1) și (3) din Legea cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensației se determină luându-se în considerare gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă, caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată, rezonanța pe care a avut- o în societate informația despre învinuirea persoanei, durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată, natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei, suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice, măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate, durata aflării nelegitime a persoanei în detenție.

În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral. Conform art. 1422 alin. (3) Cod civil, reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.

Iar, conform art. 1423 alin. (1) și (2) Cod Civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Materialul probator anexat la actele cauzei denotă incontestabil faptul că, lui Sandu Victor i-au fost cauzate suferințele psihice grave, prin faptul că a fost atras la răspundere penală pentru săvârșirea unei infracțiuni grave pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani. De altfel, suferințele psihice suportate de Sandu Victor se manifestă și prin faptul că a fost atras la răspundere penală pentru acțiuni, care s-au constatat că nu au fost comise de el. 13 Mai mult ca atât, este cert și faptul că Sandu Victor a fost supus reținerii, ulterior obligat să nu părăsească țara, iar pe durata de timp de la 25 septembrie 2006 și până la 18 iunie 2015, aproximativ 10 ani a avut statutul de condamnat până când a fost achitat.

Deci, în împrejurările date și ținând cont de natura dreptului lezat, de caracterul și gravitatea suferințelor suportate, de statutul social al persoanei și de faptul că lui Sandu Victor i-au fost încălcate drepturile constituționale, ce au dus atingere demnității umane, fiind supus unor acțiuni ilicite ale organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești, manifestate prin atragerea ilegală la răspundere penală și imixtiunea nejustificată în viața intimă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că suma de 200 000 lei este reală și rezonabilă în măsură de a atenua suferințele psihice cauzate lui Sandu Victor, care a avut de suferit unele frustrări, incertitudini și neliniști pe tot parcursul acestei perioade.

Acestea din urmă corespunde cu grila de compensare descrisă de Curtea de Apel Chișinău în decizie. Totodată, se menționează că argumentele Procuraturii Generale și a Ministerului Justiției al Republicii Moldova precum că suma de 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral nu este rezonabilă, iar instanța de apel neîntemeiat și eronat a dispus încasarea acesteia, poartă caracter declarativ și nu pot servi temei de admitere a recursurilor, or, în corespundere cu prevederile art. 1423 Cod Civil, instanța de apel a determinat mărimea compensației pentru prejudiciu moral în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție intimatului.

De asemenea, instanța de recurs reține că și argumentele Ministerului Finanțelor cu referire la imposibilitatea stabilirii mărimii prejudiciului moral, din motiv că reclamantul Sandu Victor nu a probat existența acestuia, nu au relevanță, deoarece vin în contradicție cu constatările expuse. În această ordine de idei, Colegiul notează că o eventuală despăgubire mai mică ar contraveni legislației naționale și Convenției Europene a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale precum și practicii CEDO și anume de a asigura o satisfacție morală pe baza unor aprecieri în echitate. Subsidiar, în privința admiterii pretenției ce ține de încasarea prejudiciului material în mărime de 60 000 lei cu titlu de amendă penală achitată potrivit sentinței Judecătoriei Botanica din 17 aprilie 2007, instanța de recurs evaluează ca fiind corectă concluzia instanțelor de judecată, deoarece suma dată a fost achitată de către Sandu Victor, iar statul este obligat să o restituie.

În continuare, Colegiul apreciază critic alegația Ministerului Finanțelor că instanțele inferioare neîntemeiat și fără suport probatoriu au dispus încasarea sumei de 60 000 lei cu titlu de amendă penală, deoarece de la executorul judecătoresc Gorobeț Ruslan nu au fost încasate mijloace bănești cu titlu de amendă achitată de către Sandu Victor. 14 Or, potrivit încheierii din 21 februarie 2008, șeful Oficiului Râșcani or. Chișinău, Chiosa Anatolie a dispus încetarea procedurii de executare, din motiv că s-a executat titlul executoriu nr. 1-119/07 din 17 aprilie 2007 emis de către Judecătoria Botanica, mun. Chișinău cu privire la încasarea de la Sandu Victor în beneficiul statului a sumei de 60 000 lei cu titlu de amendă penală, care a fost achitată.

Copia încheierii date a fost expediată în adresa creditorului urmăritor- Ministerului Finanțelor și debitorului pentru informare (f.d.196, Vol. II). Respectiv, cele invocate de pârât/recurent nu constituie temei de respingere a pretenției date. În conformitate cu prevederile art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. Art. 96 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

La caz, instanțele ierarhic inferioare bazându-se pe normele legale sus enunțate întemeiat a dispus încasarea sumei de 10 306 lei, cuantumul căruia s-a confirmat prin bonurile anexate la dosar.

La fel, se reține că instanțele inferioare întemeiat au admis pretenția cu privire la obligarea procurorului care a condus urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior în numele Statului să prezinte scuze oficiale lui Sandu Victor pentru atragerea ilegală la răspundere penală, având la baza prevederile art. 12 din Legea cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998. În consecință, alte argumente invocate de recurenți, în susținerea poziției, nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se axează asupra circumstanțelor care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de apel, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a admite recursul declarat de către Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail, a casa decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond în partea respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului material cu titlu de salariu cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești și în această parte a emite o nouă hotărâre de 15 admitere a acestei cerințe, cu menținerea în rest a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a), b) Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se resping recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Se admite recursul declarat de către Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 și hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016 în partea respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului material cu titlu de salariu cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești și în această parte se emite o nouă hotărâre de admitere a acestei cerințe.

Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Sandu Victor suma de 63 085, 68 lei (șaizeci și trei mii optzeci și cinci lei, 68 bani) cu titlu de salariu pentru lipsa forțată de la muncă calculat cu aplicarea coeficientului inflației. În rest decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 și hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016, se mențin fără modificări. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat Dumitru Visternicean Dumitru Mardari Nicolae Craiu 16