2ra-233/18 — incasarea prejudiciului material si moral si a cheltuielilor de asistenta juridica cu obligarea Procuraturii Generale de a cere scuze

2ra-233/18 — incasarea prejudiciului material si moral si a cheltuielilor de asistenta juridica cu obligarea Procuraturii Generale de a cere scuze (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-233/18

Prima instanță: Jud. Buiucani, mun. Chișinău (jud. E. Cojocari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței,judecător: Iulia Sîrcu

Judecători: Galina Stratulat, Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari, Nicolae Craiu

examinând recursurile declarate de către Sandu Victor, prin intermediul

avocatului Avram Mihail, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul

Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sandu Victor

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral, a cheltuielilor de asistență juridică și obligarea Procuraturii Generale

de a-i cere scuze,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către reprezentantul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, reprezentantul Ministerului Finanțelor și reprezentantul Procuraturii

Generale a Republicii Moldova, a fost admis apelul declarat de Sandu Victor,

reprezentat de avocatul Avram Mihail și modificată hotărârea Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 21 martie 2016,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2015 Sandu Victor a depus cerere chemare în judecată către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura Generală

și Ministerul Finanțelor privind repararea prejudiciului material și moral cauzat în

urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, procuratură și instanței de

judecată, a cheltuielilor de asistență juridică și obligarea Procuraturii Generale de a-i

cere scuze, în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 25 septembrie 2006 Ciorbu

Sergiu, domiciliat la acel moment în mun. Chișinău, xxxxx s-a adresat cu plângere

către Comisariatul de Poliție sectorul Râșcani, mun. Chișinău, solicitând atragerea la

răspundere penală a șefului clinicii veterinare amplasate pe str. Muncești nr.79, mun.

1

Chișinău, deoarece ultimul extorca de la solicitant suma de 1 000 lei pentru

organizarea vaccinării câinelui său de rasă „cahterier” și cu îndeplinirea notei

respective în pașaportul animalului.

Ulterior, s-a constatat că Ciorbu Sergiu niciodată nu a deținut câine de companie

și nu a avut necesitatea de a se adresa la medicul veterinar în privința vaccinării

patrupedului, însă totul a fost înscenat de către colaboratorii organelor de poliție. În

acest scop a fost emisă: decizia de marcare și examinare a bancnotelor cu întocmirea

procesului-verbal privind marcarea și examinarea bancnotelor, decizia privind

controlul transmiterii banilor extorcați și ordonanța de dispunere a cercetării la fața

locului în biroul de serviciu. Tot în aceiași zi, unul din conducătorii Inspectoratului de

poliție a poruncit examinarea plângerii depuse de Ciorbu Sergiu, inspectorului de

poliție V. Vîrlan.

Afirmă că potrivit ștampilei Inspectoratului de poliție plângerea respectivă a fost

înregistrată în Registrul de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale, a persoanelor

care au săvârșit infracțiuni și a materialelor cu privire la infracțiuni peste patru zile –

29 septembrie 2006. Motivul înregistrării cu întârziere a plângerii nu a fost posibil de

elucidat în procesul de examinare a cauzei penale în instanța de judecată.

Menționează că în prima jumătate a zilei de 25 septembrie 2006 reprezentanții

organului de poliție au depistat banii marcați în sumă de 400 lei, dânsul fiind încarcerat

în izolatorul de detenție provizorie a Inspectoratului General de Poliție a mun.

Chișinău, în temeiul procesului-verbal de reținere. Tot la 25 septembrie 2006 organul

de investigare a Inspectoratului de Poliție sectorul Râșcani mun. Chișinău în baza

materialelor acumulate în incinta clinicii veterinare a serviciului veterinar de stat a

sectorului Botanica mun. Chișinău, a pornit urmărirea penală în temeiul art. 324 alin.

(2) lit. c) din Codul penal, care prevede răspunderea penală pentru coruperea pasivă cu

extorcarea de bunuri. Rezoluția de pornire a urmăririi penale în cauza penală nr.

2006021215 a fost confirmată de procurorul sectorului Râșcani A. Cardaniuc, la ora

16.40 min, cu mențiunea „că urmărire penală se pornește pe plângerea cet. Ciorbu

Sergiu pe faptele extorcării a sumei de 1 000 lei de către medicul - șef al serviciului

sanitar-veterinar sec. Botanica cet. Sandu Victor pentru eliberarea permisului de ieșire

a animalelor din Republica Moldova”.

Susține reclamantul că urmărirea penală în cauza respectivă a fost pornită după

reținerea sa, încălcând prevederile art. 165 și 167 alin. (3) Cod de procedură penală.

Prin această acțiune de urmărire penală s-a demonstrat faptul, că Procuratura sectorului

Râșcani nu a avut încrederea respectivă în capacitatea organului de urmărire penală din

cadrul CCCEC, specializat în combaterea corupției, de a efectua în mod obiectiv,

complet și sub toate aspectele urmărirea penală în cauza penală indicată și a dispus în

mod abuziv efectuarea urmăririi penale unui alt organ neîmputernicit de lege și

nespecializat, dar interesat în condamnarea sa.

Explică că la 27 septembrie 2006, prin ordonanța procurorului sectorului Râșcani

a fost eliberat de sub arest. Prin ordonanța Procuraturii sect. Râșcani, mun. Chișinău

2

din 29 septembrie 2006 a fost aplicată măsura preventivă - obligațiunea de a nu părăsi

localitatea. La 29 noiembrie 2006 Procuratura sectorului Râșcani, neavând competența

legală l-a pus sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit.

c) din Cod penal și în aceiași zi dosarul a fost transmis în adresa Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău. Prin încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 08 decembrie

2006 a fost declinată competența Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău privind

judecarea cauzei penale în învinuirea sa de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324

alin. (2) lit. c) din Codul penal.

Relatează că la 27 martie 2007, în procesul de examinare a cauzei penale în

Judecătoria Botanica, mun. Chișinău apărarea a înaintat instanței cerere prin care a

solicitat, ca în temeiul art. 251 alin. (2) și alin. (3) din Codul de procedură penală să fie

recunoscută nulitatea tuturor actelor procedurale din cauza penală, deoarece probele au

fost administrate contrar prevederilor legislației procesual penale, cu încălcarea

competenței teritoriale și a prevederilor art. 257, art. 266 și art. 269 din Codul de

procedură penală. Cererea respectivă a fost respinsă odată cu pronunțarea sentinței de

condamnare, în pofida faptului, că cercetările judecătorești erau deja finisate.

Declară că prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007,

a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 234 alin, (2) lit. c)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 3 000 unități

convenționale, ceea ce constituie suma de 60 000 lei cu privarea de dreptul de a

exercita activitatea de medic veterinar pe un termen de 2 ani. Prin decizia Curții de

Apel Chișinău din 31 mai 2007 a fost menținută sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007.

Potrivit procesului-verbal de ridicare a mijloacelor bănești din 25 iulie 2007

executorului judecătoresc al sectorului Râșcani, mun. Chișinău- Gorobeț Ruslan, i s-a

achitat suma de 60 000 lei cu titlu de amendă.

Indică reclamantul că conform Ordinului nr. 163 s/p din 17 septembrie 2007 „cu

privire la încetarea contractului de muncă”, semnat de către medicul veterinar șef al

mun. Chișinău- R. Mudreac, a fost concediat din funcția de medic veterinar al

Serviciului Veterinar de Stat mun. Chișinău, în temeiul art. 82 lit. e) Codul Muncii și a

sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007. Prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, au fost considerate inadmisibile și ca fiind

vădit neîntemeiate, recursurile ordinare declarate de către Sandu Victor și avocatul său.

Susține reclamantul că pornirea urmăririi penale în privința sa, reținerea în

izolatorul de detenție provizorie a CGP (actualmente Direcția de Poliție) a mun.

Chișinău și condamnarea lui, au influențat extrem de negativ asupra sănătății fizice și

psihice a lui și a rudelor lui apropiate. La 11 februarie 2014 Curtea Europeană a

Dreptului Omului a admis cererea adresată de către el cu adoptarea Hotărârii în cauza

Sandu contra Republicii Moldova (Cererea nr. 16463/08), definitivă la 11 mai 2014, și

publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 178-184 (4817-4823) la 11

iulie 2014. În concluzie, Curtea a considerat că instanțele judecătorești naționale au

3

omis să aprecieze corespunzător dacă acțiunile persoanei care a acționat din partea

poliției, au avut efectul de a-1 provoca pe reclamant la săvârșirea infracțiunii pentru ce

a fost ulterior condamnat sau dacă au existat careva indici că infracțiunea ar fi fost

comisă fără această provocare. Deși în prezenta cauză instanțele judecătorești naționale

au avut temei să bănuiască că a avut loc o provocare, acestea nu au apreciat elementele

de fapt și de drept relevante care ar fi putut să le ajute să distingă provocarea de la o

formă legală a unei activități de investigații (a se vedea, de exemplu, Khudobin c.

Rusiei, nr. 59696/00, paragraf 137, CEDO 2006-XI1 (extras)). Având în vedere cele

menționate supra și utilizarea probelor administrate prin implicarea activă a lui Ciorbu

Sergiu sub conducerea poliției pentru a justifica condamnarea reclamantului l-au privat

pe acesta din urmă de un proces echitabil astfel cum prevede articolul 6 din Convenție.

Prin urmare, la 11 mai 2015 a fost depusă către Curtea Supremă de Justiție cerere

de revizuire a cauzei penale în urma pronunțării hotărârii de către Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, în ordinea art. 464/1 din Cod de procedură penală, care prin

decizia din 18 iunie 2015 a fost admisă cererea de revizuire declarată de către

condamnatul Sandu Victor și avocatul Avram Mihail în numele acestuia, s-a desființat

decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2007 și sentința Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007 și s-a dispus achitarea lui Sandu Victor de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) din Codul penal, din motiv

că fapta nu a fost săvârșită de el.

Opinează că toate acțiunile organelor de urmărire penală au fost ilegale.

Solicită Sandu Victor încasarea din contul pârâtului suma de 60 000 lei cu titlul

de amendă penală achitată conform sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din

17 aprilie 2007, cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii

judecătorești; suma de 28 480, 30 lei cu titlu de salariu pentru 2 ani de zile în care a

fost impus să lipsească de la serviciu în temeiul sentinței Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007, cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data

executării hotărârii judecătorești; suma de 7 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată

pentru asistența juridică acordată la etapa de examinare a cauzei penale în Judecătoria

Botanica, mun. Chișinău, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție a

Republicii Moldova, cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării

hotărârii judecătorești; suma de 2 781 lei pentru cheltuielile de judecată la etapa de

examinare a cererii sale la Curtea Europeană a Dreptului Omului de la Strasburg; suma

de 30 000 euro cu titlu de prejudiciu moral; a cheltuielilor de asistență juridică ce v-or

fi suportate în prezentul proces și cu obligarea Procuraturii Generale de a aduce scuze

publice lui, pentru acțiunile ilicite săvârșite.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016 a fost

admisă parțial acțiunea înaintată Sandu Victor.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în folosul lui Sandu Victor prejudiciul material- amenda penală

4

achitată conform sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007 în

sumă de 60 000 lei, prejudiciul moral cauzat în urma acțiunilor ilicite de către organul

de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești conform Legii nr. 1545 din

25 februarie 1998 în sumă de 30 000 lei și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 10

306 lei.

S-a obligat Procurorul care a exercitat urmărirea penală sau Procurorul ierarhic

superior de a aduce scuze oficiale în numele statului față de Sandu Victor conform

procedurii stabilite de art. 12 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.

În rest cerințele lui Sandu Victor au fost respinse, ca neîntemeiate. Cerința

intervenientului accesoriu Ministerului Finanțelor cu privire la încetarea procesului

inițiat la acțiunea depusă de către Sandu Victor, a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.

220-221, 227-237, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, au fost respinse apelurile

declarate de către Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor și a Procuraturii Generale.

A fost admis apelul declarat de către Sandu Victor.

S-a modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016,

după cum urmează: s-a majorat suma prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor

ilicite de către organul de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești

încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în folosul lui Sandu

Victor de la suma de 30 000 lei până la suma de 100 000 lei. În rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută (f.d.74-90, vol. II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 noiembrie 2016 au fost admise

recursurile declarate de către Procuratura Generală, Ministerul Justiției, Ministerul

Finanțelor și a avocatului Avram Mihail în interesele lui Sandu Victor și casată

integral decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, cu restituirea cauzei spre

rejudecare către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.136-147, Vol.

II).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 au fost respinse apelurile

declarate de către reprezentantul Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

reprezentantul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și reprezentantul

Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

A fost admis apelul declarat de către Sandu Victor, reprezentat de avocatul

Avram Mihail și modificată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21

martie 2016 în partea încasării prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ilicite de

către organul de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești încasat din

bugetul de stat, prin intermediul Ministerul Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul lui Sandu Victor prin majorarea sumei de la 30 000 lei până la suma de 200

000 lei. În rest, hotărârea a fost menținută (f.d.200-211, Vol. II).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 august 2017 Sandu Victor a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului cu modificarea deciziei Curții de Apel

5

Chișinău din 22 iunie 2017 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21

martie 2016.

În motivarea cererii de recurs a indicat că nu este de acord cu decizia instanțelor

inferioare în partea respingerii încasării în beneficiul reclamantului din contul

bugetului statului suma de 28 480, 30 cu titlu de salariu pentru funcția de medic-șef al

Clinicii veterinare din sect. Botanica, mun. Chișinău cu aplicarea coeficientului

inflației la data executării hotărârii judecătorești.

Menționează că instanța de apel nu s-a expus în privința pretenției sus indicate,

lăsând în vigoare poziția instanței de fond.

Invocă prevederile art. 7 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, în cazurile

menționate la art. 3 alin.(1), persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se

restituie: a) salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei

principală de existență, dar care a fost privată în urma acțiunilor ilicite. Potrivit art. 8

din aceeași Lege, cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului prevăzut la art. 7

lit. a) se calculează pornindu-se de la câștigul mediu lunar al persoanei fizice la

momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului de inflație.

Consideră că instanțele de judecată urmau să admită acțiunea în partea încasării

din bugetul statului în beneficiul său a sumei de 28 480, 30 lei cu titlu de salariu pentru

funcția de medic – șef al Clinicii veterinare, cu aplicarea coeficientului inflației la data

executării hotărârii.

La data de 16 august 2017, Procuratura Generală a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, solicitând modificarea deciziei

instanței de apel cu diminuarea prejudiciului moral până la o limită rezonabilă.

În motivarea cererii de recurs a invocat că nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece instanța de apel la adoptarea acesteia a aplicat eronat normele de drept

material.

Susține că la faza urmăririi penale, în cadrul controlului judiciar nu au fost

constatate careva încălcări din partea organului de urmărire penală.

Consideră că suma de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu moral nu este rezonabilă,

iar instanțele de judecată neîntemeiat au dispus încasarea acesteia.

La 15 septembrie 2017, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor instanțelor inferioare și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

pretențiilor lui Sandu Victor.

În motivarea recursului a menționat că hotărârile instanțelor de judecată sunt

neîntemeiate și nefondate din următoarele considerente.

Explică că la emiterea actului judecătoresc instanțele de judecată nu au analizat

multilateral și multiaspectual probele prezentate de părți în cadrul procesului, nu au

respectat cerințele cu caracter imperativ prevăzute de art. 239 și 240 din Codul de

Procedură Civilă. Nu au constatat circumstanțele de fapt ale pricinii, instanța de

judecată a aplicat și interpretat eronat normele de drept material și nu a examinat pe

6

deplin toate circumstanțele în care se pretinde că calcularea salariului a fost efectuată

după o formulă greșită.

Mai indică că în speța dată este imposibil de stabilit mărimea prejudiciului moral,

deoarece intimatul/reclamant nu a probat existența acestuia. Drept urmare, instanța de

fond cât și instanța de apel nefondat și neîntemeiat a dispus încasarea din contul

bugetului de stat în beneficiul intimatului suma prejudiciului moral.

Totodată, consideră că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat și fără suport

probatoriu a dispus încasarea sumei de 60 000 lei în calitate de amendă penală conform

procedurii de executare 21-803/07 din 13 iulie 2007. Or, potrivit scrisorii Direcției

Generale Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanțelor se constată faptul că pe

parcursul perioadei 01 ianuarie 2007- 25 aprilie 2016 la contul bancar al Ministerului

Finanțelor- Trezoreria de Stat, de la executorul judecătoresc Gorobeț Ruslan nu au fost

încasate mijloace bănești cu titlu de amendă penală achitată de Sandu Victor.

Ulterior, la data de 18 septembrie 2017, Ministerul Justiției a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârilor instanțelor inferioare și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii înaintate Sandu Victor.

În motivarea cererii de recurs a indicat că decizia Curții de Apel Chișinău este

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Consideră că instanța de apel menținând soluția instanței de fond privind

încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 10 306 lei nu a luat în

considerare argumentul invocat de Ministerul Justiției cu referire la aplicarea eronată

de către instanța de fond a prevederilor art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Or, în cazul în care acțiunea reclamantului/intimatului a fost admisă parțial, acestuia

eventual urma a i se compensa cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții și nu suma integrală a acestor cheltuieli.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 22 iunie 2017. Conform

materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces la

data de 11 iulie 2017, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Astfel,

recursurile declarate la data de 14 august 2017, 16 august 2017, 15 septembrie 2017 și

respectiv la 18 septembrie 2017 se consideră a fi declarate în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

La data de 09 ianuarie 2018, în adresa intimaților a fost expediată pentru

cunoștință copia recursului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței.

7

La 02 februarie 2018, Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail a

depus referință, prin care a solicitat ca recursurile declarate de către Procuratura

Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova să fie considerate inadmisibile.

Alte referințe nu au parvenit.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 februarie 2018, recursurile

declarate de către Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail,

Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, au fost considerate admisibile fiind transmise în

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție pentru a fi examinate în fond.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul

în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse

de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererile de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii

Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse, iar recursul declarat de către Sandu Victor, prin

intermediul avocatului Avram Mihail, este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea respingerii pretențiilor

de încasare a salariului cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la data executării

hotărârii judecătorești din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de Procedură Civilă instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs; b) să admită

recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Conform art. 6 lit. a) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului

apare în cazul devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare.

La caz, se constată că în privința lui Sandu Victor la data de 25 septembrie 2006

de către Procuratura sectorului Râșcani a fost pornită urmărirea penală privind

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal. Tot, în aceeași zi

ultimul a fost reținut (f.d.37, Vol. I).

8

Prin ordonanța din 27 septembrie 2006, reclamantul/recurentul Sandu Victor a

fost eliberat (f.d.38, Vol. I), iar prin ordonanța din aceiași dată i s-a aplicat măsura

preventivă- obligarea de a nu părăsi localitatea (f.d.39, Vol. I).

Prin ordonanța procurorului din 29 noiembrie 2006, Sandu Victor a fost pus sub

învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal

(f.d.45, Vol. I).

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007, Sandu

Victor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.

(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 60

000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de medic veterinar pe un termen

de 2 ani (f.d.21-26, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2007 a fost menținută sentința

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007 .

Potrivit procesului-verbal de ridicare a mijloacelor bănești din 25 iulie 2007,

Sandu Victor a achitat executorului judecătoresc al sectorului Râșcani, or. Chișinău,

Gorobeț Ruslan suma de 60 000 lei cu titlu de amendă penală(f.d.48, Vol. I).

Conform ordinului nr. 163 s/p din 17 septembrie 2007, Sandu Victor a fost

concediat din funcția de medic veterinar al Serviciului Veterinar de Stat mun.

Chișinău, în temeiul art. 82 pct. (e) Codul muncii și a sentinței Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 17 aprilie 2007 (f.d.56, Vol. I).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, au fost respinse ca

inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpatul Sandu Victor și avocatul

său Zubco Valeriu, ca fiind vădit neîntemeiate (f.d.27-29, Vol. I).

La 11 februarie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis cererea lui

Sandu Victor și a adoptat hotărârea în cauza Sandu contra Republicii Moldova (cererea

nr. 16463/08) definitivă la 11 mai 2014, potrivit căruia Curtea a considerat că

instanțele judecătorești naționale au omis să aprecieze corespunzător dacă acțiunile

persoanei care a acționat din partea poliției, au avut efectul de a-l provoca pe reclamant

la săvârșirea infracțiunii pentru ce a fost ulterior condamnat sau dacă a existat careva

indici că infracțiunea ar fi fost comisă fără aceasta provocare. Deși în prezenta cauză

instanțele judecătorești naționale au avut temei să bănuiască că a avut loc o provocare,

acestea nu au apreciat elementele de fapt și de drept relevante care ar fi putut să le

ajute să distingă provocarea de la o formă legală a unei activități de investigații. Prin

urmare, a fost încălcat articolul 6 § 1 din Convenție.

Ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 2015 a fost admisă

cererea de revizuire declarată de condamnatul Sandu Victor și avocatul Avram Mihail,

desființată total decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007, decizia

Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2007 și sentința Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 17 aprilie 2007 și s-a dispus achitarea lui Sandu Victor învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) Cod penal, din motiv că fapta nu

a fost comisă de Sandu Victor (f.d.30-34, Vol. I).

9

Reieșind din cele expuse mai sus, se constată temeinicia motivelor ce-i acordă lui

Sandu Victor posibilitatea de a-și valorifica dreptul său la acțiune în temeiul prevăzut

de prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

nr. 1545 din 25 februarie 1998, precum și de art. art. 1405, 1422, 1423 Cod civil.

În conformitate cu art. 53 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, statul

răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în

procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.

Conform art. 1405 alin. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin

condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii

preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi

localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului,

muncii neremunerate în folosul comunității se repară de către stat integral, indiferent

de vinovăția persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii sau ale instanțelor de judecată.

Prin prisma prevederilor art.3 alin.(1) lit. a), alin. (2) al Legii privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25.02.1998, este reparabil

prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii

ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu

părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală. Prejudiciul cauzat se

repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele

de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.

Colegiul reține că, Sandu Victor fiind condamnat prin sentința Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007, menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 31 mai 2007 și decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2007,

a fost achitat ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 2015, în

învinuirea adusă conform art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost comisă de Sandu Victor.

Potrivit art. 7 lit. a) din Legea cu privire la modul de reparare a prejudiciului

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25.02.1998, în cazurile menționate la art.3,

persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie, salariul și alte venituri

provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existență, de care a fost

privată în urma acțiunilor ilicite.

Art. 8 alin. (1) al Legii menționate prevede că cuantumul sumelor de compensare

a prejudiciului, prevăzute la art.7 lit. a), se calculează pornindu-se de la câștigul mediu

lunar al persoanei fizice la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului

de inflație.

Alin. (3) al aceluiași articol, prevede că pentru cuantificarea prejudiciului

reparabil, câștigul mediu lunar se calculează după cum urmează:

10

a) persoanelor angajate prin contract de muncă - prin aplicarea modului de

calculare a salariului mediu în conformitate cu legislația;

b) persoanelor neangajate prin contract de muncă - prin împărțirea la 12 a sumei

venitului total pentru anul precedent;

c) persoanelor care nu au lucrat din motive întemeiate - pornindu-se de la salariul

mediu pe țară în anul respectiv.

Având în vedere normele legale sus specificate, Colegiul conchide întemeiat

dreptul recurentului Sandu Victor la repararea prejudiciului material cauzat prin

acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală și a instanțelor judecătorești.

În acest sens, instanța de recurs constată că de la 10 mai 2000, Sandu Victor a

activat în funcția de medic veterinar în cadrul Serviciului Sanitar Veterinar de Stat, la

data de 01 octombrie 2001 a fost transferat în funcția de șef Clinica Veterinară sectorul

Botanica, ulterior fiind eliberat prin ordinul nr. 163 s/p din 17 septembrie 2007, din

funcția de medic veterinar al Serviciului Veterinar de Stat mun. Chișinău, în temeiul

art. 82 pct. (e) Codul muncii și sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17

aprilie 2007.

Prin ordinul nr. 239-p din 09 martie 2016 a fost anulat ordinul Serviciului

Veterinar de Stat mun. Chișinău nr. 163 s/p din 17 septembrie 2007 „cu privire la

încetarea contractului de muncă”, s-a restabilit Sandu Victor în funcția de șef de

Clinică Veterinară sect. Botanica medic veterinar începând cu 17 septembrie 2007 și

au fost încetate raporturile de serviciu prin demisie, cu rezilierea contractului

individual de muncă, începând cu data de 09 martie 2016 (f.d.132, Vol. I).

În speță reclamantul/recurentul solicită achitarea salariului pentru perioada în care

a fost impus să lipsească de la serviciu, cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la

data executării hotărârii judecătorești.

Potrivit datelor din carnetul de muncă la data de 01 octombrie 2010 Sandu Victor

a fost angajat la Agenția Sanitară, în funcția de veterinar și consultant (f.d.59 verso,

Vol. I).

În contextul dat, Colegiul notează că din momentul eliberării lui Sandu Victor din

funcția de medic veterinar al Serviciului Veterinar de Stat mun. Chișinău în baza

sentinței de condamnare a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 aprilie 2007, și

ulterior angajării sale, ultimul a fost impus să lipsească de la serviciu, situație în care

prejudiciul material reparabil urmează a fi calculat conform art. 7 lit. a), art. 8 alin. (3)

lit. b) al Legii menționate, adică, persoanelor neangajate prin contract de muncă,

câștigul mediu lunar se calculează prin împărțirea la 12 a sumei venitului total pentru

anul precedent, deoarece sursa lui principală de existență de care a fost privat în urma

acțiunilor ilicite a fost salariul.

Conform pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004 cu privire la

aprobarea modului de calculare a salariului mediu, salariul mediul se calculează pe o zi

calendaristică pentru plata despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă,

în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din

11

serviciu. Pct. 8 prevede că, salariul mediu pe o zi, în cazul perioadei de decontare de

12 luni, se determină prin împărțirea sumei salariului anual, care include toate formele

de câștig și compensații, specificate la pct. 3 al prezentului Mod de calculare,

îndemnizația pentru perioada concediului de odihnă precedent, salariul păstrat pe

durata deplasărilor, îndeplinirii obligațiunilor de stat și obștești, la 12 luni și la numărul

mediu de zile calendaristice (29,4) sau zile lucrătoare pe lună (25,4; 21,2 sau 16,9 zile-

în funcție de tipul săptămânii de lucru stabilit).

Actele cauzei atestă că salariul total pentru anul precedent anului eliberării

reclamantului/recurentului din funcție, adică anul 2006 a fost suma de 14 240, 15 lei

(f.d.57, Vol. I ), respectiv împărțind la 12, câștigul lunar constituie 1 186, 67 lei.

Aplicând coeficientul de inflație, care potrivit certificatului eliberat de Biroul

Național de Statistică al Republicii Moldova perioada ianuarie 2008- ianuarie 2015

constituie 45, 0% (f.d.64, Vol. I) urmează a fi înmulțit salariul mediu lunar de 1 186,

67 lei cu rata de 45, 0%, ceea ce va cumula suma de 534 lei/ lună (compensația

prejudiciului cauzat de dinamica inflației prin neachitarea salariului). Astfel, salariul

mediul lunar cu aplicarea coeficientului de inflație va constitui suma de 1 720, 67 lei/

lună.

Dat fiind că, Sandu Victor a fost impus să lipsească de la serviciu în perioada de

la 17 septembrie 2007 și până la 01 octombrie 2010 este necesar de a calcula și achita

ultimului salariu pentru 3 ani și 14 zile. Respectiv, suma de 1 720, 67 lei/ lună fiind

înmulțită cu 3 ani (36 luni) va cumula salariul mediu cu rata inflației - 61 944, 12 lei.

Totodată, pentru calcularea salariului mediu cu rata inflației pentru o zi se

împărțește suma de 1 720, 67 lei/ lună la 21,1 zile lucrătoare ce va constitui suma de

81, 54 lei. Suma de 81, 54 lei/zi fiind înmulțită cu 14 zile va cumula suma 1 141, 56

lei.

Prin urmare, suma salariului mediu cu rata inflației pentru 3 ani - 61 944, 12 lei

adunată cu suma de 1 141, 56 lei pentru 14 zile va cumula suma de 63 085, 68 lei

(salariul cu rata de inflație pentru perioada în care reclamantul/recurentul a fost impus

să lipsească de la muncă).

În cazul în care salariul calculat pentru anul 2006-2007 în mărime totală de 25

552, 40 lei nu a fost achitat, reclamantul/recurentul este în drept să-l solicite de la

angajator și nu din bugetul de stat.

Drept consecință, Colegiul consideră recursul declarat de către Sandu Victor

întemeiat, fapt ce necesită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 și

a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016 în partea

respingerii pretenției privind încasarea prejudiciului material cu titlu de salariu pentru

perioada în care a fost impus să lipsească de la serviciu cu aplicarea coeficientului

(ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești, cu emiterea unei noi hotărâri în

această parte de admitere a cerinței.

Cât privește pretenția de încasare a prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor

ilicite de către organul de urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești,

12

Colegiul conchide că instanța de apel conform legislației naționale și practicii CEDO,

corect a admis și a stabilit cuantumul prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei,

care în opinia instanței de recurs este unul echitabil.

Or, potrivit art.11 alin.(1) și (3) din Legea cu privire la modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, mărimea

compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată

în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensației se determină

luându-se în considerare gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită

persoana respectivă, caracterul și gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea

penală și la examinarea cauzei penale în instanța de judecată, rezonanța pe care a avut-

o în societate informația despre învinuirea persoanei, durata urmăririi penale, precum

și durata examinării cauzei penale în instanța de judecată, natura dreptului personal

lezat și locul lui în sistemul de valori al persoanei, suferințele fizice, caracterul și

gradul suferințelor psihice, măsura în care compensația bănească poate atenua

suferințele fizice și psihice cauzate, durata aflării nelegitime a persoanei în detenție. În

toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile și

echitabile a prejudiciului moral.

Conform art. 1422 alin. (3) Cod civil, reparația prejudiciului moral se face și în

lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin

condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului

preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate

de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și

în alte cazuri prevăzute de lege.

Iar, conform art. 1423 alin. (1) și (2) Cod Civil, mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de

măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate,

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată,

luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul

social al persoanei vătămate.

Materialul probator anexat la actele cauzei denotă incontestabil faptul că, lui

Sandu Victor i-au fost cauzate suferințele psihice grave, prin faptul că a fost atras la

răspundere penală pentru săvârșirea unei infracțiuni grave pentru care legea penală

prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000 la

8000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice

sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.

De altfel, suferințele psihice suportate de Sandu Victor se manifestă și prin faptul

că a fost atras la răspundere penală pentru acțiuni, care s-au constatat că nu au fost

comise de el.

13

Mai mult ca atât, este cert și faptul că Sandu Victor a fost supus reținerii, ulterior

obligat să nu părăsească țara, iar pe durata de timp de la 25 septembrie 2006 și până la

18 iunie 2015, aproximativ 10 ani a avut statutul de condamnat până când a fost

achitat.

Deci, în împrejurările date și ținând cont de natura dreptului lezat, de caracterul și

gravitatea suferințelor suportate, de statutul social al persoanei și de faptul că lui Sandu

Victor i-au fost încălcate drepturile constituționale, ce au dus atingere demnității

umane, fiind supus unor acțiuni ilicite ale organelor de urmărire penală și a instanțelor

judecătorești, manifestate prin atragerea ilegală la răspundere penală și imixtiunea

nejustificată în viața intimă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că suma de 200 000 lei este reală și

rezonabilă în măsură de a atenua suferințele psihice cauzate lui Sandu Victor, care a

avut de suferit unele frustrări, incertitudini și neliniști pe tot parcursul acestei perioade.

Acestea din urmă corespunde cu grila de compensare descrisă de Curtea de Apel

Chișinău în decizie.

Totodată, se menționează că argumentele Procuraturii Generale și a Ministerului

Justiției al Republicii Moldova precum că suma de 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral nu este rezonabilă, iar instanța de apel neîntemeiat și eronat a dispus încasarea

acesteia, poartă caracter declarativ și nu pot servi temei de admitere a recursurilor, or,

în corespundere cu prevederile art. 1423 Cod Civil, instanța de apel a determinat

mărimea compensației pentru prejudiciu moral în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice și fizice cauzate și de măsura în care această compensare poate

aduce satisfacție intimatului.

De asemenea, instanța de recurs reține că și argumentele Ministerului Finanțelor

cu referire la imposibilitatea stabilirii mărimii prejudiciului moral, din motiv că

reclamantul Sandu Victor nu a probat existența acestuia, nu au relevanță, deoarece vin

în contradicție cu constatările expuse.

În această ordine de idei, Colegiul notează că o eventuală despăgubire mai mică

ar contraveni legislației naționale și Convenției Europene a Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale precum și practicii CEDO și anume de a asigura o

satisfacție morală pe baza unor aprecieri în echitate.

Subsidiar, în privința admiterii pretenției ce ține de încasarea prejudiciului

material în mărime de 60 000 lei cu titlu de amendă penală achitată potrivit sentinței

Judecătoriei Botanica din 17 aprilie 2007, instanța de recurs evaluează ca fiind corectă

concluzia instanțelor de judecată, deoarece suma dată a fost achitată de către Sandu

Victor, iar statul este obligat să o restituie.

În continuare, Colegiul apreciază critic alegația Ministerului Finanțelor că

instanțele inferioare neîntemeiat și fără suport probatoriu au dispus încasarea sumei de

60 000 lei cu titlu de amendă penală, deoarece de la executorul judecătoresc Gorobeț

Ruslan nu au fost încasate mijloace bănești cu titlu de amendă achitată de către Sandu

Victor.

14

Or, potrivit încheierii din 21 februarie 2008, șeful Oficiului Râșcani or. Chișinău,

Chiosa Anatolie a dispus încetarea procedurii de executare, din motiv că s-a executat

titlul executoriu nr. 1-119/07 din 17 aprilie 2007 emis de către Judecătoria Botanica,

mun. Chișinău cu privire la încasarea de la Sandu Victor în beneficiul statului a sumei

de 60 000 lei cu titlu de amendă penală, care a fost achitată. Copia încheierii date a fost

expediată în adresa creditorului urmăritor- Ministerului Finanțelor și debitorului pentru

informare (f.d.196, Vol. II). Respectiv, cele invocate de pârât/recurent nu constituie

temei de respingere a pretenției date.

În conformitate cu prevederile art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere,

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului

a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Art. 96 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile.

La caz, instanțele ierarhic inferioare bazându-se pe normele legale sus enunțate

întemeiat a dispus încasarea sumei de 10 306 lei, cuantumul căruia s-a confirmat prin

bonurile anexate la dosar.

La fel, se reține că instanțele inferioare întemeiat au admis pretenția cu privire la

obligarea procurorului care a condus urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior

în numele Statului să prezinte scuze oficiale lui Sandu Victor pentru atragerea ilegală

la răspundere penală, având la baza prevederile art. 12 din Legea cu privire la modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,

ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998.

În consecință, alte argumente invocate de recurenți, în susținerea poziției, nu pot

fi reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate supra și se

axează asupra circumstanțelor care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța

de apel, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu

respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul

Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a admite recursul declarat de

către Sandu Victor, prin intermediul avocatului Avram Mihail, a casa decizia instanței

de apel și hotărârea instanței de fond în partea respingerii pretenției privind încasarea

prejudiciului material cu titlu de salariu cu aplicarea coeficientului (ratei) inflației la

data executării hotărârii judecătorești și în această parte a emite o nouă hotărâre de

15

admitere a acestei cerințe, cu menținerea în rest a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a), b) Cod de Procedură Civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se resping recursurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii

Moldova, Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se admite recursul declarat de către Sandu Victor, prin intermediul avocatului

Avram Mihail.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 și hotărârea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016 în partea respingerii

pretenției privind încasarea prejudiciului material cu titlu de salariu cu aplicarea

coeficientului (ratei) inflației la data executării hotărârii judecătorești și în această

parte se emite o nouă hotărâre de admitere a acestei cerințe.

Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul lui Sandu Victor suma de 63 085, 68 lei (șaizeci și

trei mii optzeci și cinci lei, 68 bani) cu titlu de salariu pentru lipsa forțată de la muncă

calculat cu aplicarea coeficientului inflației.

În rest decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 și hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 21 martie 2016, se mențin fără modificări.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

16