3ra-197/18 — contestarea actului administrativ, calcularea și achitarea indemnizției de maternitate și a indemnizației pentru creșterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani

prima instanță: D. Sușchevici dosarul nr. 3ra-197/18

(Judecătoria Chișinău, sediul Centru)

instanța de apel: M. Guzun, Iu. Cotruță, V. Cotorabai

(Curtea de Apel Chișinău)

ÎNCHEIERE

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cojocari Irina

împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, calcularea și

achitarea indemnizației de maternitate și a indemnizației pentru creșterea copilului

până la vârsta de 3 ani,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, prin care

a fost respins apelul depus de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne și menținută hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, din 12 aprilie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 06.03.2017 Cojocari Irina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI cu privire

la contestarea actului administrativ, calcularea și achitarea indemnizației de

maternitate și a indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 04.01.2001 s-a căsătorit cu

Cojocari Daniel. Din căsătorie, la data de 07.09.2016 s-a născut copilul xxxxx.

Menționează că nu este angajată în câmpul muncii și se află la întreținerea soțului.

Soțul său Cojocari Mihail este angajat în bază de contract în cadrul Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale din 28.05.2012. În prezent activează în

funcția de tehnician superior al Secției Administrativ Gospodărească a Direcției

Logistică, subordonată Aparatului Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI.

Reclamanta a indicat că la data de 25.01.2017 s-a adresat la Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale cu o cerere prin care a solicitat

calcularea și plata în beneficiul său a indemnizației pentru concediul de maternitate

(126 de zile) pentru copil reieșind din cuantumul de 100% din salariul mediu al

soțului, precum și a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului pe parcursul a 3

ani de la naștere în mărime de 30% din venitul mediu al soțului.

La data de 09.02.2017 prin răspunsul nr. 19/7-C/17 a fost respinsă cererea

înaintată.

Consideră că refuzul de a admite cerințele sale îi încalcă dreptul de a primi

indemnizația de maternitate și cea de creștere a copilului prevăzută de legislația

națională.

Solicită recunoașterea ilegală a răspunsului Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI nr. 19/7-C/l 7 din 09.02.2017; obligarea Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI la calcularea și plata

indemnizației pentru concediul de maternitate (126 zile) pentru nașterea copilului,

reieșind din cuantumul de 100% din salariul mediu de 5252,17 lei al soțului

Cojocari Mihail; obligarea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

MAI la calcularea și plata indemnizației pentru creșterea/îngrijirea copilului, lunar a

câte 30% din salariul mediu de 5252,17 lei realizat de către soț pe parcursul a trei

ani de la nașterea copilului.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 12 aprilie 2017,

acțiunea a fost admisă; s-a recunoscut ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile

și Situațiilor Excepționale al MAI nr. 19/7-C/17 din 09.02.2017; s-a obligat

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI la calcularea și plata în

beneficiul Irinei Cojocari a indemnizației pentru concediul de maternitate (126 zile)

pentru nașterea copilului xxxxx, reieșind din cuantumul de 100% din salariul mediu

de 5252, 17 lei al soțului Cojocari Mihail; s-a obligat Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI la calcularea și plata în beneficiului Irinei Cojocari

a indemnizației pentru creșterea/îngrijirea copilului xxxxx , lunar a câte 30% din

salariul mediu de 5252, 17 lei realizat de către soțul Cojocari Mihail pe parcursul a

trei ani de la nașterea copilului; s-a încasat din contul Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI în beneficiul Irinei Cojocaru cheltuieli pentru

asistență juridică în sumă de 2000 lei.

La 18 aprilie 2017 Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale al MAI

a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia cu

adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 94 din

02.06.2017 a fost modificată denumirea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale, substituindu-se cu „Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017 a fost respins

apelul depus de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului

Afacerilor Interne și menținută hotărîrea primei instanțe.

La data de 28 decembrie 2017 Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd casarea ei și hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărîri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că atît prima instanță, cît și instanța de apel

eronat au încasat din contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență atît

indemnizația pentru concediul de maternitate cît și cea de îngrijire a copilului, or

potrivit art. 4 alin. (1) al Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile

pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, plata

prestațiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b), c), d)(indemnizație

2

de maternitate), e), f), g), h) se efectuează integral de la bugetul asigurărilor sociale

de stat.

Invocă că prevederile art. 31, alin. (1),(2) și (3) al legii Serviciului Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, în vigoare pînă la

07.07.2017, la care fac referire instanțele , nu produc efecte juridice asupra situației

de fapt invocate de intimată în susținerea cererii de chemare în judecată, or, potrivit

art. 6 alin. (1) Cod civil, legea civilă nu are caracter retroactiv, nu modifică și nici

nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici

condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, norma

nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice

stinse sau în curs de realizare.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data 28 decembrie

2017 se consideră a fi depus în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

3

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului Civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4