3ra-115/18 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-115/18 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Dosarul nr. 3ra-115/18
Judecător: D. Chistol
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu
Î N C H E I E R E
21 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecători Galina Stratulat, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat ,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău și
Viceprimarului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Munteanu Igor, cu privire
la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, prin care
a fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 31 martie 2017,
c o n s t a t ă:
La 29 septembrie 2016, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun.
Chișinău și Viceprimarului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Munteanu Igor
solicitând anularea dispoziției nr. 846-d din 25 iulie 2016 „Cu privire la numirea
lui Igor Munteanu în funcția de reprezentant al întreprinderii municipale de
gestionare a fondului locativ nr. 3, nr. 5 și nr. 19 în instanța de judecată pentru
perioada procesului de insolvabilitate”.
În motivarea cererii respective indică reclamantul, că calitatea de fondator al
întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ nr. 3, nr. 5 și nr. 19, în
numele unității administrativ-teritoriale, o are Consiliul municipal Chișinău.
Consideră Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că desemnarea
unui reprezentant al întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ
nr. 3, nr. 5 și nr. 19 în instanța de judecată pe perioada procedurii de
insolvabilitate nu ține de competența Primarului general al mun. Chișinău, astfel
că dispoziția contestată este ilegală, deoarece a fost emisă cu încălcarea
competenței stabilite de legislația în vigoare.
Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 31 martie 2017,
acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost
1
admisă. S-a anulat dispoziția nr. 846-d din 25 iulie 2016 cu privire la numirea lui
Igor Munteanu în funcția de reprezentant al întreprinderii municipale de
gestionare a fondului locativ nr. 3, nr. 5 și nr. 19 în instanța de judecată pentru
perioada procesului de insolvabilitate, semnată de Viceprimarul mun. Chișinău,
Nistor Grozavu.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, s-a admis apelul
declarat de Primarul General al mun. Chișinău, s-a casat hotărârea Judecătoriei
Chișinău (sediul Centru) din 31 martie 2017 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin
care acțiunea a fost respinsă ca neântemeiată.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 06 decembrie 2017, în termenul
prevăzut de lege, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat
recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău
din 12 octombrie 2017 și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul
Centru) din 31 martie 2017.
În motivarea recursului, cu reiterarea argumentelor invocate pe parcursul
judecării cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că decizia instanței de
apel este ilegală, fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar
indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra
fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel și respectiv, nu constituie temei de casare deciziei
recurate.
2
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele
recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat ca
fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecător Iulia Sîrcu
Judecătorii Galina Stratulat
Ion Druță
3