3ra-203/18 — obligarea modificarii actului administrativ

3ra-203/18 — obligarea modificarii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-203/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecător: D.Șușchevici

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N.Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Anton Cazac, Zinaida

Cazac și Maria Mogîldea, prin intermediul reprezentantului, avocatul Cazac

Octavian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către avocatul

Cazac Octavian în interesele lui Anton Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea

împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea modificării actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către avocatul Cazac Octavian în interesele lui Anton

Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 20 februarie 2017, prin care acțiunea a fost respinsă ca

fiind nefondată

c o n s t a t ă :

La 2 septembrie 2016 avocatul Cazac Octavian în interesele lui Anton Cazac,

Zinaida Cazac și Maria Mogîldea a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea modificării actului administrativ.

În motivarea acțiunii au invocat că Anton Cazac și Zinaida Cazac sunt

coproprietari în devălmășie a casei de locuit individuală, cu suprafața de XXXX

m.p., nr. cadastral XXXX, iar Maria Mogîldea este proprietarul încăperii locative

apartamentul nr.XXXX, cu suprafața de XXXX m.p., nr. cadastral XXXX.

Ambele bunuri imobile sunt situate pe terenul pentru construcții din XXXX,

str. XXXX, XXXX cu suprafața de XXXX ha, nr. cadastral XXXX, care începând

cu 2 august 2016, aparține cu drept de proprietate XXXX% cotă-parte din teren lui

Cazac Anton și Cazac Zinaida, iar începând cu 19 iulie 2016, XXXX% cotă-parte

din teren Mariei Mogîldea.

Prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 1/17-7 din 1 aprilie 2016 ,,Cu

privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra lotului de

1

pământ din str. XXXX, XXXX dlui Anton Cazac și dnei Maria Mogîldea” s-a

autentificat dreptul de proprietate privată comună, conform aprecierii procentuale

lui Cazac Anton cotă-parte de XXXX% și Mariei Mogîldea cotă-parte de XXXX%,

asupra lotului de pământ cu suprafața de XXXX m.p., pentru deservirea și

exploatarea casei de locuit cu apartamente privatizate din str. XXXX, XXXX.

Prin pct.7 al aceleiași decizii s-a dispus că OCT Chișinău va opera

modificarea în documentația cadastrală privind terenurile proprietate municipală

înregistrate anterior, nr. cadastrale XXXX, XXXX, XXXX și XXXX, fiindu-le

eliberate titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXX din 7

iunie 2016, repartizându-se în proprietate cota-parte de XXXX% referitor la

suprafața totală de XXXX ha.

Au indicat că, decizia respectivă a fost adoptată ca urmare a cererii depuse

anterior de reclamanți pentru privatizarea terenului aferent încăperilor ce le aparțin

în str. XXXX, XXXX. La data depunerii cererii respective, terenul aferent

încăperilor avea suprafața mai mare, însă prin aceasta Consiliul mun.Chișinău a

redus suprafața de teren pînă la XXXX m.p., prin excluderea unei porțiuni.

Astfel, având ca bază prevederile art.497 Cod civil susțin că această dispoziție

nu se aplică atunci când s-a notat o contestare asupra autenticității sau atunci când

neautenticitatea era cunoscută dobânditorului. Or, la momentul în care Cazac Anton

și Cazac Zinaida au procurat casa de locuit cu nr. cadastral XXXX conform

contractului de vânzare-cumpărare nr. 71827 din 26 octombrie 2011, au avut o

speranță legitimă că au dreptul la atribuirea întregului teren așa cum este înregistrat

în Registrul bunurilor imobile.

Prin cererea nr.08-1744 din 25 iulie 2016 reclamanții și-au exprimat

dezacordul cu decizia în cauză, în partea în care reduce suprafața terenului, însă prin

scrisoarea Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului

mun. Chișinău nr. 21/258-df din 5 august 2016 le-a fost comunicat că decizia și

titlurile de autentificare eliberate nu corespund cu Planul de amplasament al

construcțiilor și amenajărilor din 29 august 2013 recepționat de către OCT Chișinău

la 4 septembrie 2013, din cauza dispozițiilor Regulamentului privind gestionarea

resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău din

2 aprilie 2013, conform cărora terenurile de pe lângă casele de locuit sunt transmise

în proprietate potrivit schemei de situație a terenului elaborată de către

subdiviziunile municipale specializate în funciare și în urbanism, dar nu a planului

de amplasament a construcțiilor și amenajărilor eliberat de OCT Chișinău.

Astfel, au susținut că pârâtul, la emiterea deciziei contestate urma să se

conducă de dispozițiile art. 8 din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului și dispozițiile art.82 din

Codul funciar al RSS Moldova cu toate modificările și completările ulterioare.

Au menționat că, potrivit pct.6 din Regulamentul cu privire la modul de

transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în

localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.984

din 21 septembrie 1998, autoritățile administrației publice locale transmit terenurile

prevăzute în punctul 2 al prezentului Regulament în proprietatea proprietarilor

caselor de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a terenului pentru

construcția și exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de atribuire a

terenurilor în folosință pe termen nelimitat.

2

Totodată, potrivit pct.55 al Regulamentului privind gestionarea resurselor

funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău, nr. 3/23 din 2

aprilie 2013, loturile de pe lângă casele de locuit se transmit în proprietate,

proprietarilor caselor de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a

terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de

atribuire a terenurilor în folosință pe termen nelimitat.

Consideră că aceste două regulamente aplicabile în speță nu prevăd că

,,terenurile de pe lângă casele de locuit sunt transmise în proprietate potrivit schemei

de situație a terenului elaborată de către subdiviziunile municipale specializate în

relații funciare și în urbanism”.

Solicită avocatul Cazac Octavian în interesele lui Anton Cazac, Zinaida Cazac

și Maria Mogîldea, obligarea operării modificărilor în decizia Consiliului mun.

Chișinău nr.1/17-7 din 1 aprilie 2016 ,,Cu privire la autentificarea dreptului de

proprietate privată comună asupra lotului de pământ din str. XXXX, XXXX dlui

Anton Cazac și dnei Maria Mogîldea” în sensul atribuirii în folosul lui Anton Cazac,

Zinaida Cazac și Maria Mogîldea a terenului pentru construcții din XXXX, str.

XXXX, XXXX, cu suprafața de XXXX ha, nr. cadastral XXXX, conform situației

la data de 1 aprilie 2016.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 20 februarie 2017,

cererea de chemare în judecată înaintată de către avocatul, Octavian Cazac în

interesele lui Anton Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea către Consiliul

mun.Chișinău privind obligarea la operarea modificărilor în decizie, a fost respinsă.

La 17 martie 2017, avocatul, Octavian Cazac în interesele lui Anton Cazac,

Zinaida Cazac și Maria Mogîldea a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

din 20 februarie 2017, cu admiterea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2017, a fost respins

apelul declarat de către avocatul Cazac Octavian în interesele lui Anton Cazac,

Zinaida Cazac și Maria Mogîldea și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău

(sediul Centru) din 20 februarie 2017.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au respins acțiunea înaintată de

avocatul Cazac Octavian, în interesele lui Anton Cazac, Zinaida Cazac și Maria

Mogîldea, întemeindu-și soluția în baza dispozițiilor art. art. 117 alin. (1), 121, 130

alin. (1) și art. 123 alin. (6) CPC, art. 1, 3, 5, 14, 24 alin. (3), 25, 26 ale Legii nr. 793

din 10 februarie 2000 cu privire la contenciosul administrativ, art. 9, 11, 39 alin. (2)

ale Codului funciar, art. 8 alin. (1), (2) al Legii nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind

prețul normativ al terenului și modul de vânzare-cumpărare a pământului și pct. pct.

55-57 ale Regulamentului privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat

prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 1 aprilie 2013, pct. 6 alin. (1)

al Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor

de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin hotărârea Guvernului

nr. 984 din 21 septembrie 1998.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de

apel a reținut ca fiind justificată concluzia primei instanțe că prin decizia contestată,

autoritatea publică locală a transmis în proprietate privată terenul aferent casei de

locuit în conformitate cu schema de situație a terenului aferent, elaborată de

subdiviziunile municipale specializate în relații funciare ți în urbanism, care

3

reprezintă un document elaborat de autoritatea responsabilă de administrarea și

gestiunea terenurilor proprietate municipală și care confirmă situația de fapt existentă

în teren, formată între limitele stabilite de documentele de atribuire și limitele

exploatării construcțiilor adiacente.

La acest segment, instanța de apel a remarcat că atribuirea terenurilor aferente

casei de locuit are loc în modul și în limitele stabilite de lege, iar în cazul stabilirii de

către autoritățile competente a încălcărilor limitelor stabilite de lege, autoritatea

competentă este obligată de a proceda în conformitate cu pct. 6 alin. (2) al

Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de

pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.

984 din 21 septembrie 1998.

Respectiv, a concluzionat instanța de apel că decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 1/17-7 din 1 aprilie 2016 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în

vigoare, incidente situației din speță.

Finalmente, instanța de apel menținând hotărârea primei instanțe a respins

argumentul apelanților precum că le-a fost încălcat dreptul de proprietate consacrat de

art. 1 Protocol 1 CEDO, or în speță pretenția privind atribuirea în proprietate a

terenului aferent casei de locuit nu poate fi reținută ca fiind speranță legitimă în

vederea obținerii dreptul de proprietate asupra terenului, deoarece pentru aceasta nu

au fost întrunite toate condițiile prevăzute expres de lege, nu există o bază legală ori o

jurisprudență națională stabilită care să confirme dreptul de proprietate a lor.

La 26 decembrie 2017, avocatul Cazac Octavian în interesele lui Anton

Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată greșit au apreciat

probele și au aplicat o lege care nu urma a fi aplicată, și anume a pct. 57 și 62 din

Regulamentul aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/23 din 1 aprilie

2013, precum și nu au aplicat o lege care urma a fi aplicată, și anume art. 8 al Legii

nr. 1308.

Menționează recurenții că Consiliul mun. Chișinău nu a demonstrat prin probe,

iar instanțele de judecată nu au constatat că parcela de teren litigioasă ,,poate fi

folosită pentru amplasarea unor noi construcții”, parcela având câțiva metri pătrați și

este o enclavă, adică este izolată de vecinii terți prin peretele casei și zidului comun

cu grădinița. Nu există un drum public care ar duce la parcela de pământ. Ca urmare

este cert că ridicarea unor noi construcții pe parcelă ar fi imposibilă.

Mai mult, instanțele de judecată ierarhic inferioare fără a i se prezenta schema

de situație a terenului și fără ca Regulamentul aprobat prin decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 3/23 din 1 aprilie 2013 să prevadă un asemenea act sau caracterul său

obligatoriu, și-au motivat soluția în baza acestei scheme.

La fel, invocă faptul că construcțiile ridicate de predecesorii în drepturi ale lor

nu sunt construcții ilegale, ci autorizate, iar intimatul nu a demonstrat absența

atribuirii terenurilor conform legislației care era în vigoare la data atribuirii lor înainte

de ridicarea construcțiilor.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

4

După cum denotă din actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel

din 19 octombrie 2017, a fost expediată în adresa părților la 8 noiembrie 2017,

recepționată la 13 noiembrie 2017 (f. d. 92, 96).

În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că avocatul Cazac Octavian în

interesele lui Anton Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la 26 decembrie 2017, împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2017, în termen.

La data de 29 ianuarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia

recursului declarat de către avocatul Cazac Octavian în interesele lui Anton Cazac,

Zinaida Cazac și Maria Mogîldea cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței.

Intimatul Consiliul mun. Chișinău nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Cazac Octavian

în interesele lui Anton Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Cazac Octavian

în interesele lui Anton Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

5

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către avocatul Cazac Octavian în interesele

lui Anton Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către avocatul Cazac Octavian în interesele lui Anton

Cazac, Zinaida Cazac și Maria Mogîldea se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6