2ra-238/18 — repararea prejudiciului moral

2ra-238/18 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-238/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecător: S. Stratan

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

D E C I Z I E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Ion Druță

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Mocanu Serghei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 31 mai 2017,

c o n s t a t ă :

La 16 ianuarie 2017, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 15 noiembrie 2012, prin

ordonanța OUP a CP sect. Centru, a fost pornită în privința sa urmărirea penală în

temeiul art. 361 alin. (2) Cod penal, pe faptul falsificării carnetului de muncă.

A comunicat că prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Ciocana din

23 noiembrie 2015, a fost scos de sub urmărire penală, procesul penal fiind clasat.

Drept urmare, a susținut că este incontestabil faptul că, fără careva motive

întemeiate, repetat, ilegal și în scop de a-1 umili a fost tras la răspundere penală de

organul de urmărire penală.

A mai afirmat că în timpul efectuării acțiunilor de urmărire penală a fost nevoit

să suporte umilință și disconfort enorm, motiv din care a primit traume psihologice

sub formă de stare de stres.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 6 CEDO, art. art. 2, 3, 6, 10,

11 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

1

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.

1545 din 25 februarie 1998, art. art. 1398, 1405, 1422, 1423 din Codul civil.

A solicitat încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul său, cu titlu de

prejudiciu moral, suma de 70 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 30 martie 2017 a fost

admis demersul reprezentatului Ministerului Justiției al RM și a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu, Procuratura Generală al RM.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 31 mai 2017 acțiunea

a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Mocanu Serghei și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 31 mai 2017.

La 6 decembrie 2017, Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei contestate, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată eronat au considerat

că circumstanțele de fapt și de drept menționate în acțiune nu cad sub incidența

temeiurilor și cazurilor de apariție a dreptului la repararea prejudiciului în condițiile

Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998.

A afirmat că din interpretarea art. 4 din Protocolul nr. 7 a Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului reiese că pentru instanța internațională nu va

conta ce fel de calitate a avut persoana – bănuit sau învinuit. Curtea Europeană îl va

aprecia ca – acuzat, adică persoană căreia i s-a adus la cunoștință oficial despre

existența unei acuzații în materie penală.

A susținut că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, iar decizia

instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul

deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17

octombrie 2017, la 6 decembrie 2017, în termen.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 7 februarie 2018, recursul

declarat de către Mocanu Serghei, a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel cu

remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

2

După cum denotă actele cauzei, Mocanu Serghei înaintând cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM a solicitat încasarea din contul

bugetului de stat în beneficiul său, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 70 000 lei

în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei pretențiilor înaintate și a respins integral acțiunea.

Judecând apelul declarat de către Mocanu Serghei, instanța de apel a găsit

necesar de a îl respinge și a menține hotărârea primei instanțe, considerând că aceasta

este întemeiată și legală.

În susținerea concluziei care a format convingerea de a respinge acțiunea lui

Mocanu Serghei, instanțele judecătorești au reținut că din actele cauzei, și anume

din cererea de chemare în judecată, s-a stabilit cu certitudine că reclamantul, drept

temei pentru care solicită repararea prejudiciului moral cauzat, îl constituie

ordonanța Procuraturii sect. Ciocana, mun. Chișinău din 23 noiembrie 2015 prin care

acesta a fost scos de sub urmărire penală, fapta neîntrunind elementele constitutive

ale infracțiunii.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că reclamantul, pe

parcursul procesului penal nu a fost reținut, arestat, sau aplicate alte măsuri

preventive față de acesta.

În acest context au reiterat prevederile art. 50 Cod penal care stipulează expres

că, se consideră răspundere penală condamnarea publică, în numele legii, a faptelor

infracționale și a persoanelor care le-au săvârșit, condamnare ce poate fi precedată

de măsurile de constrângere prevăzute de lege.

Prin urmare, au conchis că Mocanu Serghei nu cade sub incidența noțiunii de

răspundere penală stabilită de legislatorul național, neexistând o sentință de

condamnare în acest sens, iar simplul fapt de scoatere a persoanei de sub urmărire

penală nu constituie prin sine temei de reparare a prejudiciului moral, or, scoaterea

de sub urmărire penală reprezintă momentul din care persoana poate cere repararea

prejudiciului, însă temeiul trebuie să fie unul identificat în conținutul art. 3 din Legea

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25

februarie 1998.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

3

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut

în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se doar la susținerile

intimatului Ministerului Justiției al RM, fără a examina legalitatea și temeinicia

hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce

guvernează litigiul în cauză.

Astfel, adoptând soluția dată, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că drept

temei de respingere a acțiunii a fost acela că Mocanu Serghei nu cade sub incidența

noțiunii de răspundere penală stabilită de legislatorul național, neexistând o sentință

de condamnare în privința sa.

În acest sens, se va remarca că unul din argumentele, asupra cărui a insistat

Mocanu Serghei pe parcursul judecării cauzei în instanțele ierarhic inferioare este

faptul că dânsul cade sub incidența temeiurilor și cazurilor de apariție a dreptului la

repararea prejudiciului în condițiile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu privire

la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și prin prisma

jurisprudenței CEDO urmează a fi apreciat ca având calitatea de acuzat.

Instanța de apel, însă, fără a intra în esența acestui argument și fără a supune

verificării argumentul dat în raport cu prevederile legale sub imperiul căror urmează

a fi judecat prezentul litigiu a constatat că acțiunea este neîntemeiată și că simplul

fapt de scoatere de sub urmărire penală nu constitui prin sine temei de reparare a

prejudiciului moral și nu cade sub incidența art. 3 a Legii sus menționate.

Reieșind din specificul acțiunii deduse judecării, precum și în scopul stabilirii

temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, era indispensabil

de a verifica dacă ordonanța procurorului în Procuratura sect. Ciocana, mun.

Chișinău din 23 noiembrie 2015 de scoatere de sub urmărire penală a lui Mocanu

Serghei, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii și de

clasare a urmăririi penale în cauza nr. 2012012156 este încă în vigoare și poate fi

pusă la baza emiterii unei decizii.

În acest context, reieșind din hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani) din 9 noiembrie 2017 (dosarul nr. 2-3774/17) instanța de recurs a stabilit

cu certitudine că prin ordonanța procurorului adjunct interimar al Procuraturii mun.

Chișinău, R. Popov din 21 iunie 2017 a fost dispusă anularea ordonanței privind

scoaterea lui Mocanu Serghei de sub urmărire penală în cauza nr. 2012012156 și

clasarea urmăririi penale emisă de către procurorul în Procuratura sectorului

Ciocana, mun. Ciocana la 23 noiembrie 2015, cu reluarea urmăririi penale.

4

Respectiv, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reiterează că ordonanța procurorului în Procuratura

sectorului Ciocana, mun. Ciocana din 23 noiembrie 2015 de scoatere de sub urmărire

penală a lui Mocanu Serghei în cauza penală nr. 2012012156, invocată de către

reclamant drept temei de încasare a prejudiciului moral, a fost de fapt ulterior anulată

la 21 iunie 2017 și în privința acestuia a fost reluată urmărirea penală.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că în vederea soluționării litigiului

instanța de apel urma să verifice la ce etapă procesuală se află cauza penală nr.

2012012156 intentată în privința lui Mocanu Serghei și dacă acesta cade sub

incidența Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, reieșind din natura juridică a

litigiului.

Astfel aceste circumstanțe au rămas fără o apreciere adecvată de către

instanțele de judecată, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru

soluționarea corectă a litigiului.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise incontestabil indică

la o examinare superficială a pricinii, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale și fără

a intra în esența litigiului apărut în speță, precum și pretențiilor formulate de părți,

omițând de a da apreciere și probelor aduse în susținerea pretențiilor din acțiune.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestuia, presupune

prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este

diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

5

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se admite recursul declarat de către Mocanu Serghei.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului moral, cu

restituirea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Ion Druță

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6