3ra-132/18 — contestarea actului administrativ, obligarea calculării și achitării indemnizației pentru concediul de maternitate de la locul de muncă al soțului

3ra-132/18 — contestarea actului administrativ, obligarea calculării și achitării indemnizației pentru concediul de maternitate de la locul de muncă al soțului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău: V. Sandu Dosarul nr. 3ra-132/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

A. Boston, A. Pahopol, V. Negru

Î N C H E I E R E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

al Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Gorohova împotriva

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministrului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale, cu privire

la contestarea actului administrativ, obligarea calculării și achitării indemnizației pentru

concediul de maternitate de la locul de muncă al soțului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 28 decembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 03 noiembrie 2016, Gorohova Svetlana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, intervenient accesoriu

CNAS, cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea calculării și achitării

indemnizației pentru concediul de maternitate de la locul de muncă al soțului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 05 iunie 2014 a încheiat la OSC Bălți

căsătoria cu Gorohov Evgheni, fapt ce se confirmă prin certificatul de căsătorie nr.

XXXXX seria XXXXX.

Din căsătoria lor la XXXXX s-a născut fiul XXXXX, certificatul de naștere nr.

XXXXX, seria XXXXX eliberat de către OSC Bălți.

Susține că anterior nașterii copilului, s-a aflat la întreținerea soțului, nefiind încadrată

în câmpul muncii timp de 9 luni consecutive premergătoare lunii acordării concediului de

maternitate.

Astfel, în perioada 01 octombrie 2015 – 03 februarie 2016, s-a aflat în concediul de

maternitate, cu o durată de 126 de zile (concediul prenatal și postnatal).

1

Invocă că, atît la momentul aflării sale în concediul de maternitate, cât și în prezent,

soțul ei Gorohov Evgheni activează în calitate de șef de schimb de serviciu al

Detașamentului căutare-salvare nr. 2 al Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI, fapt ce se confirmă prin certificatele nr. 319 din 17 octombrie 2016

și nr. 329 din 19 octombrie 2016.

Declară că la 19 octombrie 2016 s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Bălți, solicitînd calcularea și achitarea indemnizației pentru perioada

aflării în concediul de maternitate cu o durată de 126 de zile (concediul prenatal și

postnatal), însă prin răspunsul nr. X-01/09-7564 din 22 octombrie 2016, i s-a comunicat că

plata indemnizației pentru concediul de maternitate nu ține de competența Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți pe motiv că soțul său Gorohov Evgheni nu are statut

de persoană asigurată în domeniul asigurărilor sociale, fiind colaborator al Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. Concomitent, informând-o că calculul și

achitarea indemnizației pentru concediul de maternitate urmează să se efectueze de la locul

de serviciu al colaboratorului Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, din

bugetul de stat.

Invocă că la 21 octombrie 2016 s-a adresat cu cererea nr. G-171/16 către Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, solicitînd calcularea și achitarea indemnizației

pentru perioada aflării în concediul de maternitate cu o durată de 126 de zile (concediul

prenatal și postnatal), anexând în acest sens documentele confirmative, însă prin răspunsul

nr. 19/7-G171/16 din 27 octombrie 2016, a primit refuz din motiv că anterior, și anume la

11 noiembrie 2015, dânsa s-a mai adresat cu o cerere similară, iar prin prisma art. 20 din

Legea nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare, petițiile adresate a doua oară, care

nu conțin argumente ori informații noi, nu se reexaminează.

Consideră Gorohova Svetlana că răspunsul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale nr. 19/7-G171/16 din 27 octombrie 2016 este ilegal și neîntemeiat, deoarece

pârâtul a respins cererea sa fără să se expună în fond asupra cerințelor înaintate.

Or, în cererea nr. G-171/16 din 21 octombrie 2016 au fost indicate noi temeiuri întru

calcularea și achitarea indemnizației de maternitate, și anume în baza art. 31 alin. (3) din

Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007 în

redacția Legii nr. 135 din 21 iulie 2016, în vigoare din 12 august 2016, care stipulează că

indemnizațiile acordate pentru perioada aflării în concediile prevăzute la alin. (1) se

plătesc la locul de serviciu al colaboratorului Serviciului din bugetul de stat.

Susține reclamanta că refuzul pârâtului expus în răspunsul nr. 19/7-G171/16 din 27

octombrie 2016, urmează a fi recunoscut ilegal, deoarece la data survenirii cazului

asigurat, soțul ei Gorohov Evgheni era angajat în cadrul Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale, unde activează până în prezent.

Afirmă că este eronată poziția Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

precum că colaboratorii săi nu sunt asigurați în sistemul public de asigurări sociale, iar

indemnizațiile de maternitate prevăzute de legislația muncii și Legea nr. 289 din 22 iulie

2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale sunt limitate doar pentru persoanele asigurate în sistemul public de

asigurări sociale, or, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale reprezintă un

complex de instituții specializate ale statutului ce intră în componența Ministerului

2

Afacerilor Interne, care la rândul său este o autoritate executivă a cărei angajați sunt

asigurați în sistemul public obligatoriu, prin efectul legii.

Reiterează că potrivit certificatului nr. 329 din 19 octombrie 2016, salariul mediu

lunar asigurat al soțului său Gorohov Evgheni pe ultimele 12 luni premergătoare nașterii

copilului XXXXX a constituit 7.014 lei.

Cere Gorohova Svetlana recunoașterea răspunsului Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale nr. 19/7-G171/16 din 27 octombrie 2016 ca fiind ilegal și

neîntemeiat, cu obligarea pârâtului să-i calculeze și să-i achite indemnizația pentru

concediul de maternitate (126 zile) la nașterea copilului XXXXX, a.n. XXXXX, de la

locul de muncă al soțului Gorohov Evgheni, colaborator al Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale, precum și încasarea din contul ultimului în beneficiul său

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 decembrie 2016, acțiunea a

fost admisă și recunoscut ca ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale nr. 19/7-G171/16 din 27 octombrie 2016, fiind obligat Serviciul Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale să-i calculeze și să-i achite Svetlanei Gorohova

indemnizația pentru concediul de maternitate (126 zile) la nașterea copilului XXXXX, a.n.

XXXXX, de la locul de muncă al soțului Gorohov Evgheni, colaborator al Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. A fost încasată din contul Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale în beneficiul Svetlanei Gorohova suma de

3.000 lei cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale și menținută

hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 decembrie 2016.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile făcând referire la

faptul că Ministerul Afacerilor Interne este un organ central de specialitate a autorității

executive, iar angajații acestuia, inclusiv și cei din cadrul subdiviziunilor lui, printre care și

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, sunt asigurați în sistemul public

obligatoriu prin efectul legii. Respectiv, de indemnizația de maternitate pot beneficia atât

angajații Serviciului, cât și soțiile acestora, neangajate în câmpul muncii, neasigurate

sociale în alte condiții, aflate totalmente la întreținerea soților, de la locul de serviciu al

soților, din bugetul de stat.

Au concluzionat instanțele de judecată ierarhic inferioare că la data apariției dreptului

la indemnizația de maternitate, cât și pe toată durata concediului de maternitate, Gorohova

Svetlana s-a aflat la întreținerea soțului Gorohov Evgheni, care era angajat în cadrul

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, fiind persoană asigurată în

sistemul public obligatoriu prin efectul legii, iar pârâtul-apelant la rândul său ca angajator

deține obligația de a achita reclamante-intimate indemnizația pentru perioada aflării în

concediul de maternitate cu o durată de 126 de zile în calitate de soție aflată la întreținerea

salariatului asigurat Gorohov Evgheni.

La 08 decembrie 2017, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale) a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 12

septembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 decembrie 2016, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

3

În susținerea recursului Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău

a examinat superficial prezenta speță, interpretând și aplicând eronat normele de drept

material.

De asemenea, a indicat recurentul că acțiunea a fost depusă tardiv de către Svetlana

Gorohova, având în vedere faptul că ultima s-a adresat cu cerere către Serviciul Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale privind calcularea și achitarea indemnizației de

maternitate de la locul de muncă a soțului, colaborator al Serviciului, la 11 noiembrie

2015, iar răspunsul la aceasta i-a fost expediat la 17 decembrie 2015, însă cererea de

chemare în judecată a fost depusă abia la 03 noiembrie 2016, adică peste termenul

prevăzut de lege în acest sens.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 12

septembrie 2017 a fost expediată în adresa Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență la 01 noiembrie 2017 (f.d. 96).

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență la 08 decembrie 2017, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La 09 ianuarie 2018, în adresa Svetlanei Gorohova a fost expediată copia recursului

declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 09 februarie 2018, intimata Svetlana Gorohova au depus referință, solicitând să fie

considerat inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017 și

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 decembrie 2016, pe care le consideră

legale și întemeiate, invocând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au verificat

minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei, dând

o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din

referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General

pentru Situații de Urgență este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3)

și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

4

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și

(4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență precum că acțiunea a fost înaintată tardiv de către

Svetlana Gorohova, având în vedere faptul că ultima s-a adresat cu cerere către Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale privind calcularea și achitarea indemnizației de

maternitate de la locul de muncă a soțului, colaborator al Serviciului, la 11 noiembrie

2015, răspunsul la aceasta fiindu-i expediat la 17 decembrie 2015, însă cererea de chemare

în judecată a fost depusă abia la 03 noiembrie 2016, adică peste termenul prevăzut de lege

în acest sens, or, obiectul prezentei acțiuni îl constituie contestarea refuzului Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 19/7-G171/16 din 27 octombrie 2016 de a-i

calcula și achita indemnizația de maternitate solicitată de către intimată la 19 octombrie

2016 și nicidecum a celui din 17 decembrie 2015 la care face referire recurentul.

La fel, nu poate fi reținut argumentul Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență privind ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea

de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, or, recurentul nu a indicat nici un

temei de declarare a recursului prevăzut de art. 432 CPC, făcând referire doar la

circumstanțele de fapt ale cauzei.

Referitor la invocarea recurentului precum că instanța de apel a interpretat și aplicat

eronat normele de drept material, fără specificarea prin ce s-a manifestat aceste încălcări și

din care circumstanțe acestea rezultă, nu permite încadrarea în temeiurile prevăzute la art.

400 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

5

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respins.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433

lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al

Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

6