2rhc-28/18 — validarea popririi

dosarul nr. 2rhc-28/18

prima instanță – (Curtea de Apel Chișinău) N. Traciuc

instanța de recurs – Iu. Oprea, G. Stratulat, I. Druță, O. Sternioală, D. Mardari

ÎNCHEIERE

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Galina Stratulat

Ion Druță

Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire înaintată de Societatea cu Răspundere

Limitată ”Transib Invest”, prin intermediul avocatului Prodan Andrei,

la cererea înaintată de administratorul insolvabilității Societății cu

Răspundere Limitată ”Seltani Grup”, Guțu Sergiu împotriva terțului poprit

Societatea cu Răspundere Limitată ”Transib Invest” cu privire la validarea popririi,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, prin

care a fost respins recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată

”Transib Invest”, prin intermediul avocatului Prodan Andrei și menținută hotărârea

Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017,

c o n s t a t ă:

La 10 aprilie 2017, administratorul insolvabilității Societății cu Răspundere

Limitată ”Seltani Grup” (în proces de insolvabilitate), Guțu Sergiu a înaintat în

instanța de insolvabilitate cerere cu privire la validarea popririi față de terțul poprit

Societatea cu Răspundere Limitată ”Transib Invest”.

În motivarea cererii a menționat că, pe parcursul derulării procesului de

insolvabilitate, conform datelor contabile ale debitorului, Societatea cu Răspundere

Limitată ”Transib Invest” are o datorie față de societatea cu răspundere limitată

”Seltani Grup” în mărime de 80.903,80 lei.

De asemenea, a menționat că anterior, prin somația de poprire a solicitat de

la Societatea cu Răspundere Limitată ”Transib Invest” achitarea datoriei în mod

benevol, însă nu a urmat nici un răspuns de la terțul poprit.

Administratorul insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată ”Seltani

Grup” solicită validarea popririi în sumă de 80.903,80 lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, a fost admisă

cererea administratorului insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată ”Seltani

Grup”, Guțu Sergiu cu privire la validarea popririi.

1

S-a validat poprirea și s-a încasat de la terțul poprit Societatea cu

Răspundere Limitată ”Transib Invest” în beneficiul debitorului insolvabil

Societatea cu Răspundere Limitată ”Seltani Grup”, datoria în sumă de 80.903,80

lei.

S-a încasat de la terțul poprit în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

2.427 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, a fost respins

recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Transib Invest”, prin

intermediul avocatului Prodan Andrei și menținută hotărârea Curții de Apel

Chișinău din 23 mai 2017.

La 15 ianuarie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată ”Transib Invest”,

prin intermediul avocatului Prodan Andrei a înaintat cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2017, solicitînd admiterea

cererii și casarea deciziei instanței de recurs.

Revizuentul a înaintat cererea de revizuire în temeiul art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă, invocînd că după emiterea deciziei Curții Supreme de

Justiție din 08 noiembrie 2017, au devenit cunoscute circumstanțe esențiale ale

pricinii, care nu au fost cunoscute anterior și anume faptul că actul de verificare a

decontărilor reciproce a fost interpretat eronat de instanța de judecată ca obiect al

probațiunii pe care și-a fundamentat hotărârea sa.

La fel, a relatat că extrasul din cont prezentat de intimat nu corespunde

exigențelor stabilite de lege, însă care a fost admis de către instanța de judecată ca

probă, ce denotă existența unei presupuse datorii a Societății cu Răspundere

Limitată ”Transib Invest” față de Societatea cu Răspundere Limitată ”Seltani

Grup”.

Prin urmare, consideră că conform actului de verificare între părți pentru

perioada 01 ianuarie 2012-31 decembrie 2013 și conform calculelor, Societatea cu

Răspundere Limitată ”Transib Invest” a livrat marfă în sumă totală de 68 428,80

lei, fiind semnat contractul de preluare a datoriei pe suma de 12.478 lei, ceea ce

demonstrează faptul că Societatea cu Răspundere Limitată ”Seltani Grup” a avut o

datorie totală de 80 903,80 lei față de Societatea cu Răspundere Limitată ”Transib

Invest”, pentru ce și a fost achitată suma de 80 903,80 lei. Astfel, datoria a fost

stinsă la data de 24 decembrie 2013 și nu există nici o datorie unul față de altul.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În speță, cererea de revizuire a fost formulată de Societatea cu Răspundere

Limitată ”Transib Invest”, prin intermediul avocatului Prodan Andrei, invocînd

circumstanțe esențiale noi, apărute după emiterea deciziei a cărei revizuire se cere.

2

Colegiul conchide că actul de verificare a decontărilor reciproce, care a fost

invocat drept temei de înaintare a cererii de revizuire, a constituit obiect de

examinare în instanța de recurs (f.d. 63), iar un alt înscris de către revizuent nu a

fost prezentat.

Verificînd circumstanțele expuse în cererea de revizuire, prin prisma

prevederilor art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul reține că, în speță,

argumentele nu se încadrează în rigorile normei de drept enunțate, deoarece

revizuentul nu a prezentat probe care ar indica la circumstanțele noi descoperite,

așa după cum prevede dispoziția art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Mai mult, pentru a invoca acest temei de revizuire este necesar ca

revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se

cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le

cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Totodată, drept condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei

este ca circumstanțele să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărârii, ele

urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Colegiul consideră, că circumstanțele invocate de revizuent prin prisma

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, nu pot fi considerate drept

circumstanțe noi, necunoscute anterior și esențiale. Respectiv, nu este posibilă

derogarea de la principiul securității raporturilor juridice, or cirsumctanțele

invocate de revizuent nu sunt de așa natrură încât să afecteze legalitatea deciziei a

cărei revizuire se cere și, în special nu lezează temeinicia soluției date de instanța

de recurs.

Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind

lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu

soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de

declarare a revizuirii.

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul

față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești cere că nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență

a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra

Moldovei).

3

Prin urmare, din considerentele menționate și avînd în vedere că motivele

invocate de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Societatea

cu Răspundere Limitată ”Transib Invest”, prin intermediul avocatului Prodan

Andrei, la cererea înaintată de administratorul insolvabilității Societății cu

Răspundere Limitată ”Seltani Grup”, Guțu Sergiu împotriva terțului poprit

Societatea cu Răspundere Limitată ”Transib Invest” cu privire la validarea popririi.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Galina Stratulat

Ion Druță

Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

4