2ra-55/18 — Contestarea paternitătii

Dosarul nr. 2ra–55/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător A. Malîi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu ÎNCHEIERE 14 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Roșca Ion, prin intermediul avocatului Negruța Sergiu și Gurduza Mariana, prin intermediul avocatului Adrian Berezovschi, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a fost admis apelul lui Roșca Ion, depus prin intermediul avocatului Negruța Sergiu și casată parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 ianuarie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Roșca Ion către Mariana Gurduza, intervenient accesoriu Oficiul Stării Civile și Burlac Veaceslav, cu privire la contestarea paternității, la cererea conexă a lui Burlac Veaceslav către Roșca Ion, Gurduza Mariana cu privire la contestarea și stabilirea paternității, c o n s t a t ă: La 27.09.2016, Roșca Ion a depus cerere de chemare în judecată către Mariana Gurduza, intervenient accesoriu Oficiul Stării Civile și Burlac Veaceslav, cu privire la contestarea paternității față de copilul XXXX, născut la XXXX, prin care a solicitat anularea paternității, anularea actului de stare civilă XXXX privind înregistrarea nașterii lui XXXX,

în partea ce se referă la indicarea în rubrica „tata” a lui Roșca Ion, anularea certificatului de naștere seria XXXX a copilului XXXX, născut la XXXX, eliberat de OSC sec. Ciocana, mun. Chișinău, în partea ce se referă la indicarea în rubrica „tata” a lui Roșca Ion, încasarea cheltuielilor de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 100 de lei, asistență juridică în mărime de 6600 de lei și a cheltuielilor pentru efectuarea raportului analizei ADN în mărime de 5200 de lei. În motivarea acțiunii a indicat că, la data de XXXX, a fost încheiată căsătoria între Roșca Ion și Gurduza Mariana, ulterior, relațiile familiale s-au înrăutățit și în prezent familia de fapt s-a destrămat, părțile nu locuiesc împreună și nu administrează un buget comun.

La data de 20 iulie 2016, a aflat că el nu este tatăl biologic al copilului minor XXXX, născut la XXXX, și că Gurduza Mariana a născut un copil de la un alt bărbat în urma relației extraconjugale, astfel, Oficiul de Stare Civilă sectorul Ciocana, mun. Chișinău a fost dus în eroare de către pârâtă și în actul de naștere a copilului, în calitate de tată, a fost indicat Roșca Ion. Reclamantul a mai menționat că, încă în luna iunie 2016, i-au apărut dubii asupra paternității sale în privința copilului XXXX, iar la XXXX, a depus cerere la Laboratorul privat de diagnostic genetic „BrioMedTest” SRL cu privire la efectuarea analizei ADN. Potrivit raportului analizei ADN din XXXX, a fost constatat faptul că, nu este tatăl copilului XXXX, născut la XXXX.

În așa fel, paternitatea sa în privința copilului XXXX trebuie să fie anulată prin hotărâre judecătorească, iar actul de stare civilă XXXX privind înregistrarea nașterii copilului XXXX, precum și certificatul de naștere seria XXXX a copilului XXXX, eliberat de OSC sectorul Ciocana, mun. Chișinău, trebuie să fie anulat în partea ce se referă la indicarea în rubrica „tata” a lui Roșca Ion. La data de 12.10.2016 Burlac Veaceslav a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Roșca Ion, Marianei Gurduza, intervenient accesoriu Serviciului Stare Civilă cu privire la anularea paternității lui Roșca Ion în privința copilului XXXX, născut la XXXX, recunoașterea ca tată biologic și firesc al copilului XXXX, născut la XXXX de mama Gurduza Mariana, anularea actului de naștere XXXX a copilului XXXX, născut la XXXX, eliberat de OSC sect.

Ciocana, mun. Chișinău, în partea anulării în rubrica „tata” a lui Roșca Ion și a certificatului de naștere seria XXXX a copilului XXXX, născut la XXXX, în partea anulării în rubrica „tata” a lui Roșca Ion și a dispune OSC Ciocana, mun. Chișinău de a include în rubrica „tata” pe Burlac Veaceslav și încasarea cheltuielilor pentru efectuarea raportului analizei ADN în mărime de 9600 de lei. În motivarea acțiunii a indicat că, a avut o relație amoroasă cu Gurduza Mariana în anul 2015, în timpul în care ea era certată cu soțul său, Roșca Ion, iar, în luna iulie 2016 a aflat că, Gurduza Mariana s-a despărțit de soțul Roșca Ion, care a abandonat familia din cauza neînțelegerilor, cât și din cauza bănuielii că, copilul XXXX, născut la XXXX, nu este copilul său născut din căsătoria acestuia cu Gurduza Mariana.

Pârâții nu mai conviețuiesc împreună și nu duc o viață comună, Gurduza Mariana comunicându-i, în luna august 2016, că posibil tatăl firesc al copilului XXXX este el.

Prin urmare, i-a solicitat Marianei Gurduza să i-a copilul XXXX și să meargă să facă testul de paternitate la Laboratorul SRL „BrioMedTest”, autorizat de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, respectiv, la XXXX, au fost efectuate benevol investigațiile molecular-genetice a probelor biologice privind paternitatea, unde a fost utilizat materialul biologic prelevat în cadrul Laboratorului „BrioMedTest” de la Burlac Veaceslav ca tată prezumtiv, mama Gurduza Mariana și copilul XXXX, iar conform concluziei de investigare a cazului de paternitate contestabilă XXXX, recepționată la XXXX, medicul genetician a indicat că „cetățeanul Burlac Veaceslav poate fi tatăl biologic al copilului XXXX, probabilitatea paternități adevărate constituie peste 99, 9999999 %, ceea ce corespunde formulării verbale paternitatea este practic dovedită”.

Astfel, nu are nici un dubiu că este tatăl biologic al copilului XXXX, născut la XXXX, din care considerente, a contestat paternitatea lui Roșca Ion în privința copilului XXXX, fiind necesară anularea actului de naștere XXXX din XXXX a copilului XXXX, a. n. XXXX, eliberat de OSC Ciocana, mun. Chișinău, cât și a certificatului de naștere seria XXXX din XXXX, în partea anulării în rubrica „TATA” a lui Roșca Ion. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 24.11.2016, s-a dispus conexarea pricinilor civile. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 ianuarie 2017, s-au admis parțial acțiunile depuse de Roșca Ion și cererea conexă a lui Burlac Veaceslav. S-a constatat ne-paternitatea lui Roșca Ion, născut la XXXX, și s-a stabilit paternitatea lui Burlac Veaceslav, născut la XXXX, asupra minorului XXXX, născut la XXXX.

S-a încasat de la Gurduza Mariana în beneficiul lui Roșca Ion cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 100 de lei, asistență juridică în mărime de 1500 de lei și cheltuielile pentru efectuarea raportului analizei ADN în mărime de 5200 de lei, în total 6800 de lei. S-a încasat de la Roșca Ion în beneficiul lui Burlac Veaceslav cheltuielile de efectuare a raportului analizei ADN în mărime de 4800 de lei. În rest cererea cea inițială și conexă s-au respins ca neîntemeiate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost admis apelul lui Roșca Ion, depus prin intermediul avocatului Negruța Sergiu și casată parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 ianuarie 2017, cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a pretenției lui Burlac Veaceslav privind încasarea de la Roșca Ion a sumei de 4800 de lei cu titlul de cheltuieli pentru efectuarea raportului de analiză ADN.

În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. La 16.10.2017, Roșca Ion, prin intermediul avocatului Negruța Sergiu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor legate de asistență juridică în sumă ce depășește 1500 de lei, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să fie încasată de la Gurduza Mariana în beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6600 de lei. În motivarea recursului a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat eronat prevederile art. 96 CPC, iar aprecierea probelor a fost arbitrară.

La 22.12.2017, Gurduza Mariana a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea acestuia ca inadmisibil. La 04.01.2018, avocatul Adrian Berezovschi în interesele Marianei Gurduza a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca unul neîntemeiat, tardiv și ilegal. La 05.01.2018, Mariana Gurduza, prin intermediul avocatului Adrian Berezovschi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, repunerea în termen a recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii instanței de fond. În motivarea recursului a indicat că la examinarea cauzei a fost interpretată în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 14 iulie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 168), însă careva date despre recepționarea acesteia de către recurenți la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2017, în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Roșca Ion, prin intermediul avocatului Negruța Sergiu, și de Mariana Gurduza, prin intermediul avocatului Adrian Berezovschi, ca fiind inadmisibile, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurenți, însoțite de argumentarea circumstanțelor de fapt ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurenților, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului. Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2- a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.

Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4). Abordarea recurenților în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de judecată, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de apel, care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu poate fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursul declarat de către Roșca Ion, prin intermediul avocatului Negruța Sergiu și recursul declarat de Mariana Gurduza, prin intermediul avocatului Adrian Berezovshi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Visternicean Nicolae Craiu