2ra-739/19 — Anularea înscrierii din certificatul de nastere

Dosarul nr. 2ra-739/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător – A. Ojoga Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru Î N C H E I E R E 15 mai 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi, prin intermediul avocatului Elena Țigănașu, în cauza civilă la cererea înaintată de Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi către IP Agenția Servicii Publice, intervenient accesoriu Hassan M.A.

Awwad, reprezentat prin delegație specială de Nadejda Okour, cu privire la anularea înscrierii din certificatul de naștere al copilului minor din rubrica tată, stabilirea paternității cu înscrierea în certificatul de naștere al copilului minor în rubrica tată, rectificarea numelui de familie cu transcrierea în certificatul de naștere a copilului minor, obligarea IP Agenția Servicii Publice să execute rectificările, împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi, prin intermediul avocatului Elena Țigănașu, fiind menținută hotărârea din 24 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, c o n s t a t ă: La 29 noiembrie 2017, Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi au depus cerere de chemare în judecată împotriva IP Agenția Servicii Publice, intervenient accesoriu Hassan M.A.

Awwad, reprezentat prin delegație specială de Nadejda Okour, cu privire la anularea înscrierii din certificatul de naștere al copilului minor din rubrica tată, stabilirea paternității cu înscrierea în certificatul de naștere al copilului minor în rubrica tată, rectificarea numelui de familie cu transcrierea în certificatul de naștere a copilului minor, obligarea IP Agenția Servicii Publice să execute rectificările. În motivarea acțiunii au indicat că Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi au încheiat căsătoria la 26 martie 2004, fiind înregistrată de Primăria com. Bubuieci, mun. Chișinău. Din căsătorie au 4 copii minori și anume: XXXX, născut la XXXX în Veneția, Italia; XXXX, născută la XXXX în Veneția, Italia; XXXX, născută la XXXX în Veneția, Italia și XXXX, născut la XXXX în Veneția, Italia.

Din extrasul actului de naștere nr. 106/p.i/S.AFF. 14/2010 eliberat de Primăria Veneția, serviciul demografic, Biroul de Stare Civilă din 04 octombrie 2016 și din 1 registrul actelor de naștere rezultă că, la XXXX, ora 14:10, s-a născut în Veneția, copilul cu nume XXXX și prenume XXXX, sex masculin, tatăl Hassan M.A. Awwad și mama Silvia Costrubeev. În actul de naștere eliberat de Primăria din Veneția cu extrasul sintetic al Actului de naștere eliberat de spitalul din Mestre, provincia Veneția, Italia, copilul minor XXXX a fost înscris în mod greșit ca fiu al Silviei Costrubeev și Hassan M.A. Awwad. Pentru a corecta greșeala înscrisă în certificatul de naștere a copilului minor, Vitalie Vasilachi a efectuat un test voluntar pentru stabilirea gradului de rudenie, test care a fost făcut de către tată și a avut un rezultat pozitiv compatibil cu gradul de rudenie întâi corespunzător tatălui și fiului.

Rezultatul analizei ADN din 09 iunie 2017 demonstrează că probabilitatea părintească cu tatăl Vitalie Vasilachi este de 99,9999998%. Astfel, minorul XXXX, născut la XXXX la Mestre, provincia Veneția, Italia este fiu cu cetățenie moldovenească al părinților moldoveni cu mama Silvia Costrubeev și tatăl Vitalie Vasilachi în mod corect. Potrivit certificatului de naștere nr. NA-VI XXXX cu numărul 667-T din 28 noiembrie 2016, eliberat de către Consulatul Republicii Moldova la Padova, Italia, în rubrica părinți au fost menționați - tata: Hassan M.A. Awwad și mama: Silvia Costrubeev. Vitalie Vasilachi a pretins a fi tatăl copilului în timpul legal al conceperii și faptul că copilul a fost conceput din relația acestora.

La fel, a susținut că a avut relații sexuale cu soția Silvia Costrubeev, cu care locuiesc împreună până în prezent, copilul trăiește cu mama, tata și ceilalți copii, gestionează gospodăria în comun, manifestă grijă și atenție părintească față de toți. La 09 august 2017, reclamanții s-au adresat către Serviciul Stării Civile Ciocana, mun. Chișinău cu o cerere prin care au solicitat modificarea, rectificarea actului de naștere a copilului minor XXXX și au solicitat să fie înscris în actul de naștere a copilului minor în rubrica tată, Vitalie Vasilachi, precum și rectificarea numelui de familie din Awwad în Vasilachi. Prin răspunsul din 22 august 2017, Serviciul Stare Civilă Ciocana, mun. Chișinău a refuzat solicitarea reclamanților pe motiv că problema înscrierii numelui Vitalie Vasilachi ca tată al copilului XXXX în actul de naștere și modificarea numelui de familie al copilului din Awwad în Vasilachi ar putea fi soluționată doar pe cale judecătorească.

Astfel, reclamanții au indicat că paternitatea este o acțiune subsecventă înregistrării nașterii copilului, motiv din care, cererea de chemare în judecată privind stabilirea paternității urmează a fi acceptată de către instanța de judecată, deoarece nașterea copilului a fost înregistrată la organul de stare civilă și este prezentat certificatul de naștere al copilului cu înscrierea efectuată conform art. 23, alin. (4) din Legea privind actele de stare civilă nr. 100-XV din 28 aprilie 2001, pct. 41 din Instrucțiunea cu privire la modul de înregistrare a actelor de stare civilă din 21 ianuarie 2004. Reieșind din cele expuse, reclamanții au solicitat anularea înscrierii din certificatul de naștere al copilului minor XXXX din rubrica tată - Hassan M.A.

Awwad; stabilirea paternității de către tatăl biologic Vitalie Vasilachi, născut la 09 februarie 1983, cu înscrierea în certificatul de naștere al copilului minor XXXX în rubrica tată - Vitalie Vasilachi; rectificarea numelui de familie cu transcrierea în 2 certificatul de naștere al copilului minor XXXX Vasilachi, obligarea IP Agenția Servicii Publice să execute hotărârea judecătorească. Prin hotărârea din 24 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată, fiind încasate în mod solidar de la Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi la bugetul de stat cheltuielile suportate de instanța de judecată în legătură cu soluționarea cauzei în mărime de 68,55 de lei.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi, prin intermediul avocatului Elena Țigănașu, fiind menținută hotărârea din 24 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la înregistrarea nașterii copilului, când mama acestuia fiind căsătorită neagă faptul că soțul ei este tatăl nou- născutului și este împotrivă ca datele despre soț să fie indicate în actul de naștere la rubrica privind tatăl copilului, datele despre tată se înscriu la indicația mamei numai în cazul când există și acordul soțului. Declarația soțului, în caz de neprezentare la OSC, va fi autentificată notarial.

În cazul dat, mama copilului depune o cerere în care comunică că soțul ei nu este tatăl copilului și, din acest motiv, roagă ca, în actul de naștere al copilului, datele despre tată să fie indicate în conformitate cu art. 23 alin. (4) din Legea privind actele de stare civilă. Acest fapt se înscrie la rubrica „Mențiuni” după cum urmează: „Rog să nu indicați în actul de naștere datele despre soț (numele, prenumele), deoarece el nu este tatăl copilului”. Cererea va fi semnată de către mama copilului. Din prevederile legale menționate se atestă că legiuitorul a condiționat faptul că în cazul în care mama copilului este căsătorită și neagă faptul că soțul ei este tatăl nou-născutului și este împotrivă ca datele despre soț să fie indicate în actul de naștere la rubrica privind tatăl copilului, datele despre tată se înscriu la indicația mamei numai în cazul când există și acordul soțului.

Astfel, având la bază prevederile legale, instanța de apel a conchis că se prezumă că la înregistrarea nașterii copilului XXXX Awwad a existat acordul soțului Vitalie Vasilachi cu privire la înscrierea în certificatul de naștere a datelor despre tata copilului a persoanei Hassan M.A. Awwad. Suplimentar, Colegiul a menționat că Vitalie Vasilachi a cunoscut despre faptul că nu figurează în certificatul de naștere al copilului XXXX Awwad drept tatăl al acestuia, fapt care se confirmă și prin alte circumstanțe și anume că, acesta declară în cererea de chemare în judecată că locuiesc cu Silvia Costrubeev în prezent și duc o viață în comun. Mai mult, în speță se exclude faptul că au fost aplicate prevederile art. 23 alin. (4) din Legea privind actele de stare civilă, în condițiile în care numele de familie al tatălui copilului urma să fie înscris după numele de familie al mamei, adică Costrubeev, însă a fost înscris numele de familie Awwad.

Astfel, în cumulul celor analizate mai sus și ținând cont de prevederile legale, care creează prezumția că Vitalie Vasilachi a consimțit la perfectarea certificatului de naștere a copilului XXXX Awwad astfel încât paternitatea să fie stabilită în favoarea lui Hassan M.A. Awwad, și că Hassan M.A. Awwad a declarat la perfectarea înregistrării nașterii că este tatăl copilului, așa încât paternitatea a fost stabilită anterior - la momentul perfectării actelor de naștere, prezenta cerere de chemare în judecată depusă de Vasile Vasilachi a fost apreciată de către instanța de apel drept o acțiune în contestarea paternității. Dar, paternitatea copilului XXXX Awwad a fost stabilită la momentul înregistrării nașterii acestuia ca fiind fiul lui Hassan M.A.

Awwad, iar pentru stabilirea paternității în favoarea lui Vitalie Vasilachi cu înscrierea 3 acestuia în rubrica tată în certificatul de naștere al copilului minor XXXX, este necesară contestarea paternității deja stabilite. La 30 ianuarie 2019, Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi, prin intermediul avocatului Elena Țigănașu, au contestat cu recurs decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 24 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea integral. În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Suplimentar au reiterat argumente și motive similare celor din cererea de chemare în judecată și cererea de apel. La 28 martie 2019, IP Agenția Servicii Publice a depus referință la cererea de recurs, menționând că pe parcursul examinării cauzei intimata a explicat că stabilirea paternității lui Vitalie Vasilachi față de copilul minor XXXX Awwad va avea loc doar după parcurgerea etapei de contestare a paternității lui Awwad Hassan și, respectiv, excluderea datelor ultimului din actul de naștere al copilului. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi, prin intermediul avocatului Elena Țigănașu, este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 13 noiembrie 2018, fiind expediată participanților la proces la 18 decembrie 2018 (f.d. 177), însă la materialele cauzei nu există date care să confirme momentul recepționării acesteia de către participanții la proces. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 30 ianuarie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții 4 de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenși nu pot duce la admisibilitatea recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi, prin intermediul avocatului Elena Țigănașu. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Silvia Costrubeev și Vitalie Vasilachi, prin intermediul avocatului Elena Țigănașu.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Dumitru Mardari, Svetlana Filincova 5