2rh-29/18 — restabilirea in functie, incasarea salariului mediu pentru lipsa fortata de la serviciu

Dosarul nr. 2rh-29/18 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani (jud. S. Godorogea) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Ababei, N. Chircu, A. Garbuz) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. T. Vieru, Sv. Filincova, M. Pitic, N. Craiu, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 07 februarie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Svetlana Filincova Mariana Pitic Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de Primăria or. Costești, rl. Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dobriborșci Ira împotriva Primăriei or.

Costești, rl Rîșcani privind restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 05 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă : La 30 martie 2016 reclamanta Dobriborșci Ira s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Costești, rl. Rîșcani solicitând restabilirea în funcția de contabil la Primăria or. Costești, rl. Rîșcani angajată în baza contractului individual de muncă nr. 10 din 29 iunie 2015, încasarea salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate de la muncă, încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la data de 29 iunie 2015 între Dobriborșci Ira și Primăria or. Costești, rl. Rîșcani a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 10, conform căruia a fost angajată la Primăria or. Costești, rl. Rîșcani în funcția de contabil, cu program de lucru redus. La data de 05 ianuarie 2016, Primarul or. Costești, Nelu Glasu a emis dispoziția nr. 2, conform căreia obligațiunile reclamantei de serviciu au fost esențial lărgite, astfel încât îndeplinirea acestora necesita mai mult timp de lucru. A susținut reclamanta că Primarul, în mod unilateral, a modificat contractul individual de muncă, fără acordul suplimentar al reclamantei, încălcând astfel prevederile art. 68 Codul Muncii.

A menționat reclamanta că, modificarea contractului individual de muncă nu este acceptabilă, deoarece are un copil mic, xxxxx, născută la xxxxx. 1 A precizat reclamanta că, deoarece nu a fost de acord cu modificarea orarului de lucru, Primarul, la data de 12 ianuarie 2016 a emis dispoziția privind concedierea acesteia în baza art. 86 alin. l) Codul Muncii. A considerat reclamanta că, concedierea sa este ilegală, deoarece lipsesc careva concluzii medicale privind necorespunderea funcției deținute din cauza stării de sănătate. La fel, au fost încălcate și prevederile art. 251 Codul Muncii. Prin urmare, concedierea reclamantei a avut loc cu grave încălcări, fapt care atrage după sine restabilirea la locul de muncă și repararea prejudiciului cauzat.

Acțiunile ilegale ale Primarului i-au creat reclamantei stare de stres, pricinuindu-i un prejudiciu moral în sumă de 5000 lei. Prin hotărârea din 16 iunie 2016 a judecătoriei Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ira Dobriborșci; s-a restabilit Dobriborșci Ira în funcția de contabil la Primăria or. Costești, rl. Rîșcani conform condițiilor contractului individual de muncă nr. 10 din 29 iunie 2015; s-a încasat de la Primăria or. Costești, rl. Rîșcani în beneficiul Irei Dobriborșci salariul lunar pentru perioada absenței forțate de la lucru; în rest solicitarea privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei și a cheltuielilor de judecată s-au respins ca neîntemeiate. Prin decizia din 08 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul depus de Primăria or.

Costești, rl. Rîșcani; s-a casat hotărârea din 16 iunie 2016 a judecătoriei Rîșcani și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Dobriborșci Ira împotriva Primăriei or. Costești, rl. Rîșcani privind restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. La data de 13 ianuarie 2017, Dobriborșci Ira a declarat recurs împotriva deciziei din 08 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond. Prin decizia din 05 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Dobriborșci Ira; s-a casat decizia din 08 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dobriborșci Ira împotriva Primăriei or.

Costești, rl Rîșcani privind restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată; s-a menținut hotărârea din 16 iunie 2016 a Judecătoriei Rîșcani. La 09 august 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 190), Primăria or. Costești, rl. Rîșcani a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea deciziei contestate.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, revizuentul s-a conformat dispozițiilor judecătorești emise de către instanțele naționale prin restabilirea reclamantei la serviciu în funcție de contabil și i-au fost atribuite sarcinile de lucru sub semnătură, cu toate că dispoziția nr. 03 din 12.01.2016 nu a fost contestată de Dobriborșci Ira conform legislației, iar instanțele de judecată nu au anulat dispoziția dată, până la moment rămânând în vigoare, iar termenul de contestate a dispoziției respective a fost expirat și deci, nu poate fi contestată. În contextul dat, revizuentul consideră că decizia instanței de recurs este neîntemeiată și solicită casarea acesteia. A precizat revizuentul că Dobriborșci Ira nu a fost angajată ca funcționar public sau ca persoană cu statut special în cadrul Primăriei or.

Costești, rl Rîșcani, ci a fost angajată ca simplu contabil neavând rang și clasă, drept dovadă servind carnetul de 2 muncă și contractul individual de muncă. De altfel, nici prima instanță și nici instanța de recurs, la examinarea cauzei, fără a abroga dispoziția de concediere a reclamantei, au dispus restabilirea acesteia în funcția deținută conform contractului individual de muncă nr. 10 din 29.06.2015. Mai mult ca atât, Dobriborșci Ira a fost angajată pe o perioada determinată conform dispoziției nr. 45 din 29.06.2015, adică până la revenirea din concediul de îngrijire a copilului a Olgăi Beșliu, care urma a fi la 26.11.2016. De asemenea, a menționat revizuentul că Dobriborșci Ira a fost concediată în baza art. 86 alin. (1) pct. d) Codul muncii, unde a fost stabilită necorespunderea funcției deținute și nici într-un caz din cauza stării de sănătate, fapt ignorat de către instanța de recurs la judecarea cauzei.

Tot aici, a remarcat revizuentul că în baza dispoziției nr. 39 din 27.07.2016 s-a acordat, la cererea Irei Dobriborșci, concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului începând cu data de 27.07.2016 până la data de 26.11.2016. A mai concluzionat revizuentul că, Dobriborșci Ira a declarat recurs cu depășirea termenului de contestate a deciziei instanței de apel prevăzut de art. 434 CPC, deoarece la 08 noiembrie 2016, Curtea de Apel Bălți i-a comunicat reclamantei decizia adoptată, direct în ședința de judecată. Deci, aceasta trebuia în termen de 2 luni să o conteste, adică până la 09.01.2017. Revizuentul ca temei de depunere a cererii de revizuire a indicat indiciile art. 449 lit. b) și lit. e) CPC.

Studiind materialele dosarului, cererea de revizuire, Colegiul o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, depusă în afara temeiurilor de declarare a revizuirii prevăzute la art. 449 CPC. În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449. În conformitate cu art.453, alin.(1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b), e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere. La caz, Colegiul reține că, deoarece revizuentul ca temei de depunere a cererii de revizuire a indicat prevederile art. 449 lit. b) și lit. e) CPC, se va expune separat pe fiecare criteriu în parte.

Colegiul menționează că pentru a invoca prevederile art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinate pentru judecarea justă a cauzei. Drept temei a cererii de revizuire s-a invocat că instanțele investite cu judecarea fondului și anume instanța de fond și instanța de recurs au apreciat greșit probele administrate și nu au analizat corect temeinicia faptei care i se impută revizuentului. 3 Pentru acest temei de revizuire, esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Sub aspectul dat, Colegiul reține că circumstanța invocată de revizuent drept temei de declarare a revizuirii prin prisma prevederilor art. 449 lit. b) CPC este irelevantă și nu corespunde caracteristicilor cerute de norma de drept indicată supra. În concluzie, Colegiul notează că argumentele susținute de revizuent nu pot fi acceptate drept noi circumstanțe, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Un alt aspect invocat de către revizuent care ar cădea sub incidența prevederilor art. 449 lit. b) CPC este încălcarea termenului de declararea a recursului împotriva deciziei instanței de apel prevăzut de art. 434 CPC, ori în opinia sa, Dobriborșci Ira a cunoscut despre decizia adoptată de către instanța de apel chiar în cadrul ședinței de judecată din 08 noiembrie 2016. Respectiv, aceasta trebuia să conteste decizia adoptată de către Curtea de Apel Bălți până la 09.01.2017. Colegiul consideră că este neîntemeiată și iluzorie critica revizuentului referitor la termenul de contestatare cu recurs a deciziei instanței de apel, deoarece rezultând din prevederile art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost emisă la 08 noiembrie 2016 și expediată în adresa participanților la proces la 22 noiembrie 2016 (f.d. 141). Dobriborșci Ira a recepționat decizia instanței de apel la 25 noiembrie 2016, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat (f.d. 143), iar la 13 ianuarie 2017 a declarat recurs împotriva deciziei din 08 noiembrie 2016 a instanței de apel. În contextul dat, Colegiul reține că Dobriborșci Ira a declarat recurs împotriva deciziei din 08 noiembrie 2016 a Curții de Apel Bălți, în termen, ori, termenul de 2 luni începe a curge din data comunicării deciziei integrale, adică din data recepționării actului judecătoresc, în speță - 25 noiembrie 2016 și nu din data când i-a fost adusă la cunoștință soluția adoptată de către instanța ierarhic inferioară în cadrul ședinței de judecată.

Cu referire la indicarea de către revizuent a prevederilor art. 449 lit. e) CPC, Colegiul menționează următoarele. În conformitate cu art. 449 lit. e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere. Din sensul normei de drept precitate rezultă că, revizuentul la depunerea cererii de revizuire în temeiul respectiv, trebuie să confirme că decizia instanței judecătorești care a servit drept temei pentru emiterea deciziei a căror revizuire se cere a fost anulată. 4 Atât din materialele cauzei, cât și din cererea de revizuire nu se distinge vre-o ipoteză din care ar rezulta că la baza emiterii deciziei contestate cu revizuire a stat o hotărâre judecătorească care ar fi fost anulată.

Simpla indicare în cererea de revizuire a prevederilor art. 449 lit. e) CPC, nu poate sta la baza anulării actului judecătoresc contestat, acest fapt urmează a fi confirmat prin probe certe, iar în lipsa unei astfel de confirmări, Colegiul este în imposibilitate de a admite cererea de revizuire. Or, o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Primăria or. Costești, rl Rîșcani ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. La caz, instanța conchide că urmează a fi respinse și celelalte argumente invocate de către revizuent, deoarece nu pot constitui temei de admitere a cererii de revizuire, or acestea oferă împrejurări ce țin de fondul cauzei, asupra cărora instanța de recurs s- a pronunțat, dându-le apreciere corespunzătoare.

Prin urmare, dacă nu sânt îndeplinite condițiile de admisibilitate, incluzând și motivele pe care se întemeiază, cererea de revizuire dedusă judecății este inadmisibilă în raport cu condițiile textului. Inadmisibilitatea unei asemenea intervenții de mai multe ori a fost afirmată de către jurisprudența CEDO. Curtea, a reiterat că dreptul la o instanță, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o aprecierea finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție (cauza Brumărescu vs România).

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a), prin urmare cererea de revizuire depusă de Primăria or. Costești, rl. Rîșcani urmează a fi respinsă, ca fiind inadmisibilă. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 lit. b), e) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. 270, 453 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Primăria or. Costești, rl. Rîșcani împotriva deciziei din 05 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dobriborșci Ira împotriva Primăriei or. Costești, rl Rîșcani privind restabilirea în funcție, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. 5 Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Svetlana Filincova Mariana Pitic Nicolae Craiu Oleg Sternioală 6