2ra-81/18 — cu privire la incasarea venitului realizat, a dobinzii si a cheltuielilor de judecata

2ra-81/18 — cu privire la incasarea venitului realizat, a dobinzii si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-81/18

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău – S. Papuha,

Instanța de apel: CA Chișinău – M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală,

judecători Luiza Gafton, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de Postică Veaceslav,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Întreprinderea

cu Capital Străin „Total Leasing” Societate pe Acțiuni împotriva lui Postică Veaceslav

cu privire la încasarea venitului realizat din utilizarea automobilului și a cheltuielilor

de judecată, cât și la cererea de chemare în judecată depusă de către Postică Veaceslav

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Total Leasing” Societate pe Acțiuni cu

privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2017, prin care s-a respins

apelul declarat de către Postică Veaceslav, reprezentat de avocatul Goțonoga Sergiu și

s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 24 aprilie 2015,

C O N S T A T Ă:

La data de 19 august 2013 ÎCS „Total Leasing” SA s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Postică Veaceslav, solicitând încasarea venitului

realizat din utilizarea automobilului în mărime de 32 250 euro (echivalentul în lei MDL

conform cursului oficial stabilit de BNM la data achitării) și a cheltuielilor de judecată.

(f.d. 4-7, vol. I).

În motivarea cererii reclamantul a indicat, că la 22 mai 2008 a fost încheiat

contractul de leasing financiar nr. 280-08/POS, prin care ÎCS „Total Leasing” SA a

transmis în posesie și folosință, contra plată, lui Postică Veaceslav automobilul marca

Toyota Corolla, tip caroserie Sedan, nr. motorului xxxxx, nr. caroseriei xxxxx, nr. de

înmatriculare xxxxx. Valoarea totală a contractului de leasing financiar a constituit

21 552,18 euro.

Astfel, la 22 mai 2008 automobilul indicat în contract a fost transmis lui Postică

Veaceslav, fapt confirmat prin actul de predare-primire a bunului.

Potrivit prevederilor contractului de leasing financiar nr. 280-08/POS din

22 mai 2008, Postică Veaceslav s-a obligat să achite ratele de leasing și alte sume

stabilite în contract, în strictă conformitate cu graficul de achitări anexat la contractul

1

menționat supra. Însă, în detrimentul obligațiilor asumate, locatarul a achitat parțial

plățile ce reies din contract. În rezultat, contractul a fost reziliat unilateral de către

locator. La 02.05.2011 automobilul a fost restituit benevol de către locatar, iar la

16.05.2011 automobilul de marca Toyota Corolla a fost comercializat de

ÎCS „Total Leasing” SA în vederea stingerii datoriilor acumulate de către locatar în

baza contractului de leasing financiar.

La 08 iulie 2011, Postică Veaceslav a depus la Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat rezilierea contractului de

leasing financiar nr. 280-08/POS din 22 mai 2008 cu restituirea prestațiilor efectuate

în sumă de 19 305,93 euro, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

judiciare.

La 28 decembrie 2011 Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău a emis hotărârea, prin

care a admis acțiunea depusă de Postică Veaceslav, a reziliat contractul de leasing

financiar nr. 280-08/POS din 22 mai 2008 și a încasat din contul ÎCS „Total Leasing”

SA în beneficiul lui Postică Veaceslav suma de 19 305,93 euro, prejudiciul moral în

mărime de 5000 lei și cheltuielile pentru achitarea taxei de stat în mărime de 500 lei,

precum și în bugetul de stat suma de 8976 lei. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din

07 iunie 2012 a admis apelul declarat de către ÎCS „Total Leasing” SA, a casat

hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 decembrie 2011 și a emis o nouă

hotărâre, prin care a respins acțiunea lui Postică Veaceslav, ulterior, fiind casată, prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2013 și menținută hotărârea judecătoriei

primei instanțe.

Din momentul în care printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a dispus

rezolvirea contractului de leasing financiar cu extinderea rezilierii asupra prestațiilor

efectuate, prin prisma art. 748 alin. (1), art. 738 alin. (1) Cod Civil, contractul încetează

și părțile sunt eliberate de obligația de a executa prestațiile datorate în temeiul

contractului trebuind să restituie prestațiile primite și veniturile pe care le-au realizat.

Reclamantul a menționat că, prin efectul rezolvirii contractului de leasing

financiar nr. 280-08/POS din 22 mai 2008 lui Postică Veaceslav a-i fost restituită suma

de 19 305,93 euro, achitată pe parcursul executării contractului, iar ÎCS „Total

Leasing” SA urmează a-i fi restituit automobilul și toate veniturile realizate din

prestația locatorului. În timp ce ÎCS „Total Leasing” SA a primit de la Postică

Veaceslav automobilul, obiect al contractului reziliat și a achitat suma prestației de

19 305,93 euro, locatarul nu a restituit însă veniturile realizate din prestația locatorului,

ca urmare a posesiei și folosinței bunului timp de 3 ani. Rațiunea care se impune pentru

restituirea acestei prestații, reclamantul a explicat-o prin faptul că, prin folosirea

automobilului transmis de ÎCS „Total Leasing” SA, Postică Veaceslav a înregistrat

venituri prin neachitarea taxei de închiriere a automobilului, supunându-l și unei uzuri.

În sensul art. 738 alin. (1) Cod Civil, Postică Veaceslav nu poate să se limiteze în urma

rezilierii contractului doar la transmiterea automobilului ce a fost utilizat de el efectiv

timp de 3 ani. Este absolut evident că într-o astfel de situație restituirea prestațiilor

urmează a fi efectuată integral din partea ambelor părți ale contractului de leasing

financiar.

Respectiv, prin efectul rezilierii contractului de leasing financiar locatarul

urmează să restituie locatorului și venitul realizat din utilizarea automobilului pe

2

perioada 22.05.2008-02.05.2011 (1075 zile), venit care a fost înregistrat în urma

folosirii temporare a automobilului fără a achita careva mijloace bănești.

A menționat că, pe piața de chirie auto un automobil de clasă similară este

transmis în folosință și posesie (chirie) temporară contra unui preț de 30-40 euro pentru

o zi. Ca rezultat, beneficiul obținut de către Postică Veaceslav din utilizarea

automobilului care a aparținut ÎCS „Total Leasing” SA este egal cu valoarea produsului

dintre prețul minim de chirie pentru o zi (30 euro) și numărul de zile de utilizare

efectivă a mijlocului de transport. Luând în calcul valoarea minimă de chirie aplicat

pentru astfel de automobile (30 euro/zi) beneficiul obținut este de 1075 zile x 30 euro

= 32 250 euro.

Reclamantul a mai indicat că potrivit art. 740 Cod Civil, obligațiile părților

născute din rezoluțiune se execută simultan. În condițiile în care Postică Veaceslav a

depus pentru executare silită titlul executoriu eliberat în temeiul hotărârii Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 28 decembrie 2011, ÎCS „Total Leasing” SA este îndreptățit

de a pretinde imediat restituirea venitului realizat de Postică Veaceslav și care urmează

a fi restituit ca efect al rezilierii contractului de leasing financiar.

Postică Veaceslav la 12 septembrie 2013 a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎCS „Total Leasing” SA, solicitând încasarea dobânzii de întârziere în

mărime de 6370 euro, cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de

1400 euro și a taxei de stat. (f.d. 129-130, vol. I) La 04 martie 2015 a depus cerere de

concretizare, prin care a solicitat încasarea dobânzii de întârziere în mărime de

6251euro și a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 1400 euro.

(f.d. 161, vol. I)

În motivarea cererii reclamantul a invocat că pretențiile rezultă din același

contract de leasing financiar nr. 280-08/POS din 22 mai 2008 încheiat cu ÎCS „Total

Leasing” SA și reziliat prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

28 decembrie 2011.

A mai invocat că ÎCS „Total Leasing” SA, reziliind contractul unilateral, a

preluat bunul la 02.05.2011. Fiindcă el deja efectuase prestația și achitase suma de

19 305,93 euro, ce constituie 89 % din prețul contractului, la 08.06.2011, a solicitat

ÎCS „Total Leasing” SA acordarea automobilului ridicat de marca Toyota Corolla cu

nr. de înmatriculare xxxxx, oferind răscumpărarea integrală a acestuia. Prin răspunsul

din 13.06.2011 locatorul a refuzat acordarea bunului, fiind vândut unui terț ca urmare

a rezilierii unilaterale a contractului de leasing financiar nr. 280-08/POS din

22.05.2008.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 decembrie 2011,

menținută de Curea Supremă de Justiție prin decizia din 15 mai 2013, s-a admis

acțiunea depusă de Postică Veaceslav, s-a rezolvit contractul de leasing financiar

nr. 280-08/POS din 22 mai 2008 și s-a încasat din contul ÎCS „Total Leasing” SA fiind

obligat să restituie în beneficiul lui Postică Veaceslav prestația executată în suma de

19 305,93 euro, prejudiciul moral în mărime de 5000 lei și cheltuielile pentru achitarea

taxei de stat în mărime de 500 lei, precum și în bugetul de stat suma de 8976 lei.

Postică Veaceslav mai indică că, ÎCS „Total Leasing” SA, începând cu

13.06.2011 – data refuzului de a restitui bunul, a reținut ilegal mijloacele financiare ce

au aparținut cu drept de proprietate lui Postică Veaceslav, dar care urmau a-i fi restituite

începând cu data de 13.06.2011. Totodată a indicat că, ca urmare a procesului judiciar

3

privind rezoluțiunea contractului de leasing financiar a achitat avocatului onorariu de

succes 1400 euro, ce constituie 7% din prețul contractului de leasing financiar și

consideră că această sumă urmează să-i fie compensată de către ÎCS „Total Leasing”

SA care a pierdut procesul.

Pretențiile ÎCS „Total Leasing” SA și a lui Postică Veaceslav de către prima

instanță au fost conexate într-o singură procedură. (f.d. 155, vol. I)

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 24 aprilie 2015 s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS „Total Leasing” SA și s-a încasat de la

Postică Veaceslav în beneficiul ÎCS „Total Leasing” SA datoria în mărime de

32 250 euro, în lei MD la cursul BNM la momentul executării hotărârii și cheltuielile

pentru achitarea taxei de stat în mărime de 16 425 lei. S-a respins cererea de chemare

în judecată depusă de Postică Veaceslav și s-a încasat de la Postică Veaceslav în

beneficiul statului taxa de stat în mărime de 671 lei. (f.d. 176, 181-184, vol. I)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2016 s-a admis apelul declarat

de Postică Veaceslav. S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău

din 24 aprilie 2015 cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care s-a respins, ca fiind lipsită

de temei, cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS „Total Leasing” SA către

Postică Veaceslav cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 32 250 euro

cu titlu de venit ratat și a cheltuielilor de judecată în sumă de 16 425 lei. S-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Postică Veaceslav. S-a încasat din

contul ÎCS „Total Leasing” SA în beneficiul lui Postică Veacesalv prejudiciul material

în sumă de 1400 euro, în lei la cursul BNM, la ziua executării hotărârii, cheltuieli pentru

achitarea taxei de stat în instanța de fond și în instanța de apel în sumă de

14 112,75 lei. În rest, cererea lui Postică Veaceslav s-a respins ca fiind neîntemeiată și

menținută hotărârea instanței de fond. (f.d. 15, 16-28, vol. II)

Soluția instanței de apel nu i-a satisfăcut pe Postică Veaceslav și nici pe

ÎCS „Total Leasing” SA, fiind contestată cu recurs. (f.d. 32-34, 44-46, vol. II)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 28 decembrie 2016 a admis

recursurile declarate de către ÎCS „Total Leasing” SA și Postică Veaceslav. A casat

integral decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2016, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. (f.d. 51-57, vol. II)

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 16 mai 2017 a

respins apelul declarat de către Postică Veaceslav și a menținut hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 24 aprilie 2015. (f.d. 74, 75-83, vol. II)

Nefiind de acord cu soluțiile instanțelor inferioare, la 07 noiembrie 2017 Postică

Veaceslav a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel din 16 mai 2017 și a hotărârii instanței de fond din 24 aprilie 2015 cu emiterea

unei noi soluții, prin care a admite integral cererea de chemare în judecată depusă de

Postică Veaceslav și a respinge acțiunea depusă de ÎCS „Total Leasing” SA.

(f.d. 86-89, vol. II)

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este una

ilegală, fiind un act judecătoresc care sfidează normele imperative a unui stat de drept.

A menționat că instanța de apel, prin decizia contestată a aplicat legislația total

inaplicabilă speței, fiind constatat că Postică Veaceslav ar fi avut venit în urma

posedării și folosirii mijlocului de transport fără achitarea cărorva plăți de chirie.

4

Menționează că, din prevederile contractului de leasing financiar

nr. 280-08/POS din 22.05.2008 Postică Veaceslav a obținut automobilul Toyota

Corolla în folosință cu drept preferențial de răscumpărare ca persoană fizică,

neangajată în antreprenoriat, pentru folosință personală. Prin urmare, nu a realizat

careva venit.

Consideră că, instanța de fond și instanța de apel au ignorat faptele stabilite prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2013 și anume, vina locatorului

ÎCS „Total Leasing” SA în încălcarea prevederilor contractuale, iar persoana vinovată

nu este eligibilă la nici un fel de despăgubiri rezultate din activitatea sa ilegală.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

16 mai 2017 și expediată în adresa recurentului la data de 14 iunie 2017, cu scrisoare

de însoțire nr. 9527, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este.

(f.d. 85, vol. II) Ulterior, la 08 septembrie 2017 Postică Veaceslav a făcut cunoștință

cu materialele cauzei, fapt confirmat prin mențiunea de pe coperta dosarului (vol. II,

borderoul).

În aceste circumstanțe recursul depus de către Postică Veaceslav la data de

07 noiembrie 2017 se consideră a fi în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate a recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Postică

Veaceslav este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

poate constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

5

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarate de către Postică Veaceslav asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Postică Veaceslav inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 CPC completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Postică Veaceslav, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecători Luiza Gafton

Maria Ghervas

6