3r-9/18 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile restituirii apelului
3r-9/18 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 3r-9/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)
Judecător: O. Parfeni
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu
D E C I Z I E
31 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
examinând recursul declarat de către Primăria municipiului Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,CVC PROCONS PLUSʼʼ împotriva Primăriei municipiului
Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, intervenient
accesoriu Inspecția de Stat în Construcții cu privire la anularea actului administrativ
și obligarea de a nu crea obstacole în demararea lucrărilor,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, prin care
a fost restituită cererea de apel depusă de Primăria municipiului Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 30 ianuarie 2017, SRL „CVC PROCONS PLUS” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, Direcția Generală
Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cu privire la anularea actului administrativ
și obligarea de a nu crea obstacole în demararea lucrărilor.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 6 noiembrie 2015 între SRL „CVC
PROCONS PLUS” și Primăria mun. Chișinău a fost semnat contractul de arendă nr.
6695/2015, prin care i-a fost transmis pe un termen de 5 ani terenul cu nr. cadastral
XXXXX, ce se află în mun. Chișinău, str. Ion Creangă.
A reiterat că potrivit prevederilor punctului 3.2.3 din contract, reclamantul a
fost obligat să elaboreze în termen de un an documentația de proiect și devizul
obiectivului, să prezinte aceste documente spre coordonare, precum și să
îndeplinească condițiile de proiectare. Iar, conform prevederilor punctului 3.2.4 din
contract, reclamantul a fost obligat să obțină autorizația pentru executarea lucrărilor
de construcție, să efectueze construcția obiectivului în termen de un an și să-l supună
recepției finale în modul stabilit.
A menționat că la 7 iulie 2016, Primăria mun. Chișinău i-a eliberat certificatul
de urbanism nr. 414/16 pentru elaborarea documentației de proiect pentru
construirea unui bloc cu locuințe cu parcare auto subterană, în limitele terenului
1
arendat cu nr. cadastral XXXXX, iar la 16 decembrie 2016, i-a fost eliberată
autorizația de construire nr. 377-c/16, în baza la care au fost autorizate lucrările de
construire a unui bloc de locuințe cu parcare auto, cu nivelul pe verticală
S+D+P+16E, în limitele terenului arendat ce se află în mun. Chișinău, str. Ion
Creangă (Piața Unirii, 3).
A invocat că, după eliberarea autorizației de construire, a început să instaleze
pe perimetrul terenului arendat gardul de protecție, care nu numai să separe terenul
arendat de alt teren, dar și ca acest gard să asigure securitatea lucrărilor de
construcție.
A relatat că, încă nefiind instalat gardul până la capăt, la 5 ianuarie 2017, prin
dispoziția nr. 12-d cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire
nr. 377-c/16 din 16 decembrie 2016, semnată de viceprimarul mun. Chișinău, a fost
suspendată până la aplanarea conflictului, valabilitatea autorizației de construire nr.
377-c/16 eliberată SRL „CVC PROCONS PLUS”.
A comunicat reclamantul SRL „CVC PROCONS PLUS” că nefiind de acord
cu dispoziția nr. 12-d din 5 ianuarie 2017 cu privire la suspendarea valabilității
autorizației de construire nr. 377-c/16 din16 decembrie 2016, la data de 10 ianuarie
2017, s-a adresat cu cerere prealabilă către Primăria mun. Chișinău, solicitând
revocarea dispoziției respective.
A afirmat că la 23 ianuarie 2017, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și
Relații Funciare a Primăriei mun. Chișinău i-a expediat răspuns la cererea
prealabilă, prin care l-a informat că autorizația de construire este suspendată până la
aplanarea conflictului.
Astfel a susținut reclamantul că, dispoziția nr. 12-d din 5 ianuarie 2017 cu
privire la suspendarea valabilității autorizației de construire este neîntemeiată.
A mai indicat reclamantul că, prin suspendarea valabilității autorizației de
construire pârâtul nu numai că îl limitează în drepturile și obligațiile asumate, dar și
îi periclitează activitatea economică, deoarece reclamantul pe lîngă obligația de a
construi casa, a recepționat credite pe care urma să le restituie în urma încheierii
contractelor de investiții cu persoane fizice, care urmau să achite prețul costului
apartamentului.
A remarcat că, până în prezent contractul de arendă nr. 6695/2015, încheiat
cu pârâtul este valabil, iar blocul de locuințe urmează să fie construit până la 16
decembrie 2017, însă odată cu suspendarea autorizației de construire exploatarea
obiectivului nu va avea loc în termen.
Reieșind din prevederile pct. 27 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.
360 din 25 iunie 1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcții,
autorizația de construire ar putea fi suspendată doar în cazul în care au fost încălcate
careva cerințe impuse de lege, ceea ce la caz nu a fost constatat.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 6 aprilie 2017 a
fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspecția de Stat în
Construcții (f. d. 58).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017 a fost
admisă parțial acțiunea. A fost anulată dispoziția nr. 12-d din 5 ianuarie 2017 ,,cu
2
privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 377-c/16 din 16
decembrie 2016ʼʼ semnată de viceprimarul Nistor Grozavu, prin care a fost
suspendată valabilitatea autorizației de construire nr. 377-c/16 din 16 decembrie
2016 eliberată SRL „CVC PROCONS PLUS”, ca fiind emisă cu încălcarea
competenței. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 15 iunie 2017 Primăria mun. Chișinău a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017,
solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei
noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017 nu s-a dat curs
cererii de apel depuse de Primăria mun. Chișinău, și i s-a acordat apelantei un termen
rezonabil de 10 zile din momentul recepționării încheierii, pentru lichidarea
neajunsurilor, și anume pentru prezentarea apelului motivat și i s-a explicat că, în
caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate și nu va prezenta apelul motivat,
cererea de apel va fi restituită.
La 8 noiembrie 2017 Primăria mun. Chișinău a depus cerere de apel motivată
împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii
instanței de fond cu emiterea unei hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017 a fost restituită
cererea de apel declarată de Primăria mun. Chișinău, din motiv că apelanta nu a
îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel conform încheierii din 19 septembrie
2017.
La 27 noiembrie 2017 Primăria mun. Chișinău a declarat recurs împotriva
încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, solicitând admiterea
acestuia, casarea încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în
instanța de apel.
În motivarea recursului a indicat că la 19 octombrie 2017 Primăria mun.
Chișinău a recepționat citația Curții de Apel Chișinău nr. 08-5818, prin care a fost
înștiințată despre data și ora ședinței examinării cauzei, și anume data de 9 noiembrie
2017, ora 11:30.
A afirmat că instanța de apel nu s-a expus prin încheiere referitor la acordarea
termenului de depunere a cererii de apel motivate, însă Primăria mun. Chișinău a
depus cererea de apel motivată la 8 noiembrie 2017.
A comunicat că la ședința instanței de apel din 9 noiembrie 2017,
reprezentantul Primăriei nu a putut participa și nu s-a putut expune asupra cererii de
restituire din motiv că se afla în concediu medical.
A susținut că prin încheierea de restituire a apelului i-au fost încălcate
drepturile procedurale, și mai mult că nu a primit nici copia hotărârii motivate a
instanței de fond.
Prin referința depusă la 26 ianuarie 2018, SRL „CVC PROCONS PLUS”,
reprezentată de avocatul Terioșchin Denis, a solicitat respingerea recursului declarat
de către Primăria mun. Chișinău ca fiind neîntemeiat.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva
încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
3
Dat fiind faptul că la materialele cauzei nu se atestă date cu privire la
momentul comunicării recurentei a încheierii contestate, instanța de recurs consideră
că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 27
noiembrie 2017 împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017,
în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului
și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea
părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină
încheierea.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie,
printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile
instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).
În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate este de înțeles că
apelanților li se acordă un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, iar în cazul
neîndeplinirii în termen a indicațiilor menționate în încheiere, survine sancțiunea
pentru neîndeplinirea în termen a actului de procedură, la caz, restituirea cererii de
apel.
După cum denotă actele cauzei, Primăria mun. Chișinău a depus apel
nemotivat la data de 15 iunie 2017 împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 17 mai 2017 (f. d. 70).
Ca urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017 nu
s-a dat curs cererii de apel depuse de Primăria mun. Chișinău, fiindu-i explicat apelantei
că dacă nu va prezenta cererea de apel motivată în termen de 10 zile de la momentul
recepționării încheierii, cererea de apel va fi restituită (f. d. 81 - 82).
Neajunsurile nominalizate nu au fost înlăturate de către apelantă în termenul
stabilit de instanță, iar Primăria mun. Chișinău a depus cererea de apel motivată abia
la 8 noiembrie 2017 (f. d. 88 – 89)
Respectiv, prin încheierea din 9 noiembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău,
având la bază prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, a restituit cererea de apel
depusă de către Primăria mun. Chișinău (f. d. 100 - 101).
Instanța de recurs nu poate reține afirmația recurentei precum că aceasta
nu a recepționat încheierea instanței de apel prin care nu s-a dat curs cererii,
or din materialele dosarului rezultă expres că copia încheierii Curții de Apel
Chișinău din 19 septembrie 2017 și citația pentru ședința de judecată din 9 noiembrie
2017 a fost expediată Primăriei mun. Chișinău, fapt confirmat prin scrisoarea de
însoțire nr. 3a-1277/17 (f. d. 83), și a fost recepționată la data de 19 octombrie 2017,
ceea ce se probează prin avizul de recepție anexat (f. d. 87).
4
Respectiv, Primăria mun. Chișinău era obligată de a depune apelul motivat în
termen de 10 zile din data recepționării încheierii, adică până la data de 30 octombrie
2017, însă nu și-a exercitat dreptul procedural și nici nu a contestat încheierea
instanței de apel din 19 septembrie 2017.
Prin urmare, instanța de recurs consideră necesar de menționat și faptul că
Primăria mun. Chișinău, fiind conștientă că a depus încă la 15 iunie 2017 doar
cererea de apel nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare,
după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany,
nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță
și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de aceasta.
Totodată în cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24 mai
2006), Curtea a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între interesul
de a promova o bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul reclamanților
de a prezenta argumentele lor în fața tribunalelor naționale.
Astfel, instanța de recurs remarcă că fiind indubitabilă obligația apelantei
Primăriei mun. Chișinău de a întocmi apelul în conformitate cu cerințele Legii,
aceasta este necesară într-o societate democratică și urmărește scopul unei bune
administrări a justiției în stat, iar cerințele impuse apelantei prin încheierea din 19
septembrie 2017 nefiind disproporționate în raport cu acest scop.
Potrivit art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sînt obligați să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste
drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute
de legislația procedurală civilă, iar art. 61 alin. (1) CPC statuează că părțile sînt
obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) CPC, sancțiunile procedurale sînt
urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin
pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de
procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către
judecător sau de participantul care are interes să o invoce.
În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel
cu privire la restituirea cererii de apel, deoarece în termenul stabilit apelanta Primăria
mun. Chișinău nu a prezentat cererea de apel motivată, fapt ce atrage consecințele
dispozițiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC.
Sub acest aspect, sunt lipsite de temei și alte critici aduse în susținerea cererii
de recurs, sau, cele constatate indică incontestabil la faptul că Primăria mun.
Chișinău în termenul acordat de instanță, de 10 zile de la recepționarea încheierii
prin care nu s-a dat curs cererii de apel, adică până la data de 30 octombrie 2017, nu
a îndeplinit actele de procedură în măsura stabilită de normele de drept procedural.
Față de cele ce preced și având în vedere că toate argumentele formulate în
recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
5
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primăria mun.
Chișinău, urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din
9 noiembrie 2017.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Primăria municipiului Chișinău.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată
,,CVC PROCONS PLUSʼʼ împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcția
Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, intervenient accesoriu Inspecția
de Stat în Construcții cu privire la anularea actului administrativ și obligarea de a nu
crea obstacole în demararea lucrărilor.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
6