3r-9/18 — anularea actului administrativ

dosarul nr. 3r-9/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) Judecător: O. Parfeni instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu D E C I Z I E 31 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Primăria municipiului Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,CVC PROCONS PLUSʼʼ împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, intervenient accesoriu Inspecția de Stat în Construcții cu privire la anularea actului administrativ și obligarea de a nu crea obstacole în demararea lucrărilor, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Primăria municipiului Chișinău, c o n s t a t ă: La 30 ianuarie 2017, SRL „CVC PROCONS PLUS” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cu privire la anularea actului administrativ și obligarea de a nu crea obstacole în demararea lucrărilor. În motivarea acțiunii a indicat că, la 6 noiembrie 2015 între SRL „CVC PROCONS PLUS” și Primăria mun. Chișinău a fost semnat contractul de arendă nr. 6695/2015, prin care i-a fost transmis pe un termen de 5 ani terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce se află în mun. Chișinău, str. Ion Creangă. A reiterat că potrivit prevederilor punctului 3.2.3 din contract, reclamantul a fost obligat să elaboreze în termen de un an documentația de proiect și devizul obiectivului, să prezinte aceste documente spre coordonare, precum și să îndeplinească condițiile de proiectare.

Iar, conform prevederilor punctului 3.2.4 din contract, reclamantul a fost obligat să obțină autorizația pentru executarea lucrărilor de construcție, să efectueze construcția obiectivului în termen de un an și să-l supună recepției finale în modul stabilit. A menționat că la 7 iulie 2016, Primăria mun. Chișinău i-a eliberat certificatul de urbanism nr. 414/16 pentru elaborarea documentației de proiect pentru construirea unui bloc cu locuințe cu parcare auto subterană, în limitele terenului 1 arendat cu nr. cadastral XXXXX, iar la 16 decembrie 2016, i-a fost eliberată autorizația de construire nr. 377-c/16, în baza la care au fost autorizate lucrările de construire a unui bloc de locuințe cu parcare auto, cu nivelul pe verticală S+D+P+16E, în limitele terenului arendat ce se află în mun.

Chișinău, str. Ion Creangă (Piața Unirii, 3). A invocat că, după eliberarea autorizației de construire, a început să instaleze pe perimetrul terenului arendat gardul de protecție, care nu numai să separe terenul arendat de alt teren, dar și ca acest gard să asigure securitatea lucrărilor de construcție. A relatat că, încă nefiind instalat gardul până la capăt, la 5 ianuarie 2017, prin dispoziția nr. 12-d cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 377-c/16 din 16 decembrie 2016, semnată de viceprimarul mun. Chișinău, a fost suspendată până la aplanarea conflictului, valabilitatea autorizației de construire nr. 377-c/16 eliberată SRL „CVC PROCONS PLUS”.

A comunicat reclamantul SRL „CVC PROCONS PLUS” că nefiind de acord cu dispoziția nr. 12-d din 5 ianuarie 2017 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 377-c/16 din16 decembrie 2016, la data de 10 ianuarie 2017, s-a adresat cu cerere prealabilă către Primăria mun. Chișinău, solicitând revocarea dispoziției respective. A afirmat că la 23 ianuarie 2017, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Primăriei mun. Chișinău i-a expediat răspuns la cererea prealabilă, prin care l-a informat că autorizația de construire este suspendată până la aplanarea conflictului. Astfel a susținut reclamantul că, dispoziția nr. 12-d din 5 ianuarie 2017 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire este neîntemeiată.

A mai indicat reclamantul că, prin suspendarea valabilității autorizației de construire pârâtul nu numai că îl limitează în drepturile și obligațiile asumate, dar și îi periclitează activitatea economică, deoarece reclamantul pe lîngă obligația de a construi casa, a recepționat credite pe care urma să le restituie în urma încheierii contractelor de investiții cu persoane fizice, care urmau să achite prețul costului apartamentului. A remarcat că, până în prezent contractul de arendă nr. 6695/2015, încheiat cu pârâtul este valabil, iar blocul de locuințe urmează să fie construit până la 16 decembrie 2017, însă odată cu suspendarea autorizației de construire exploatarea obiectivului nu va avea loc în termen.

Reieșind din prevederile pct. 27 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcții, autorizația de construire ar putea fi suspendată doar în cazul în care au fost încălcate careva cerințe impuse de lege, ceea ce la caz nu a fost constatat. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 6 aprilie 2017 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspecția de Stat în Construcții (f. d. 58). Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017 a fost admisă parțial acțiunea. A fost anulată dispoziția nr. 12-d din 5 ianuarie 2017 ,,cu 2 privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 377-c/16 din 16 decembrie 2016ʼʼ semnată de viceprimarul Nistor Grozavu, prin care a fost suspendată valabilitatea autorizației de construire nr. 377-c/16 din 16 decembrie 2016 eliberată SRL „CVC PROCONS PLUS”, ca fiind emisă cu încălcarea competenței.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 15 iunie 2017 Primăria mun. Chișinău a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Primăria mun. Chișinău, și i s-a acordat apelantei un termen rezonabil de 10 zile din momentul recepționării încheierii, pentru lichidarea neajunsurilor, și anume pentru prezentarea apelului motivat și i s-a explicat că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate și nu va prezenta apelul motivat, cererea de apel va fi restituită.

La 8 noiembrie 2017 Primăria mun. Chișinău a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri de respingere a acțiunii. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017 a fost restituită cererea de apel declarată de Primăria mun. Chișinău, din motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel conform încheierii din 19 septembrie 2017. La 27 noiembrie 2017 Primăria mun. Chișinău a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că la 19 octombrie 2017 Primăria mun. Chișinău a recepționat citația Curții de Apel Chișinău nr. 08-5818, prin care a fost înștiințată despre data și ora ședinței examinării cauzei, și anume data de 9 noiembrie 2017, ora 11:30. A afirmat că instanța de apel nu s-a expus prin încheiere referitor la acordarea termenului de depunere a cererii de apel motivate, însă Primăria mun. Chișinău a depus cererea de apel motivată la 8 noiembrie 2017. A comunicat că la ședința instanței de apel din 9 noiembrie 2017, reprezentantul Primăriei nu a putut participa și nu s-a putut expune asupra cererii de restituire din motiv că se afla în concediu medical. A susținut că prin încheierea de restituire a apelului i-au fost încălcate drepturile procedurale, și mai mult că nu a primit nici copia hotărârii motivate a instanței de fond.

Prin referința depusă la 26 ianuarie 2018, SRL „CVC PROCONS PLUS”, reprezentată de avocatul Terioșchin Denis, a solicitat respingerea recursului declarat de către Primăria mun. Chișinău ca fiind neîntemeiat. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. 3 Dat fiind faptul că la materialele cauzei nu se atestă date cu privire la momentul comunicării recurentei a încheierii contestate, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la data de 27 noiembrie 2017 împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate este de înțeles că apelanților li se acordă un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, iar în cazul neîndeplinirii în termen a indicațiilor menționate în încheiere, survine sancțiunea pentru neîndeplinirea în termen a actului de procedură, la caz, restituirea cererii de apel. După cum denotă actele cauzei, Primăria mun. Chișinău a depus apel nemotivat la data de 15 iunie 2017 împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 mai 2017 (f. d. 70). Ca urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Primăria mun.

Chișinău, fiindu-i explicat apelantei că dacă nu va prezenta cererea de apel motivată în termen de 10 zile de la momentul recepționării încheierii, cererea de apel va fi restituită (f. d. 81 - 82). Neajunsurile nominalizate nu au fost înlăturate de către apelantă în termenul stabilit de instanță, iar Primăria mun. Chișinău a depus cererea de apel motivată abia la 8 noiembrie 2017 (f. d. 88 – 89) Respectiv, prin încheierea din 9 noiembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău, având la bază prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, a restituit cererea de apel depusă de către Primăria mun. Chișinău (f. d. 100 - 101). Instanța de recurs nu poate reține afirmația recurentei precum că aceasta nu a recepționat încheierea instanței de apel prin care nu s-a dat curs cererii, or din materialele dosarului rezultă expres că copia încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017 și citația pentru ședința de judecată din 9 noiembrie 2017 a fost expediată Primăriei mun.

Chișinău, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire nr. 3a-1277/17 (f. d. 83), și a fost recepționată la data de 19 octombrie 2017, ceea ce se probează prin avizul de recepție anexat (f. d. 87). 4 Respectiv, Primăria mun. Chișinău era obligată de a depune apelul motivat în termen de 10 zile din data recepționării încheierii, adică până la data de 30 octombrie 2017, însă nu și-a exercitat dreptul procedural și nici nu a contestat încheierea instanței de apel din 19 septembrie 2017. Prin urmare, instanța de recurs consideră necesar de menționat și faptul că Primăria mun. Chișinău, fiind conștientă că a depus încă la 15 iunie 2017 doar cererea de apel nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de aceasta.

Totodată în cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24 mai 2006), Curtea a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între interesul de a promova o bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul reclamanților de a prezenta argumentele lor în fața tribunalelor naționale. Astfel, instanța de recurs remarcă că fiind indubitabilă obligația apelantei Primăriei mun. Chișinău de a întocmi apelul în conformitate cu cerințele Legii, aceasta este necesară într-o societate democratică și urmărește scopul unei bune administrări a justiției în stat, iar cerințele impuse apelantei prin încheierea din 19 septembrie 2017 nefiind disproporționate în raport cu acest scop.

Potrivit art. 56 alin. (3) CPC, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă, iar art. 61 alin. (1) CPC statuează că părțile sînt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) CPC, sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel cu privire la restituirea cererii de apel, deoarece în termenul stabilit apelanta Primăria mun. Chișinău nu a prezentat cererea de apel motivată, fapt ce atrage consecințele dispozițiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC. Sub acest aspect, sunt lipsite de temei și alte critici aduse în susținerea cererii de recurs, sau, cele constatate indică incontestabil la faptul că Primăria mun. Chișinău în termenul acordat de instanță, de 10 zile de la recepționarea încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de apel, adică până la data de 30 octombrie 2017, nu a îndeplinit actele de procedură în măsura stabilită de normele de drept procedural.

Față de cele ce preced și având în vedere că toate argumentele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al 5 Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primăria mun. Chișinău, urmează a fi respins cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Primăria municipiului Chișinău.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,CVC PROCONS PLUSʼʼ împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, intervenient accesoriu Inspecția de Stat în Construcții cu privire la anularea actului administrativ și obligarea de a nu crea obstacole în demararea lucrărilor. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva 6