2ra-46/18 — Rezolutiunea contractului, radierea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-46/18 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, judecător – A. Gafton Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru Î N C H E I E R E 31 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cușnir Aurelia, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Rotari Maria, succesor în drepturi Rotari Serghei, către Cușnir Aurelia, intervenienți accesorii notarul public Izdebschi Natalia, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” și Rotari Victor, privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrărilor privind dreptul de proprietate, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Cușnir Aurelia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 25 mai 2016, c o n s t a t ă: La data de 04 februarie 2014, Rotari Maria s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Cușnir Aurelia, intervenient accesoriu notarul public Izdebschi Natalia privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la data de 28 iunie 2013 a încheiat cu pârâta Cușnir Aurelia contractul de înstrăinare a imobilului situat în mun. Chișinău, or. Codru, str. XXX nr. 64, prin care ultima s-a obligat, în schimbul bunului imobil transmis, să-i asigure întreținere în natură: locuință, hrană, îngrijire necesară pe tot parcursul vieții, precum și asumarea cheltuielilor funerare.

Potrivit reclamantei, pârâta îi creează impedimente în folosirea bunului imobil, nu o asigură cu hrana necesară și medicamente, provoacă litigii care urmează a fi soluționate la organele de resort. Astfel, reclamanta a solicitat rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr. 3523 din 28 iunie 2013, încheiat între beneficiarul întreținerii Rotari Maria și dobânditorul Cușnir Aurelia asupra bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str. XXX 64. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 26 noiembrie 2014, Rotari Maria, decedată la 28 aprilie 2014, a fost înlocuită cu succesorul ei în drepturi – Rotari Serghei. Prin cererea de concretizare a cerințelor din 15 iunie 2015, Rotari Serghei a solicitat rezoluțiunea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață nr. 3523 din 28 iunie 2013, încheiat între Rotari Maria și Cușnir Aurelia asupra bunului imobil amplasat în mun.

Chișinău, or. Codru, str. XXX nr. 64; obligarea Organului Cadastral Teritorial de a radia înscrierile din Registrul bunurilor imobile ce ține de înregistrarea dreptului de proprietate a Aureliei Cușnir asupra casei de locuit individuale din str. XXX nr. 64, or. Codru, mun. Chișinău în temeiul contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viața nr. 3523 din 28 iunie 2013. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 mai 2016, cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a rezoluționat contractul de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viața nr. 3523 din 28 iunie 2013, încheiat între Rotari Maria și Cușnir Aurelia, asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXXXXX.

XXXXXXXX.02, XXXXXXXX.04, XXXXXXXX.01, XXXXXXXX.03, autentificat de către notarul public Izdebschi Natalia, înregistrat de OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” la 01 iulie 2013. S-a obligat OCT Chișinău filiala ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înregistrările privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXXXXX, XXXXXXXX.02, XXXXXXXX.04, XXXXXXXX.01, XXXXXXXX.03, înregistrate după Cușnir Aurelia, în temeiul contractului de înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață nr. 3523 din 28 iunie 2013, încheiat între Rotari Maria și Cușnir Aurelia, autentificat de către notarul public Izdebschi Natalia, înregistrat de OCT Chișinău filiala ÎS „Cadastru” la 01 iulie 2013. S-a încasat de la Cușnir Aurelia, în beneficiului lui Rotari Serghei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2750 lei și 100 lei cu titlu de cheltuieli legate de plata taxei de stat, iar în total suma de 2850 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, s-a respins apelul declarat de Cușnir Aurelia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 mai 2016. Invocând dezacordul cu decizia instanței de apel, Cușnir Aurelia, la data de 12 octombrie 2017 a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 mai 2016, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Mai mult, recurenta consideră că decizia instanței de apel este una nemotivată, nefiind argumentată soluția de respingere a cererii de apel înaintată de către Cușnir Aurelia. La data de 27 decembrie 2017, Rotari Serghei, prin intermediul avocatului Frunză Adela, a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea în vigoare a deciziei contestate. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Cușnir Aurelia, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Cușnir Aurelia. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Cușnir Aurelia. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu