2ra-46/18 — Rezolutiunea contractului, radierea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-46/18

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, judecător – A. Gafton

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova

Judecători – Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cușnir Aurelia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Rotari Maria,

succesor în drepturi Rotari Serghei, către Cușnir Aurelia, intervenienți accesorii

notarul public Izdebschi Natalia, Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala ÎS

„Cadastru” și Rotari Victor, privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a

bunului cu condiția întreținerii pe viață și radierea din Registrul bunurilor imobile a

înregistrărilor privind dreptul de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Cușnir Aurelia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 25 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 04 februarie 2014, Rotari Maria s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată către Cușnir Aurelia, intervenient accesoriu notarul public Izdebschi

Natalia privind rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția

întreținerii pe viață.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la data

de 28 iunie 2013 a încheiat cu pârâta Cușnir Aurelia contractul de înstrăinare a

imobilului situat în mun. Chișinău, or. Codru, str. XXX nr. 64, prin care ultima s-a

obligat, în schimbul bunului imobil transmis, să-i asigure întreținere în natură:

locuință, hrană, îngrijire necesară pe tot parcursul vieții, precum și asumarea

cheltuielilor funerare.

Potrivit reclamantei, pârâta îi creează impedimente în folosirea bunului

imobil, nu o asigură cu hrana necesară și medicamente, provoacă litigii care

urmează a fi soluționate la organele de resort.

Astfel, reclamanta a solicitat rezoluțiunea contractului de înstrăinare a

bunului cu condiția întreținerii pe viață nr. 3523 din 28 iunie 2013, încheiat între

beneficiarul întreținerii Rotari Maria și dobânditorul Cușnir Aurelia asupra bunului

imobil amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str. XXX 64.

Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 26

noiembrie 2014, Rotari Maria, decedată la 28 aprilie 2014, a fost înlocuită cu

succesorul ei în drepturi – Rotari Serghei.

Prin cererea de concretizare a cerințelor din 15 iunie 2015, Rotari Serghei a

solicitat rezoluțiunea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii

pe viață nr. 3523 din 28 iunie 2013, încheiat între Rotari Maria și Cușnir Aurelia

asupra bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, or. Codru, str. XXX nr. 64;

obligarea Organului Cadastral Teritorial de a radia înscrierile din Registrul

bunurilor imobile ce ține de înregistrarea dreptului de proprietate a Aureliei Cușnir

asupra casei de locuit individuale din str. XXX nr. 64, or. Codru, mun. Chișinău în

temeiul contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viața nr.

3523 din 28 iunie 2013.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 mai 2016, cererea

de chemare în judecată a fost admisă integral. S-a rezoluționat contractul de

înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viața nr. 3523 din 28 iunie

2013, încheiat între Rotari Maria și Cușnir Aurelia, asupra bunurilor imobile cu nr.

cadastrale XXXXXXXX. XXXXXXXX.02, XXXXXXXX.04, XXXXXXXX.01,

XXXXXXXX.03, autentificat de către notarul public Izdebschi Natalia, înregistrat

de OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” la 01 iulie 2013. S-a obligat OCT Chișinău

filiala ÎS „Cadastru” să radieze din Registrul bunurilor imobile înregistrările

privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale

XXXXXXXX, XXXXXXXX.02, XXXXXXXX.04, XXXXXXXX.01,

XXXXXXXX.03, înregistrate după Cușnir Aurelia, în temeiul contractului de

înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață nr. 3523 din 28 iunie

2013, încheiat între Rotari Maria și Cușnir Aurelia, autentificat de către notarul

public Izdebschi Natalia, înregistrat de OCT Chișinău filiala ÎS „Cadastru” la 01

iulie 2013. S-a încasat de la Cușnir Aurelia, în beneficiului lui Rotari Serghei,

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2750 lei și 100 lei cu titlu de

cheltuieli legate de plata taxei de stat, iar în total suma de 2850 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, s-a respins apelul

declarat de Cușnir Aurelia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 25 mai 2016.

Invocând dezacordul cu decizia instanței de apel, Cușnir Aurelia, la data de 12

octombrie 2017 a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală

a deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017 și a hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 25 mai 2016, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

să fie respinsă cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Mai mult, recurenta consideră că decizia instanței de apel

este una nemotivată, nefiind argumentată soluția de respingere a cererii de apel

înaintată de către Cușnir Aurelia.

La data de 27 decembrie 2017, Rotari Serghei, prin intermediul avocatului

Frunză Adela, a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia

și menținerea în vigoare a deciziei contestate.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Cușnir Aurelia, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Cușnir Aurelia.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Cușnir Aurelia.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu