2rh-30/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral

2rh-30/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rh – 30/18

prima instanță: Judecătoria Nisporeni

Judecătorul: M. Ulinici

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

Judecători: T. Vieru, T. Chișca – Doneva, L. Gafton

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Tamara Chișca - Doneva

Luiza Gafton

examinând cererea de revizuire declarată de Ion Cerga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga împotriva

Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI - SILVA”, cu

privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 6 septembrie 2017, deciziei

Curții de Apel din 4 aprilie 2017 și hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie

2016,

c o n s t a t ă :

La 1 noiembrie 2016, Ion Cerga a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI -

SILVA”, cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă,

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în baza contractului individual

de muncă, a fost angajat în funcția de pădurar la cantonul nr. 6 în ocolul silvic

Nisporeni al Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI –

SILVA”, iar, prin ordinul nr. 69-c din 28 octombrie 2016, a fost concediat în temeiul

articolului 86 alin. 1 lit. k) din Codul muncii.

Pagină 1 din 9

Ion Cerga a considerat că actul angajatorului menționat mai sus a fost emis

ilegal. În susținerea acestui punct de vedere, a subliniat că, în conformitate cu art. 210

alin. (1) lit. a) din Codul muncii, ordinul de sancționare urmează să conțină

obligatoriu temeiurile de drept ale aplicării sancțiunii. Totodată, reclamantul a

specificat că nu există vreo hotărâre sau decizie a organelor competente, care ar

dovedi culpabilitatea sa, privind tăierile ilicite de pădure în perioada anului 2015 și

perioada august - septembrie 2016.

Din aceste considerente, reclamantul a pretins restabilirea în funcția deținută

anterior cu încasarea în beneficiul său a salarului pentru absența forțată de la serviciu

începând cu data concedierii. Opinia sa a fost fundamentată pe articolele 89 și 90 din

Codul muncii. Suplimentar, acesta a subliniat că, prin concedierea ilegală, pârâtul i-a

cauzat un prejudiciu moral ce îl estimează în cuantum de 20 000 lei, fiind exprimat

prin suferințele psihice suportate, rușine, incomoditate și umilință.

Ion Cerga a solicitat anularea ordinului nr. 69-c din 28 octombrie 2016, cu

privire la concedierea sa din funcția de pădurar a cantonului nr. 6 a ocolului silvic

Nisporeni, restabilirea în funcția de pădurar a cantonului nr. 6 a ocolului silvic

Nisporeni și încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu.

La fel, reclamantul a cerut repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000

de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, compuse din cheltuielile de asistență

juridică în cuantum de 15 000 de lei și cheltuielile de transport în sumă de 2 101 de

lei.

Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul „NISPORENI – SILVA” Î.S. a depus

referință în întâmpinarea cererii de chemare în judecată, considerând că reclamantul a

fost concediat corect în baza unor motive suficiente și relevante (vol. I, f. d. 33 – 35).

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie 2016, s-a respins

acțiunea ca nefondată (vol. I, f. d. 72, 76 – 79).

Împotriva acestui act de dispoziție, reclamantul Ion Cerga a declarat apel în

termenul legal (f. d. 182). În rezultat, Întreprinderea de Stat Întreprinderea pentru

Silvicultură „NISPORENI - SILVA” a formulat o referință, solicitând respingerea

cererii acestuia (vol. I, f. d. 89 – 91, 125 - 126).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 4 aprilie 2017, a respins cererea de

apel, promovată de Ion Cerga, și a menținut hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 1

decembrie 2016 (vol. I, f. d. 178 – 187).

Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 6 septembrie 2017, a considerat

recursul indicat supra ca fiind inadmisibil (vol. I, f. d. 220 – 227).

La 7 decembrie 2017, Ion Cerga a depus cerere de revizuire împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 6 septembrie 2017, deciziei Curții de Apel din 4 aprilie

2017 și hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie 2016, solicitând casarea

acestor acte judecătorești.

În motivarea cererii sale, revizuentul a reiterat circumstanțele de fapt prezentate

în cererea de chemare în judecată. Totodată, Ion Cerga a amintit că, faptele de taiere

ilicită pentru care a fost eliberat din funcția sa, au fost incriminate lui Fărîmă

Alexandru Iacob, în baza procesului – verbal cu privire la contravenție din 16 ianuarie

Pagină 2 din 9

Fărîmă Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute la

articolul 122 alin. (1) din Codul contravențional și i-a fost aplicată sancțiune sub

formă de amendă în cuantum de 40 unități convenționale, ceea ce constituie 800 de

lei. În aceeași ordine de idei, la 24 martie 2017, executorul judecătoresc Angeluță

Elena a emis încheierea nr. 182s – 1909/17, privind intentarea procedurii de

executare, prin care s-a dispus intentarea procedurii silite în privința lui Fărîmă

Alexandru în temeiul hotărârii Inspecției Ecologice Nisporeni nr. 3 din 22 februarie

2017.

Prin urmare, Ion Cerga a susținut că, la 16 mai 2017, „NISPORENI – SILVA”

Î.S. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Fărîmă Alexandru, cu

privire la repararea prejudiciului material, cauzat de tăierea ilicită a masei lemnoase

din cantonul nr. 6, ocolul silvic Nisporeni. În subsidiar, acțiunile respective au fost

confirmate prin procesul – verbal cu privire la contravenție nr. 03 – 01 din 16 ianuarie

2017, iar costul masei lemnoase a constituit 7 336 de lei.

În mod corespunzător, revizuentul a opinat că aceleași circumstanțe de fapt au

fost invocate și în cazul eliberării sale din funcția de pădurar, ceea ce se demonstrează

în baza actului de revizie din 10 octombrie 2016. Totuși, s-a arătat că despre aceste

fapte nu a cunoscut în perioada judecării cauzei civile, iar întreprinderea pârâtă le-a

tăinuit de la instanță, ceea ce a determinat o gravă eroare judiciară.

În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă și articolele 6, 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La 27 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de

revizuire Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI -

SILVA”, informând despre posibilitatea depunerii referinței. În mod corespunzător,

dacă referința nu este prezentată până la examinarea cauzei, admisibilitatea cererii se

decide în lipsa acesteia (vol. II, f. d. 14).

Intimatul a depus referință în întâmpinarea cererii de revizuire, solicitând

respingerea acestuia și menținerea actelor atacate de revizuent.

În corespundere cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea

s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul judiciar a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor

judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a

cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19

aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä

v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

Pagină 3 din 9

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Structura logico – juridică a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură

civilă prevede condițiile de formă și conținut a unei cereri de revizuire, potrivit cărora

aceasta se depune în scris, iar revizuentul, după caz, Ion Cerga, este obligat să

încadreze argumentele sale în temeiurile specificate expres și exhaustiv în articolul

449, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul citat, nu

admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași

temeiuri. În mod corespunzător, în cazul nerespectării acestor condiții se impune

inadmisibilitatea cererii.

Prin urmare, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor

prescripții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac

de retractare, care sunt mult mai stricte decât cerințele instituite de legislator pentru o

cale de atac ordinară.

Luând în considerare cele menționate, instanța de judecată constată că cererea

de revizuire a fost depusă împotriva unui act judecătoresc irevocabil, de către

subiectul abilitat cu dreptul de a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu

articolul 447 lit. a) din Codul de procedură civilă. În aceeași ordine, Ion Cerga a

indicat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, iar, la cererea

sa, au fost atașate în copii mai multe înscrisuri pertinente în viziunea acestuia, care

vor fi cercetate multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit cu restul probelor

din dosar în ansamblul și interacțiunea lor (vol. II, f. d. 5 - 11).

Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul a îndeplinit condițiile de

formă cerute la articolele 446 și 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul

cererii nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de

purces la analiza argumentelor inserate în aceasta.

În continuare, instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea într-un

mod echitabil de către „un tribunal”, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, trebuie interpretat în lumina

Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o

parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. România,

28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca v. Moldova, 22 martie 2005, parag. 24).

Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea

principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005,

par. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, 19 decembrie 2006, par. 104-107 și

112-115; Melnic c. Moldovei, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate c. Moldovei, 13

Pagină 4 din 9

iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan v. Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21,

Brantom International S.R.L. și alții v. Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32).

Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de

revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450

din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem,

parag. 109, Eugenia și Doina Duca v. Moldova, 3 martie 2009, parag. 41, Lipcan v.

Moldova, ibidem, parag. 17).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, în speță, revizuentul și-a întemeiat cererea pe

articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În asemenea circumstanțe, conform articolului 450 lit. b) din Codul de

procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care

persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii

care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de

la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449

lit. b).

La acest capitol, instanța de judecată notează că revizuentul Ion Cerga a adus,

în calitate de circumstanțe noi, documente care datează, începând cu 22 februarie

2017 până la 16 mai 2017. Totuși, se observă că Ion Cerga nu a indicat într-un mod

explicit când a aflat despre noile înscrisuri, însă a invocat că întreprinderea pârâtă

„NISPORENI – SILVA” Î.S. a tăinuit această informație, ceea ce a determinat o gravă

eroare judiciară la examinarea pricinii.

Din aceste raționamente, Colegiul judiciar subliniază că, în esență, Ion Cerga

urmărește interesul de a fi restabilit în funcția de pădurar, iar, în opinia acestuia,

probele respective sunt pertinente și sunt elemente decisive pentru a demonstra

ilegalitatea concedierii sale din funcția deținută anterior. Așadar, în situația în care

revizuentul nu a participat la examinarea cauzei contravenționale, pornite în privința

lui Fărîmă Alexandru, se confirmă că acesta nu a dispus de înscrisurile precizate mai

sus până la 7 decembrie 2017, atunci când a fost formulată cererea de revizuire.

Totodată, acțiunile prompte ale acestuia atestă că Ion Cerga se folosește cu bună –

credință de drepturile lui procedurale și nu încearcă să ducă instanța în eroare.

Luând în considerare cele constatate, dar și pentru a nu admite o ingerință

disproporțională în dreptul de acces la justiție, instanța de judecată consideră că

cererea de revizuire, declarată la 7 decembrie 2017, este depusă în termenul prevăzut

mai sus.

Cu privire la fondul cererii, Ion Cerga a susținut că fapta de tăiere ilicită a

masei lemnoase, din cantonul nr. 6 în ocolul silvic Nisporeni, pentru care a fost

eliberat din funcție, a fost comisă de o altă persoană, și anume, Fărîmă Alexandru

Iacob. Mai mult, persoana vizată a recunoscut fapta imputată și a fost sancționată

contravențional. Prin urmare, potrivit acestuia, circumstanța descrisă se încadrează în

temeiul de revizuire prevăzut la articolul 449 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă.

Pagină 5 din 9

Astfel, revizuentul a prezentat următoarele înscrisuri pentru redeschiderea

procedurilor judiciare: hotărârea Inspecției Ecologice Nisporeni pe cauza

contravențională nr. 03 din 22 februarie 2017 (vol. II, f. d. 5), încheierea executorului

judecătoresc Angheluță Elena nr. 182s – 1909/17, privind intentarea procedurii de

executare din 24 martie 2017 (vol. II, f. d. 6), borderoul de determinare a cheltuielilor

și spezelor în procedura de executare, întocmit de executorul judecătoresc Elena

Angheluța (vol. II, f. d. 7), cererea de chemare în judecată, depusă la 16 mai 2017, cu

nr. de intrare 5 – 4220 la Judecătoria Ungheni (sediul Nisporeni), de către

„NISPORENI – SILVA” Î.S. împotriva Fărâmă Alexandru Iacob, cu privire la

repararea prejudiciului material (vol. II, f. d. 8), procesul – verbal cu privire la

contravenție silvică nr. 03 – 01 din 16 ianuarie 2017 (vol. II, f. d. 9 – 10) și cererea

prealabilă a „NISPORENI – SILVA” Î.S. nr. 30 din 7 februarie 2017 (vol. II, f.d. 11).

În conformitate cu articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, procedura

judiciară poate fi redeschisă în cazul când au devenit cunoscute unele circumstanțe

sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În subsidiar, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei

de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea cauzele

Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta - Plus” S.R.L., citată mai sus, parag. 98).

Din aceste raționamente legale, Colegiul judiciar notează că este important ca

circumstanțele sau faptele noi existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să

fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, și să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Instanța își propune să verifice respectarea condițiilor enumerate mai sus.

În consecință, instanța de judecată ia act de anexarea unor noi înscrisuri la

materialele cauzei, însă, având în vedere că toate actele citate mai sus, se referă și sunt

conexe cu fapta de tăiere ilicită a masei lemnoase din cantonul nr. 6, ocolul silvic

Nisporeni de către Fărîmă Alexandru, le va examina în ansamblul lor.

În primul rând, instanța de revizuire amintește că instanța de apel, în decizia din

4 aprilie 2017, a respins, în calitate de probă pertinentă, procesul – verbal cu privire la

contravenție silvică din 16 ianuarie 2017, prin care Alexandru Fărîmă a recunoscut că

a tăiat arborii uscați în vara anului 2016 (vol. I, f. d. 186). Or instanța de control

Pagină 6 din 9

judiciar a stabilit că Ion Cerga nu și-a executat corespunzător atribuțiile de serviciu,

stipulate în fișa postului de a asigura paza cantonului nr. 6, deoarece urma să

depisteze și să reclame angajatorului său, „NISPORENI – SILVA”, cazurile de tăieri

ilicite a arborilor din cantonul nr. 6 a ocolului silvic Nisporeni. Așadar, s-a conchis că

revizuentul nu a întreprins nici o acțiune în acest sens, tăinuind în mod tacit

ilegalitățile produse în raza teritoriului de pădure deservit de dânsul, ceea ce a condus

la pierderea încrederii angajatorului față de salariat (vol. I, f. d. 185).

În lumina celor relatate, Colegiul judiciar subliniază că noile elemente de fapt,

susținute de revizuent, nu au o putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată

și nu au forță de a schimba constatările acesteia, de vreme ce argumentele date au fost

examinate anterior, în special, acelea ce vizează tăierea ilicită a masei lemnoase de o

altă persoană. De fapt, potrivit jurisprudenței CtEDO, enumerate mai sus, simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare a cauzei civile.

Totodată, pe baza celor prezentate, instanța de judecată consideră că sunt

irelevante pentru cauza civilă borderoul de determinare a cheltuielilor și spezelor în

procedura de executare, întocmit de executorul judecătoresc Elena Angheluța, cererea

de chemare în judecată, depusă la 16 mai 2017, cu nr. de intrare 5 – 4220 la

Judecătoria Ungheni (sediul Nisporeni), de către „NISPORENI – SILVA” Î.S.

împotriva Fărâmă Alexandru Iacob, cu privire la repararea prejudiciului material și

procesul – verbal cu privire la contravenție silvică nr. 03 – 01 din 16 ianuarie 2017.

În al doilea rând, Colegiul judiciar opinează că legislatorul obligă revizuentul,

prin prisma articolului 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, să dovedească că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

La acest capitol, instanța observă că nu există nici un indiciu că hotărârea

Inspecției Ecologice Nisporeni pe cauza contravențională nr. 03 din 22 februarie

2017, încheierea executorului judecătoresc Angheluță Elena nr. 182s – 1909/17,

privind intentarea procedurii de executare din 24 martie 2017 și cererea prealabilă a

„NISPORENI – SILVA” Î.S. nr. 30 din 7 februarie 2017, conțineau informații care nu

au putut fi obținute de revizuent mai devreme de judecarea cauzei civile în ordine de

apel. Mai mult, ținând cont că la cererea de apel a fost atașată copia de pe procesul –

verbal cu privire la contravenție silvică din 16 ianuarie 2017, se constată cert că Ion

Cerga cunoștea despre existența unei cauze contravenționale, pornite în privința lui

Fărîmă Alexandru, și avea posibilitatea de a se adresa la Inspecția Ecologică

Nisporeni pentru a primi un răspuns ce-ar viza soluția dată de organul competent. De

asemenea, nici materialele cauzei nu confirmă că acestuia i-a fost îngrădit sau refuzat

accesul la informația din speță, care era accesibilă și posibil de obținut în condițiile

legii.

Astfel, conform procesului – verbal al ședinței judiciare din 4 aprilie 2017,

instanța reține că nici revizuentul, nici reprezentantul acestuia, avocatul Mocanu

Serghei, nu au declarat că se aflau în așteptarea altor răspunsuri sau au întreprins alte

Pagină 7 din 9

măsuri, ce ar putea asigura prezentarea acestor probe în timpul judecării cauzei civile

în ordine de apel (vol. I, f. d. 175).

În mod corespunzător și având în vedere cele menționate, instanța de revizuire

conchide că nu există nici o dovadă în documentele prezentate de Ion Cerga că a

încercat, fără succes, să obțină acele acte pe parcursul examinării cauzei civile. Un

raționament subsidiar constă în faptul că revizuentul a fost reprezentat, pe parcursul

examinării cauzei civile de avocatul Mocanu Serghei, care, conform art. 1 din Legea

cu privire la avocatură, este persoana abilitată și calificată, să pledeze și să acționeze

în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești

sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lui. În esență, Ion Cerga a

putut primi consultația juridică necesară în această parte.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, analizând toate materialele prezentate de revizuent, nu găsește niciun motiv

de a deroga de la constatările Curții Europene, în jurisprudența consecventă a acesteia,

pe cazuri similare, cum ar fi, Popov v. Moldova (nr.2), ibidem, parag. 50 - 51; „Oferta

Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 105-107; Eugenia și Doina Duca v. Moldova,

ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L. v. Moldova, 13 decembrie 2016, parag.

12 -14.

În plus, instanța nu contestă faptul că unul din obiectivele urmărite de către Ion

Cerga a constat în restabilirea drepturilor sale. Cu toate acestea, acest lucru nu poate

să justifice o utilizare abuzivă a procedurii de revizuire (a se vedea Eugenia and

Doina Duca c. Moldova, citată mai sus, par. 13, 33 și 34, Jomiru și Crețu c. Moldovei,

17 aprilie 2012, par. 37). Totodată, ar fi contrară principiului securității raporturilor

juridice acceptarea spre examinare și administrarea unor înscrisuri, în calitate de

circumstanțe noi, pentru obținerea cărora nu a fost depusă suficientă diligență în

timpul judecării cauzei și care nu pot influența într-un mod convingător soluția

anterioară a instanței de judecată,

Prin urmare, Colegiul consideră că cererea de revizuire, formulată de Ion

Cerga, conține caracteristicile „unui apel camuflat” al cărui scop a fost să obțină mai

mult o nouă examinare a cauzei civile decât o veritabilă procedură de revizuire, așa

cum este prevăzut la articolele 449 - 453 din Codul de procedură civilă.

În consecință, instanța de judecată reține că înscrisurile și argumentele susținute

de revizuent nu întrunesc nicio condiție de la articolul 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de

revizuire.

În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că

revizuirea depusă de Ion Cerga urmează a fi declarată inadmisibilă.

Pagină 8 din 9

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea de revizuire declarată de Ion Cerga împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 6 septembrie 2017, deciziei Curții de Apel din 4 aprilie

2017 și hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie 2016,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga împotriva

Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI - SILVA”, cu

privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea

salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată ca inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Tamara Chișca - Doneva

Luiza Gafton

Pagină 9 din 9