2rh-30/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2rh – 30/18 prima instanță: Judecătoria Nisporeni Judecătorul: M. Ulinici instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție Judecători: T. Vieru, T. Chișca – Doneva, L. Gafton Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Tamara Chișca - Doneva Luiza Gafton examinând cererea de revizuire declarată de Ion Cerga, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga împotriva Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI - SILVA”, cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 6 septembrie 2017, deciziei Curții de Apel din 4 aprilie 2017 și hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie 2016, c o n s t a t ă : La 1 noiembrie 2016, Ion Cerga a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI - SILVA”, cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, în baza contractului individual de muncă, a fost angajat în funcția de pădurar la cantonul nr. 6 în ocolul silvic Nisporeni al Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI – SILVA”, iar, prin ordinul nr. 69-c din 28 octombrie 2016, a fost concediat în temeiul articolului 86 alin. 1 lit. k) din Codul muncii. Pagină 1 din 9 Ion Cerga a considerat că actul angajatorului menționat mai sus a fost emis ilegal. În susținerea acestui punct de vedere, a subliniat că, în conformitate cu art. 210 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, ordinul de sancționare urmează să conțină obligatoriu temeiurile de drept ale aplicării sancțiunii.

Totodată, reclamantul a specificat că nu există vreo hotărâre sau decizie a organelor competente, care ar dovedi culpabilitatea sa, privind tăierile ilicite de pădure în perioada anului 2015 și perioada august - septembrie 2016. Din aceste considerente, reclamantul a pretins restabilirea în funcția deținută anterior cu încasarea în beneficiul său a salarului pentru absența forțată de la serviciu începând cu data concedierii. Opinia sa a fost fundamentată pe articolele 89 și 90 din Codul muncii. Suplimentar, acesta a subliniat că, prin concedierea ilegală, pârâtul i-a cauzat un prejudiciu moral ce îl estimează în cuantum de 20 000 lei, fiind exprimat prin suferințele psihice suportate, rușine, incomoditate și umilință.

Ion Cerga a solicitat anularea ordinului nr. 69-c din 28 octombrie 2016, cu privire la concedierea sa din funcția de pădurar a cantonului nr. 6 a ocolului silvic Nisporeni, restabilirea în funcția de pădurar a cantonului nr. 6 a ocolului silvic Nisporeni și încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu. La fel, reclamantul a cerut repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată, compuse din cheltuielile de asistență juridică în cuantum de 15 000 de lei și cheltuielile de transport în sumă de 2 101 de lei. Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul „NISPORENI – SILVA” Î.S.

a depus referință în întâmpinarea cererii de chemare în judecată, considerând că reclamantul a fost concediat corect în baza unor motive suficiente și relevante (vol. I, f. d. 33 – 35). Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie 2016, s-a respins acțiunea ca nefondată (vol. I, f. d. 72, 76 – 79). Împotriva acestui act de dispoziție, reclamantul Ion Cerga a declarat apel în termenul legal (f. d. 182). În rezultat, Întreprinderea de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI - SILVA” a formulat o referință, solicitând respingerea cererii acestuia (vol. I, f. d. 89 – 91, 125 - 126). Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 4 aprilie 2017, a respins cererea de apel, promovată de Ion Cerga, și a menținut hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie 2016 (vol. I, f. d. 178 – 187). Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 6 septembrie 2017, a considerat recursul indicat supra ca fiind inadmisibil (vol. I, f. d. 220 – 227). La 7 decembrie 2017, Ion Cerga a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 6 septembrie 2017, deciziei Curții de Apel din 4 aprilie 2017 și hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie 2016, solicitând casarea acestor acte judecătorești.

În motivarea cererii sale, revizuentul a reiterat circumstanțele de fapt prezentate în cererea de chemare în judecată. Totodată, Ion Cerga a amintit că, faptele de taiere ilicită pentru care a fost eliberat din funcția sa, au fost incriminate lui Fărîmă Alexandru Iacob, în baza procesului – verbal cu privire la contravenție din 16 ianuarie Pagină 2 din 9 2017. Ulterior, prin hotărârea pe cauza contravențională nr. 3 din 22 februarie 2017, Fărîmă Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute la articolul 122 alin. (1) din Codul contravențional și i-a fost aplicată sancțiune sub formă de amendă în cuantum de 40 unități convenționale, ceea ce constituie 800 de lei.

În aceeași ordine de idei, la 24 martie 2017, executorul judecătoresc Angeluță Elena a emis încheierea nr. 182s – 1909/17, privind intentarea procedurii de executare, prin care s-a dispus intentarea procedurii silite în privința lui Fărîmă Alexandru în temeiul hotărârii Inspecției Ecologice Nisporeni nr. 3 din 22 februarie 2017. Prin urmare, Ion Cerga a susținut că, la 16 mai 2017, „NISPORENI – SILVA” Î.S. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Fărîmă Alexandru, cu privire la repararea prejudiciului material, cauzat de tăierea ilicită a masei lemnoase din cantonul nr. 6, ocolul silvic Nisporeni. În subsidiar, acțiunile respective au fost confirmate prin procesul – verbal cu privire la contravenție nr. 03 – 01 din 16 ianuarie 2017, iar costul masei lemnoase a constituit 7 336 de lei.

În mod corespunzător, revizuentul a opinat că aceleași circumstanțe de fapt au fost invocate și în cazul eliberării sale din funcția de pădurar, ceea ce se demonstrează în baza actului de revizie din 10 octombrie 2016. Totuși, s-a arătat că despre aceste fapte nu a cunoscut în perioada judecării cauzei civile, iar întreprinderea pârâtă le-a tăinuit de la instanță, ceea ce a determinat o gravă eroare judiciară. În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă și articolele 6, 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La 27 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de revizuire Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI - SILVA”, informând despre posibilitatea depunerii referinței.

În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată până la examinarea cauzei, admisibilitatea cererii se decide în lipsa acesteia (vol. II, f. d. 14). Intimatul a depus referință în întâmpinarea cererii de revizuire, solicitând respingerea acestuia și menținerea actelor atacate de revizuent. În corespundere cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34). Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru motivele ce se succed. Pagină 3 din 9 În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Structura logico – juridică a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede condițiile de formă și conținut a unei cereri de revizuire, potrivit cărora aceasta se depune în scris, iar revizuentul, după caz, Ion Cerga, este obligat să încadreze argumentele sale în temeiurile specificate expres și exhaustiv în articolul 449, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul citat, nu admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri. În mod corespunzător, în cazul nerespectării acestor condiții se impune inadmisibilitatea cererii. Prin urmare, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor prescripții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac de retractare, care sunt mult mai stricte decât cerințele instituite de legislator pentru o cale de atac ordinară.

Luând în considerare cele menționate, instanța de judecată constată că cererea de revizuire a fost depusă împotriva unui act judecătoresc irevocabil, de către subiectul abilitat cu dreptul de a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu articolul 447 lit. a) din Codul de procedură civilă. În aceeași ordine, Ion Cerga a indicat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, iar, la cererea sa, au fost atașate în copii mai multe înscrisuri pertinente în viziunea acestuia, care vor fi cercetate multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocit cu restul probelor din dosar în ansamblul și interacțiunea lor (vol. II, f. d. 5 - 11). Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul a îndeplinit condițiile de formă cerute la articolele 446 și 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul cererii nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de purces la analiza argumentelor inserate în aceasta.

În continuare, instanța de revizuire subliniază că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către „un tribunal”, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu v. România, 28 octombrie 1999, parag.

61; Roșca v. Moldova, 22 martie 2005, parag. 24). Sub acest aspect, Colegiul notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat supra (a se vedea Popov c. Moldovei (nr.2), 6 decembrie 2005, par. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. c. Moldovei, 19 decembrie 2006, par. 104-107 și 112-115; Melnic c. Moldovei, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate c. Moldovei, 13 Pagină 4 din 9 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan v. Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21, Brantom International S.R.L. și alții v. Moldova, 10 februarie 2015, parag.

30 – 32). Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450 din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 109, Eugenia și Doina Duca v. Moldova, 3 martie 2009, parag. 41, Lipcan v. Moldova, ibidem, parag. 17). Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în speță, revizuentul și-a întemeiat cererea pe articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În asemenea circumstanțe, conform articolului 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449 lit. b). La acest capitol, instanța de judecată notează că revizuentul Ion Cerga a adus, în calitate de circumstanțe noi, documente care datează, începând cu 22 februarie 2017 până la 16 mai 2017. Totuși, se observă că Ion Cerga nu a indicat într-un mod explicit când a aflat despre noile înscrisuri, însă a invocat că întreprinderea pârâtă „NISPORENI – SILVA” Î.S.

a tăinuit această informație, ceea ce a determinat o gravă eroare judiciară la examinarea pricinii. Din aceste raționamente, Colegiul judiciar subliniază că, în esență, Ion Cerga urmărește interesul de a fi restabilit în funcția de pădurar, iar, în opinia acestuia, probele respective sunt pertinente și sunt elemente decisive pentru a demonstra ilegalitatea concedierii sale din funcția deținută anterior. Așadar, în situația în care revizuentul nu a participat la examinarea cauzei contravenționale, pornite în privința lui Fărîmă Alexandru, se confirmă că acesta nu a dispus de înscrisurile precizate mai sus până la 7 decembrie 2017, atunci când a fost formulată cererea de revizuire. Totodată, acțiunile prompte ale acestuia atestă că Ion Cerga se folosește cu bună – credință de drepturile lui procedurale și nu încearcă să ducă instanța în eroare.

Luând în considerare cele constatate, dar și pentru a nu admite o ingerință disproporțională în dreptul de acces la justiție, instanța de judecată consideră că cererea de revizuire, declarată la 7 decembrie 2017, este depusă în termenul prevăzut mai sus. Cu privire la fondul cererii, Ion Cerga a susținut că fapta de tăiere ilicită a masei lemnoase, din cantonul nr. 6 în ocolul silvic Nisporeni, pentru care a fost eliberat din funcție, a fost comisă de o altă persoană, și anume, Fărîmă Alexandru Iacob. Mai mult, persoana vizată a recunoscut fapta imputată și a fost sancționată contravențional. Prin urmare, potrivit acestuia, circumstanța descrisă se încadrează în temeiul de revizuire prevăzut la articolul 449 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

Pagină 5 din 9 Astfel, revizuentul a prezentat următoarele înscrisuri pentru redeschiderea procedurilor judiciare: hotărârea Inspecției Ecologice Nisporeni pe cauza contravențională nr. 03 din 22 februarie 2017 (vol. II, f. d. 5), încheierea executorului judecătoresc Angheluță Elena nr. 182s – 1909/17, privind intentarea procedurii de executare din 24 martie 2017 (vol. II, f. d. 6), borderoul de determinare a cheltuielilor și spezelor în procedura de executare, întocmit de executorul judecătoresc Elena Angheluța (vol. II, f. d. 7), cererea de chemare în judecată, depusă la 16 mai 2017, cu nr. de intrare 5 – 4220 la Judecătoria Ungheni (sediul Nisporeni), de către „NISPORENI – SILVA” Î.S. împotriva Fărâmă Alexandru Iacob, cu privire la repararea prejudiciului material (vol. II, f. d. 8), procesul – verbal cu privire la contravenție silvică nr. 03 – 01 din 16 ianuarie 2017 (vol. II, f. d. 9 – 10) și cererea prealabilă a „NISPORENI – SILVA” Î.S.

nr. 30 din 7 februarie 2017 (vol. II, f.d. 11). În conformitate cu articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, procedura judiciară poate fi redeschisă în cazul când au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În subsidiar, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta - Plus” S.R.L., citată mai sus, parag.

98). Din aceste raționamente legale, Colegiul judiciar notează că este important ca circumstanțele sau faptele noi existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, și să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Instanța își propune să verifice respectarea condițiilor enumerate mai sus. În consecință, instanța de judecată ia act de anexarea unor noi înscrisuri la materialele cauzei, însă, având în vedere că toate actele citate mai sus, se referă și sunt conexe cu fapta de tăiere ilicită a masei lemnoase din cantonul nr. 6, ocolul silvic Nisporeni de către Fărîmă Alexandru, le va examina în ansamblul lor.

În primul rând, instanța de revizuire amintește că instanța de apel, în decizia din 4 aprilie 2017, a respins, în calitate de probă pertinentă, procesul – verbal cu privire la contravenție silvică din 16 ianuarie 2017, prin care Alexandru Fărîmă a recunoscut că a tăiat arborii uscați în vara anului 2016 (vol. I, f. d. 186). Or instanța de control Pagină 6 din 9 judiciar a stabilit că Ion Cerga nu și-a executat corespunzător atribuțiile de serviciu, stipulate în fișa postului de a asigura paza cantonului nr. 6, deoarece urma să depisteze și să reclame angajatorului său, „NISPORENI – SILVA”, cazurile de tăieri ilicite a arborilor din cantonul nr. 6 a ocolului silvic Nisporeni.

Așadar, s-a conchis că revizuentul nu a întreprins nici o acțiune în acest sens, tăinuind în mod tacit ilegalitățile produse în raza teritoriului de pădure deservit de dânsul, ceea ce a condus la pierderea încrederii angajatorului față de salariat (vol. I, f. d. 185). În lumina celor relatate, Colegiul judiciar subliniază că noile elemente de fapt, susținute de revizuent, nu au o putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată și nu au forță de a schimba constatările acesteia, de vreme ce argumentele date au fost examinate anterior, în special, acelea ce vizează tăierea ilicită a masei lemnoase de o altă persoană. De fapt, potrivit jurisprudenței CtEDO, enumerate mai sus, simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei civile.

Totodată, pe baza celor prezentate, instanța de judecată consideră că sunt irelevante pentru cauza civilă borderoul de determinare a cheltuielilor și spezelor în procedura de executare, întocmit de executorul judecătoresc Elena Angheluța, cererea de chemare în judecată, depusă la 16 mai 2017, cu nr. de intrare 5 – 4220 la Judecătoria Ungheni (sediul Nisporeni), de către „NISPORENI – SILVA” Î.S. împotriva Fărâmă Alexandru Iacob, cu privire la repararea prejudiciului material și procesul – verbal cu privire la contravenție silvică nr. 03 – 01 din 16 ianuarie 2017. În al doilea rând, Colegiul judiciar opinează că legislatorul obligă revizuentul, prin prisma articolului 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

La acest capitol, instanța observă că nu există nici un indiciu că hotărârea Inspecției Ecologice Nisporeni pe cauza contravențională nr. 03 din 22 februarie 2017, încheierea executorului judecătoresc Angheluță Elena nr. 182s – 1909/17, privind intentarea procedurii de executare din 24 martie 2017 și cererea prealabilă a „NISPORENI – SILVA” Î.S. nr. 30 din 7 februarie 2017, conțineau informații care nu au putut fi obținute de revizuent mai devreme de judecarea cauzei civile în ordine de apel. Mai mult, ținând cont că la cererea de apel a fost atașată copia de pe procesul – verbal cu privire la contravenție silvică din 16 ianuarie 2017, se constată cert că Ion Cerga cunoștea despre existența unei cauze contravenționale, pornite în privința lui Fărîmă Alexandru, și avea posibilitatea de a se adresa la Inspecția Ecologică Nisporeni pentru a primi un răspuns ce-ar viza soluția dată de organul competent.

De asemenea, nici materialele cauzei nu confirmă că acestuia i-a fost îngrădit sau refuzat accesul la informația din speță, care era accesibilă și posibil de obținut în condițiile legii. Astfel, conform procesului – verbal al ședinței judiciare din 4 aprilie 2017, instanța reține că nici revizuentul, nici reprezentantul acestuia, avocatul Mocanu Serghei, nu au declarat că se aflau în așteptarea altor răspunsuri sau au întreprins alte Pagină 7 din 9 măsuri, ce ar putea asigura prezentarea acestor probe în timpul judecării cauzei civile în ordine de apel (vol. I, f. d. 175). În mod corespunzător și având în vedere cele menționate, instanța de revizuire conchide că nu există nici o dovadă în documentele prezentate de Ion Cerga că a încercat, fără succes, să obțină acele acte pe parcursul examinării cauzei civile.

Un raționament subsidiar constă în faptul că revizuentul a fost reprezentat, pe parcursul examinării cauzei civile de avocatul Mocanu Serghei, care, conform art. 1 din Legea cu privire la avocatură, este persoana abilitată și calificată, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lui. În esență, Ion Cerga a putut primi consultația juridică necesară în această parte. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, analizând toate materialele prezentate de revizuent, nu găsește niciun motiv de a deroga de la constatările Curții Europene, în jurisprudența consecventă a acesteia, pe cazuri similare, cum ar fi, Popov v. Moldova (nr.2), ibidem, parag.

50 - 51; „Oferta Plus” S.R.L. v. Moldova, ibidem, parag. 105-107; Eugenia și Doina Duca v. Moldova, ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L. v. Moldova, 13 decembrie 2016, parag. 12 -14. În plus, instanța nu contestă faptul că unul din obiectivele urmărite de către Ion Cerga a constat în restabilirea drepturilor sale.

Cu toate acestea, acest lucru nu poate să justifice o utilizare abuzivă a procedurii de revizuire (a se vedea Eugenia and Doina Duca c. Moldova, citată mai sus, par. 13, 33 și 34, Jomiru și Crețu c. Moldovei, 17 aprilie 2012, par. 37). Totodată, ar fi contrară principiului securității raporturilor juridice acceptarea spre examinare și administrarea unor înscrisuri, în calitate de circumstanțe noi, pentru obținerea cărora nu a fost depusă suficientă diligență în timpul judecării cauzei și care nu pot influența într-un mod convingător soluția anterioară a instanței de judecată, Prin urmare, Colegiul consideră că cererea de revizuire, formulată de Ion Cerga, conține caracteristicile „unui apel camuflat” al cărui scop a fost să obțină mai mult o nouă examinare a cauzei civile decât o veritabilă procedură de revizuire, așa cum este prevăzut la articolele 449 - 453 din Codul de procedură civilă.

În consecință, instanța de judecată reține că înscrisurile și argumentele susținute de revizuent nu întrunesc nicio condiție de la articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de revizuire. În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Astfel, având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că revizuirea depusă de Ion Cerga urmează a fi declarată inadmisibilă.

Pagină 8 din 9 În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea de revizuire declarată de Ion Cerga împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 6 septembrie 2017, deciziei Curții de Apel din 4 aprilie 2017 și hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 1 decembrie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cerga împotriva Întreprinderii de Stat Întreprinderea pentru Silvicultură „NISPORENI - SILVA”, cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată ca inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Tatiana Vieru Judecători Tamara Chișca - Doneva Luiza Gafton Pagină 9 din 9