3ra-72/18 — cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral

prima instanță: G. Manoli dosarul nr. 3ra-72/18 instanța de apel: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc ÎNCHEIERE 24 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Veaceslav Cebotarean împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și reprarea prejudiciului moral împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 24 martie 2017, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 22 august 2016, Veaceslav Cebotarean, reprezentat de avocatul Ion Dodon, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că la 1 iulie 1999 a fost angajat în Serviciul Vamal, în calitate de inspector Secția operativă, Vama Soroca. Comunică că ulterior, la 5 iunie 2008 a fost numit prin transfer în funcția de șef al Postului vamal Soroca, șef-adjunct al Biroului Vamal Bălți. Iar, la 16 ianuarie 2009 a fost numit în funcția de șef al Postului vamal Costești - Stânca al Biroului Vamal Bălți. Mai indică că la 10 martie 2010 a fost numit prin transfer în funcția de inspector principal Post vamal Soroca (intern) al Biroului Vamal Bălti, iar la 10 mai 2011 a fost transferat în funcția de inspector principal al Postului vamal Soroca al Biroului Vamal Bălți.

Menționează că pe parcursul activității a dat dovadă de o pregătire bună, iar în perioada 6 iunie 2016 – 10 iunie 2016, a urmat cursuri de formare și 1 perfecționare a colaboratorilor vamali din cadrul posturilor vamale, unde a obținut calificativul „bine” și nota 8. Susține că la 22 iulie 2016, Serviciul Vamal a adoptat ordinul nr. 819-p, cu privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a colaboratorilor Biroului Vamal Bălți, indicând în pct. 2 al acestuia că nu corespund funcției deținute colaboratorii vamali nominalizați în Anexa nr. 2, printre care era și el. Notează că prin ordinul nr. 848-p din 28 iulie 2016, emis de Serviciul Vamal s-a dispus încetarea raporturile de serviciu cu el, din cauza necorespunderii funcției deținute, constatate de comisia de atestare, în lipsă de post inferior vacant, începând cu data de 29 iulie 2016, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. g) din Legea serviciului în organele vamale.

Susține că decizia Comisiei de atestare este una ilegală și neîntemeiată, fiind adoptată cu încălcarea procedurii, deoarece la efectuarea atestării nu i-au fost aduse la cunoștință actele ce țin de procedura atestării, la fel, i s-a refuzat eliberarea copiilor autentificate a ordinului nr. 819-p din 22 iulie 2016 și ordinului nr. 848-p din 28 iulie 2016. Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 819-p din 22 iulie 2016 cu privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a colaboratorilor Biroului Vamal Bălți, emis de Serviciul Vamal, în partea ce privește constatarea că Veaceslav Cebotarean nu corespunde funcției deținute și ordinului nr. 848-p din 28 iulie 2016, emis de Serviciul Vamal, prin care s-a dispus încetarea raporturile de serviciu cu Veaceslav Cebotarean, restabilirea lui în funcția anterior deținută de inspector principal al Postului vamal Soroca, Biroul Vamal Bălți, încasarea de la Serviciul Vamal în beneficiul său a salariului pentru absența forțată de la serviciu, începând cu 29 iulie 2016 până la restabilirea în serviciu și repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.

La 7 octombrie 2016, Veaceslav Cebotarean, reprezentat de avocatul Ion Dodon, a depus cerere de completare a motivelor acțiunii, suplimentar invocând că Comisia de atestare a fost formată contrar prevederilor pct. 9 al Regulamentului cu privire la atestarea colaboratorilor vamali, deoarece în componența acesteia nu a participat un reprezentant al Ministerului Finanțelor al RM. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 24 martie 2017, acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulat ordinul nr. 848-p din 28 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, ca fiind emis cu încălcarea procedurii. A fost reintegrat Veaceslav Cebotarean în funcția anterior deținută de inspector principal al Postului vamal Soroca.

A fost încasat de la Serviciului Vamal în beneficiul lui Veaceslav Cebotarean salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, până la pronunțarea hotărârii judecătorești. A fost încasat de la Serviciului Vamal în beneficiul lui Veaceslav Cebotarean prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 a fost respins apelul declarat de Serviciul Vamal și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 24 martie 2017. 2 La 2 noiembrie 2017, Serviciul Vamal a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi casată. Comunică că a făcut cunoștință cu decizia instanței de apel la 8 septembrie 2017, fiind înregistrată în cancelarie cu nr. 19957. Susține că instanța de fond și cea de apel au aplicat eronat normele de drept material și procedural. În opinia recurentului sunt eronate argumentele instanței de apel precum că angajatorul nu a respectat prevederile art. 87 Codul muncii și nu a propus lui Veaceslav Cebotarean alte funcții inferioare celei deținute. Indică că în procesul atestării, în componența comisiei a fost inclus Președintele comitetului sindical al Biroului Vamal Bălți, a cărui semnătura se regăsește în procesul-verbal al ședinței Comisiei de atestare din 14 iulie 2016, astfel, consideră că comitetul sindical și-a exprimat acordul privind concedierea lui Veaceslav Cebotarean.

La fel, consideră neîntemeiate concluziile instanței de apel cu privire la nepropunerea lui Veaceslav Cebotarean a unei funcții inferioare vacante, or, potrivit Clasificatorului unic al funcțiilor publice, aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, funcția deținută anterior de către Veaceslav Cebotarean face parte din categoria funcțiilor publice de execuție, care este cea mai inferioară categorie de funcții publice, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Mai notează că prin ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr. 748-p/o din 13 mai 2016, a fost dispusă atestarea colaboratorilor vamali a Serviciului Vamal și subdiviziunilor acestuia, concomitent fiind aprobat graficul de atestare.

Astfel, Veaceslav Cebotarean a luat cunoștință cu graficul nominalizat, iar ulterior, la 14 iulie 2016 a fost supus atestării, conform procedurii și ordinii stabilite. Recurentul nu este de acord cu constatările instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că la emiterea ordinului cu privire la încetarea raporturilor de serviciu cu Veaceslav Cebotarean, nu au fost respectate prevederile art. 184 alin. (1) Codul muncii, deoarece la caz, există legislația specială, și anume Legea serviciului în organele vamale, care nu prevede necesitatea preavizării colaboratorului vamal în cazul eliberării în legătură cu necorespunderea funcției deținute. Asemenea prevederi nu se regăsesc nici în Hotărârea Guvernului nr. 383 din 29 mai 2001, în temeiul căreia a fost efectuată atestarea colaboratorilor vamali.

Mai relevă că prima instanță și instanța de apel nu au luat în considerație că potrivit pct. 25-29 din Regulamentul cu privire la atestarea colaboratorilor vamali, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 383 din 29 mai 2001, prerogativa aprecierii cunoștințelor în domeniu și constatarea corespunderii funcției deținute revine exclusiv comisiei de atestare. 3 Așa dar, temeiul emiterii ordinului contestat de eliberare din funcție, a constituit procesul-verbal al ședinței comisiei de atestare nr. 03-20-35 din 20 iulie 2016, în care a fost consemnată decizia comisiei de atestare, ulterior aprobată conform normelor stabilite de către Directorul General prin ordinul nr. 819-p din 22 iulie 2016. Menționează că cuantumul prejudiciului moral stabilit de prima instanță în mărime de 5000 lei este nefondat, deoarece Veaceslav Cebotarean nu a prezentat nicio probă în susținerea pretențiilor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 23 august 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoare (f. d. 123), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurent lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Vamal al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 4 Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Serviciul Vamal al RM, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Serviciul Vamal al RM ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldovan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton 5