3ra-55/18 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-55/18 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: D. Șușchevici dosarul nr. 3ra-55/18

instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

ÎNCHEIERE

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Constantin Ceban

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea

actelor administrative

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, casată

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 mai 2017 și emisă o nouă

hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 2 septembrie 2016, Constantin Ceban a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Vamal al RM cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în cadrul Serviciului Vamal al

RM, în funcția de inspector superior al Serviciului echipei mobile Centru din

cadrul Direcției Servicii Operative, fiind angajat în baza ordinului nr. 172-p din

4 martie 2013.

Explică că în perioada de activitate, nu a avut careva sancțiuni disciplinare,

nu a încălcat regulamentul intern de lucru, instrucțiunile de serviciu, a urmat

cursurile de reciclare profesională, deținând indicii caracteristici profesionali și

personali pozitivi, corespunzând funcției deținute potrivit hotărârii comisiei de

atestare a serviciului vamal din 23 august 2013.

Mai afirma că prin ordinul nr. 605-p din 30 august 2013 al Directorului

General al Serviciului Vamal, în temeiul art. 10 art. 12 din Legea serviciului în

organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000 și anexei nr. 1 la Hotărârea

Guvernului RM nr. 383 din 29 mai 2001, privind aprobarea unor acte normative

privind realizarea Legii serviciului în organele vamale, i-a fost conferit gradul

special inițial, iar ulterior, prin ordinul nr. 748-p10 din 13 mai 2016, s-a comunicat

1

colaboratorilor vamali despre petrecerea atestării în scopul aprecierii corespunderii

colaboratorilor vamali funcției deținute, evaluării cunoștințelor acestora în

domeniile specifice de activitate pentru data de 22 iunie 2016.

Menționează că potrivit fișei de atestare din data de 27 mai 2016, a fost

constatat faptul corespunderii lui funcției deținute, la toate punctele și subpunctele

din cadrul compartimentului competenței profesionale și a calităților personale.

Invocă că deși în cadrul petrecerii atestării a demonstrat și a manifestat

aptitudinile și cunoștințele necesare în domeniul profesional, prin decizia Comisiei

centrale de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016, a fost recunoscut că nu

corespunde funcției deținute.

Susține că decizia nu conține motivare asupra cazului, aceasta nu i-a fost

adusă la cunoștință, la fel, ca și a procesul-verbal cu privire la petrecerea ședinței

comisiei de atestare din 22 iunie 2016.

Consideră că actele preparatorii menționate care au stat la baza emiterii

ulterioare a ordinului nr. 709-p din 1 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor

de serviciu, sunt ilegale, și anume pct. 13 din procesul-verbal al ședinței comisiei

de atestare a Serviciului Vamal, decizia din 22 iunie 2016 și pct. 2 din ordinul

nr. 673-p din 25 iunie 2016.

Mai afirmă că actele preparatorii enunțate, cât și ordinul de concediere sunt

neîntemeiate, ilegale și necorespunzătoare totalmente legislației în vigoare,

deoarece atestarea profesională a fost desfășurată cu abateri de la legislația în

vigoare, or, nu s-a ținut cont de competența profesională a lui, atitudinea în

exercitarea obligațiunilor de serviciu și de asemenea nu i-a fost permis să ia

cunoștință cu rezultatele atestării, inclusiv cu ordinul de eliberare din funcție, cu

procesul-verbal al ședinței comisiei de atestare, cât și decizia primită pe caz, cu

ordinul nr. 673-p din 25 iunie 2016, cu privire la rezultatele atestării la

corespunderea funcției deținute a colaboratorilor Aparatului Central.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 3, 16, 19, 25 alin. (3) și

(4), art. 26 alin. (1) lit. a) și c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, art. 166-167 CPC, art. 9 alin. (1) pct. n), art. 10 alin. (2) pct. p),

art. 86 alin. (1) lit. e), art. 90 alin. (1) și (2), art. 184 și art. 353 Codul muncii.

Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 709-p din 1 iulie 2016

privind încetarea raporturilor de serviciu, anularea rezultatelor testării profesionale

și a ordinului în cauză, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În cadrul ședinței de judecată din 1 februarie 2017, Constantin Ceban a

înaintat cerere de concretizare a cerințelor, solicitând anularea rezultatelor testării

profesionale expuse în procesul-verbal al Comisiei de atestare a Serviciului Vamal

din 22 iunie 2016 în privința lui Constantin Ceban, a deciziei Comisiei de atestare

a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016 în privința sa, anularea pct. 2 din ordinul

nr. 673-p din 25 iunie 2016, anularea ordinului nr. 709-p din 1 iulie 2016,

încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 1 iulie 2016 până

la data repunerii în funcție, repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei și

încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3500 lei.

2

La 4 mai 2017, Constantin Ceban a depus o altă cerere de concretizare a

cerințelor, solicitând repunerea în termenul de declarare a acțiunii, admiterea

acțiunii, anularea rezultatelor testării profesionale expuse în procesul-verbal al

Comisiei de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016 în privința lui

Constantin Ceban, a deciziei Comisiei de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie

2016 în privința lui Constantin Ceban, prin care s-a decis necorespunderea lui

funcției deținute, anularea parțială a ordinului nr. 673-p din 25 iunie 2016 ”Cu

privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a colaboratorilor

Aparatului Central”, și anume pct. 2, prin care s-a ordonat necorespunderea

funcției deținute în privința lui Constantin Ceban, anularea ordinului nr. 709-p din

01 iulie 2016 ”Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu a lui Constantin

Ceban”, ca fiind ilegale, cu restabilirea în funcția anterior deținută a lui Constantin

Ceban, încasarea plății salariale pentru absența forțată de la serviciu începând cu

1 iulie 2016 și până la data repunerii în funcție, repararea de la pârât în beneficiul

lui a prejudiciul moral în sumă de 20000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în

sumă de 3500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 mai 2017, acțiunea

a fost admisă parțial.

A fost anulat parțial procesul-verbal nr. 03-20-15 al ședinței comisiei de

atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016, în ceea ce privește pct. 13

procedura atestării lui Constantin Ceban.

A fost anulat parțial ordinul Serviciului Vamal nr. 673-p din 25 iunie 2016

„Cu privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a

colaboratorilor Aparatului Central” în partea ce ține de pct. 2 „nu corespunde

funcției deținute colaboratorii vamali nominalizați în Anexa nr. 2” și anume pct. 18

al Anexei nr. 2 privitor la Constantin Ceban.

A fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 709-p din 1 iulie 2016 „Cu

privire la încetarea raporturilor de serviciu ale d-lui Constantin Ceban”.

A fost restabilit Constantin Ceban în funcția de inspector superior al

Serviciului echipe mobile Centru, Direcția Servicii Operative.

A fost încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Constantin

Ceban salariul pentru absența forțată de la muncă, pentru perioada 1 iulie 2016 -

18 mai 2017, în mărime de 55595 lei.

A fost încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Constantin

Ceban prejudiciul moral în sumă de 5791 lei și cheltuielile de judecată pentru

asistența juridică în mărime de 3500 lei, iar în total suma de 9291 lei.

A fost dispusă executarea imediată a hotărârii judecătorești în partea

restabilirii în serviciu și în partea încasării unui salariu mediu pentru absența

forțată de la muncă în mărime de 5791,14 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017, a fost admis

apelul declarat de Serviciul Vamal, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul

Centru din 18 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre, prin care pretențiile cu privire la

anularea procesului-verbal nr. 03-20-15 al ședinței Comisiei de atestare a

Serviciului Vamal din 22 iunie 2016, în ceea ce privește pct. 13 procedura atestării

lui Constantin Ceban, ordinului Serviciului Vamal nr. 673-p din 25 iunie 2016 „Cu

privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a colaboratorilor

3

Aparatului Central” în partea ce ține de pct. 2 „nu corespunde funcției deținute

colaboratorii vamali nominalizați în Anexa nr. 2” și anume pct.18 al Anexei nr. 2

privitor la Constantin Ceban și ordinului Serviciului Vamal nr. 709-p din 1 iulie

2016 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale d-lui Constantin Ceban”

au fost respinse ca tardive, iar pretențiile cu privire la restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral

și încasarea cheltuielilor de judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

La 21 noiembrie 2017, Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia

Parpalac a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

5 octombrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel,

cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și

procedural, precum și arbitrar a apreciat probele.

În opinia recurentului instanța de apel incorect a interpretat acel fapt că

cererea de chemare în judecată a fost depusă tardiv, referindu-se în argumentarea

concluziei la încheierea de restituire emisă de Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău la

29 iulie 2016, deoarece la acest aspect prima instanță a elucidat toate

circumstanțele speței și călăuzindu-se de prevederile art. 277 alin. (1) lit. a) Cod

civil și art. 355 Codul muncii, a constatat că cererea de chemare în judecată este

depusă în termen.

La fel, consideră că prima instanță în mod cert a stabilit că actele Serviciului

Vamal sunt ilegale și corect a aplicat la caz prevederile art. 43 alin. (2) lit. g), 48

alin. (1) din Legea nr. 1150 din 20 iulie 2000 cu privire la serviciul în organele

vamale și art. 89 alin. (1) Codul muncii, iar instanța de apel neîntemeiat a ignorat

cele constatate de instanța de fond.

Menționează recurentul că atestarea profesională a fost petrecută cu abateri

de la legislația în vigoare, iar la desfacerea contractului de muncă, dânsul, contrar

prevederilor legii, nu a fost preavizat de către angajator despre o eventuală

concediere din funcție, precum și nu i-a fost acordat un termen pentru căutarea

unui alt loc de muncă.

În context reiterează că la încetarea raporturilor de serviciu, Serviciul Vamal

a admis și alte încălcări a legislației muncii.

În concluzie menționează că circumstanțele cauzei civile nu au fost

constatate corect de către instanța de apel, iar situația de fapt a fost estimată eronat.

La 16 ianuarie 2018, Serviciul Vamal a depus referință la recursul declarat

de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017, prin care a solicitat respingerea

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 16 octombrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 157), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurent lipsesc.

4

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017,

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Constantin Ceban,

reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia

Parpalac ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia

Parpalac se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

6