3ra-55/18 — cu privire la contestarea actelor administrative

prima instanță: D. Șușchevici dosarul nr. 3ra-55/18 instanța de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros ÎNCHEIERE 17 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Constantin Ceban împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 2 septembrie 2016, Constantin Ceban a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în cadrul Serviciului Vamal al RM, în funcția de inspector superior al Serviciului echipei mobile Centru din cadrul Direcției Servicii Operative, fiind angajat în baza ordinului nr. 172-p din 4 martie 2013. Explică că în perioada de activitate, nu a avut careva sancțiuni disciplinare, nu a încălcat regulamentul intern de lucru, instrucțiunile de serviciu, a urmat cursurile de reciclare profesională, deținând indicii caracteristici profesionali și personali pozitivi, corespunzând funcției deținute potrivit hotărârii comisiei de atestare a serviciului vamal din 23 august 2013. Mai afirma că prin ordinul nr. 605-p din 30 august 2013 al Directorului General al Serviciului Vamal, în temeiul art. 10 art. 12 din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000 și anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului RM nr. 383 din 29 mai 2001, privind aprobarea unor acte normative privind realizarea Legii serviciului în organele vamale, i-a fost conferit gradul special inițial, iar ulterior, prin ordinul nr. 748-p10 din 13 mai 2016, s-a comunicat 1 colaboratorilor vamali despre petrecerea atestării în scopul aprecierii corespunderii colaboratorilor vamali funcției deținute, evaluării cunoștințelor acestora în domeniile specifice de activitate pentru data de 22 iunie 2016. Menționează că potrivit fișei de atestare din data de 27 mai 2016,

a fost constatat faptul corespunderii lui funcției deținute, la toate punctele și subpunctele din cadrul compartimentului competenței profesionale și a calităților personale. Invocă că deși în cadrul petrecerii atestării a demonstrat și a manifestat aptitudinile și cunoștințele necesare în domeniul profesional, prin decizia Comisiei centrale de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016, a fost recunoscut că nu corespunde funcției deținute.

Susține că decizia nu conține motivare asupra cazului, aceasta nu i-a fost adusă la cunoștință, la fel, ca și a procesul-verbal cu privire la petrecerea ședinței comisiei de atestare din 22 iunie 2016. Consideră că actele preparatorii menționate care au stat la baza emiterii ulterioare a ordinului nr. 709-p din 1 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, sunt ilegale, și anume pct. 13 din procesul-verbal al ședinței comisiei de atestare a Serviciului Vamal, decizia din 22 iunie 2016 și pct. 2 din ordinul nr. 673-p din 25 iunie 2016. Mai afirmă că actele preparatorii enunțate, cât și ordinul de concediere sunt neîntemeiate, ilegale și necorespunzătoare totalmente legislației în vigoare, deoarece atestarea profesională a fost desfășurată cu abateri de la legislația în vigoare, or, nu s-a ținut cont de competența profesională a lui, atitudinea în exercitarea obligațiunilor de serviciu și de asemenea nu i-a fost permis să ia cunoștință cu rezultatele atestării, inclusiv cu ordinul de eliberare din funcție, cu procesul-verbal al ședinței comisiei de atestare, cât și decizia primită pe caz, cu ordinul nr. 673-p din 25 iunie 2016, cu privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a colaboratorilor Aparatului Central.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 3, 16, 19, 25 alin. (3) și (4), art. 26 alin. (1) lit. a) și c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 166-167 CPC, art. 9 alin. (1) pct. n), art. 10 alin. (2) pct. p), art. 86 alin. (1) lit. e), art. 90 alin. (1) și (2), art. 184 și art. 353 Codul muncii. Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 709-p din 1 iulie 2016 privind încetarea raporturilor de serviciu, anularea rezultatelor testării profesionale și a ordinului în cauză, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul ședinței de judecată din 1 februarie 2017, Constantin Ceban a înaintat cerere de concretizare a cerințelor, solicitând anularea rezultatelor testării profesionale expuse în procesul-verbal al Comisiei de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016 în privința lui Constantin Ceban, a deciziei Comisiei de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016 în privința sa, anularea pct. 2 din ordinul nr. 673-p din 25 iunie 2016, anularea ordinului nr. 709-p din 1 iulie 2016, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 1 iulie 2016 până la data repunerii în funcție, repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 3500 lei.

2 La 4 mai 2017, Constantin Ceban a depus o altă cerere de concretizare a cerințelor, solicitând repunerea în termenul de declarare a acțiunii, admiterea acțiunii, anularea rezultatelor testării profesionale expuse în procesul-verbal al Comisiei de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016 în privința lui Constantin Ceban, a deciziei Comisiei de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016 în privința lui Constantin Ceban, prin care s-a decis necorespunderea lui funcției deținute, anularea parțială a ordinului nr. 673-p din 25 iunie 2016 ”Cu privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a colaboratorilor Aparatului Central”, și anume pct. 2, prin care s-a ordonat necorespunderea funcției deținute în privința lui Constantin Ceban, anularea ordinului nr. 709-p din 01 iulie 2016 ”Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu a lui Constantin Ceban”, ca fiind ilegale, cu restabilirea în funcția anterior deținută a lui Constantin Ceban, încasarea plății salariale pentru absența forțată de la serviciu începând cu 1 iulie 2016 și până la data repunerii în funcție, repararea de la pârât în beneficiul lui a prejudiciul moral în sumă de 20000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 mai 2017, acțiunea a fost admisă parțial. A fost anulat parțial procesul-verbal nr. 03-20-15 al ședinței comisiei de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016, în ceea ce privește pct. 13 procedura atestării lui Constantin Ceban. A fost anulat parțial ordinul Serviciului Vamal nr. 673-p din 25 iunie 2016 „Cu privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a colaboratorilor Aparatului Central” în partea ce ține de pct. 2 „nu corespunde funcției deținute colaboratorii vamali nominalizați în Anexa nr. 2” și anume pct. 18 al Anexei nr. 2 privitor la Constantin Ceban. A fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 709-p din 1 iulie 2016 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale d-lui Constantin Ceban”.

A fost restabilit Constantin Ceban în funcția de inspector superior al Serviciului echipe mobile Centru, Direcția Servicii Operative. A fost încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Constantin Ceban salariul pentru absența forțată de la muncă, pentru perioada 1 iulie 2016 - 18 mai 2017, în mărime de 55595 lei. A fost încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Constantin Ceban prejudiciul moral în sumă de 5791 lei și cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în mărime de 3500 lei, iar în total suma de 9291 lei. A fost dispusă executarea imediată a hotărârii judecătorești în partea restabilirii în serviciu și în partea încasării unui salariu mediu pentru absența forțată de la muncă în mărime de 5791,14 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017, a fost admis apelul declarat de Serviciul Vamal, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 18 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre, prin care pretențiile cu privire la anularea procesului-verbal nr. 03-20-15 al ședinței Comisiei de atestare a Serviciului Vamal din 22 iunie 2016, în ceea ce privește pct. 13 procedura atestării lui Constantin Ceban, ordinului Serviciului Vamal nr. 673-p din 25 iunie 2016 „Cu privire la rezultatele atestării la corespunderea funcției deținute a colaboratorilor 3 Aparatului Central” în partea ce ține de pct. 2 „nu corespunde funcției deținute colaboratorii vamali nominalizați în Anexa nr. 2” și anume pct.18 al Anexei nr. 2 privitor la Constantin Ceban și ordinului Serviciului Vamal nr. 709-p din 1 iulie 2016 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu ale d-lui Constantin Ceban” au fost respinse ca tardive, iar pretențiile cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată au fost respinse ca neîntemeiate.

La 21 noiembrie 2017, Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural, precum și arbitrar a apreciat probele. În opinia recurentului instanța de apel incorect a interpretat acel fapt că cererea de chemare în judecată a fost depusă tardiv, referindu-se în argumentarea concluziei la încheierea de restituire emisă de Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău la 29 iulie 2016, deoarece la acest aspect prima instanță a elucidat toate circumstanțele speței și călăuzindu-se de prevederile art. 277 alin. (1) lit. a) Cod civil și art. 355 Codul muncii, a constatat că cererea de chemare în judecată este depusă în termen. La fel, consideră că prima instanță în mod cert a stabilit că actele Serviciului Vamal sunt ilegale și corect a aplicat la caz prevederile art. 43 alin. (2) lit. g), 48 alin. (1) din Legea nr. 1150 din 20 iulie 2000 cu privire la serviciul în organele vamale și art. 89 alin. (1) Codul muncii, iar instanța de apel neîntemeiat a ignorat cele constatate de instanța de fond.

Menționează recurentul că atestarea profesională a fost petrecută cu abateri de la legislația în vigoare, iar la desfacerea contractului de muncă, dânsul, contrar prevederilor legii, nu a fost preavizat de către angajator despre o eventuală concediere din funcție, precum și nu i-a fost acordat un termen pentru căutarea unui alt loc de muncă. În context reiterează că la încetarea raporturilor de serviciu, Serviciul Vamal a admis și alte încălcări a legislației muncii. În concluzie menționează că circumstanțele cauzei civile nu au fost constatate corect de către instanța de apel, iar situația de fapt a fost estimată eronat. La 16 ianuarie 2018, Serviciul Vamal a depus referință la recursul declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017, prin care a solicitat respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 16 octombrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 157), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurent lipsesc. 4 Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 octombrie 2017, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac ca inadmisibil.

5 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Constantin Ceban, reprezentat de avocatul Aurelia Parpalac se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton 6