3ra-1511/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1511/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr. 3ra-1511/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru jud: C. Roșca instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: L. Bulgac, L. Pruteanu, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 28 noiembrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Cebotarean împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, repunerea în funcție, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 23 octombrie 2017 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 02 iunie 2017, Veaceslav Cebotarean, reprezentat de avocatul Ion Dodon a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, repunerea în funcție, repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul Veaceslav Cebotarean a invocat că la data de 01 iulie 1999 a fost angajat în organele vamale în funcția de inspector Secția Operativă Vama Soroca. Reclamantul Veaceslav Cebotarean a indicat că la data de 28 iulie 2016, pârâtul Serviciul Vamal a emis ordinul nr. 848-p din 28 iulie 2016, prin care a dispus încetarea raporturilor de serviciu.
Prin hotărârea din 24 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Cebotarean împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea actelor administrative, restabilirea în funcție și recuperarea prejudiciului moral, s-a anulat ordinul nr. 848-p din 28 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, ca fiind emis cu încălcarea procedurii, s-a reintegrat Veaceslav Cebotarean în funcția anterior deținută de inspector principal al Postului Vamal Soroca, s-a încasat de la Serviciului Vamal al Republicii Moldova în beneficiul lui Veaceslav Cebotarean 1 salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, până la pronunțarea hotărârii judecătorești, s-a încasat de la Serviciului Vamal al Republicii Moldova în beneficiul lui Veaceslav Cebotarean prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei, în rest pretențiile din cererea de chemare în judecată s-au respins ca neîntemeiate.
Reclamantul Veaceslav Cebotarean a menționat că la data de 30 martie 2017 pârâtul Serviciul Vamal al RM a emis ordinul nr. 377-p din 30 martie 2017, prin care a executat hotărârea judecătorească de restabilire în funcție, însă tot prin acest ordin pârâtul Serviciul Vamal al RM l-a preavizat pe reclamant despre posibila concediere din funcție, fără a indica din ce motiv și i-a redus programul de muncă cu până la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit, pe perioada preavizării.
Reclamantul Veaceslav Cebotarean a relatat că la data de 05 mai 2017 Biroul Vamal Nord a emis scrisoarea nr. 28/31- 6447, prin care a solicitat reclamantului Veaceslav Cebotarean să se prezinte la sediul biroului pentru a i se aduce la cunoștință ordinul de concediere nr. 477-p din 04 mai 2017. Reclamantul Veaceslav Cebotarean consideră că ordinul de concediere este ilegal și neîntemeiată, concedierea, efectuându-se contrar prevederilor art. 88 Codul muncii și art. 43 din Legea privind serviciul în organele vamale.
Reclamantul Veaceslav Cebotarean, a solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal al RM nr. 477-p din 04 mai 2017, prin care a fost eliberat din funcție, restabilirea în funcția anterior detinută de inspector principal Post Vamal Soroca, Biroul Vamal Bălți, încasarea de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul său a salariului pentru absență forțată de la serviciu începând cu 04 mai 2017 pînă la restabilirea în serviciu, încasarea de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat în mărime de 10 000 lei.
Prin hotărârea din 23 octombrie 2017 a judecătoriei Chișinău sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Cebotarean, reprezentat de avocatul Ion Dodon împotriva Serviciului Vamal al RM cu privire la anularea ordinului, repunerea în funcție, repararea prejudiciului material și moral s- a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 477-p din 04 mai 2017, s-a restabilit Veaceslav Cebotarean în funcția deținută anterior de inspector principal, Post vamal Soroca (PVFS, fluvial, intern), Birioul Vamal Bălți (actual Biroul Vamal Nord), s-a încasat de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul lui Veaceslav Cebotarean salariul pentru absența forțată de la muncă, în perioada 04 mai 2017 - 23 octombrie 2017, s- a încasat de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul lui Veaceslav Cebotarean prejudicial moral în mărimea unui salariu mediu lunar, în rest, sa respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Veaceslav Cebotarean, reprezentat de avocatul Ion Dodon împotriva Serviciului Vamal al RM cu privire la anularea ordinului Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 477-p din 04 mai 2017, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral.
Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de Serviciul Vamal al RM și s-a menținut hotărârea din 23 octombrie 2017 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Cebotarean împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, repunerea în funcție, repararea prejudiciului material și moral. 2 În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constat că, prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr. 139 din 04 noiembrie 2016 „Cu privire la aprobarea structurii Serviciului Vamal”, s-a dispus aprobarea structurii Aparatului central al Serviciului Vamal, precum și lista birourilor vamale subordonate Serviciului Vamal, fiind create Biroul Vamal Nord, Biroul Vamal Centru și Biroul Vamal Sud.
Instanța de apel a stabilit că, la data de 13 noiembrie 2016 a fost emis ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 429-C „Cu privire la desfășurarea procedurii de reorganizare a sistemului vamal", prin care s-a dispus inclusiv fuzionarea prin contopire a Birourilor vamale Bălți și Briceni, formînd Biroul Vamal Nord. Instanța de apel a reținut că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 martie 2017, s-a anulat ordinul nr. 848-p din 28 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, ca fiind emis cu încălcarea procedurii, fiind reintegrat Veaceslav Cebotarean în funcția anterior deținută de inspector principal al Postului Vamal Soroca, s-a încasat de la Serviciului Vamal al RM în beneficiul lui Veaceslav Cebotarean salariul pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, până la pronunțarea hotărârii judecătorești și s-a încasat prejudiciul moral în mărime de 5000 lei.
Instanța de apel a stabilit că, la data de 30 martie 2017, pârâtul Serviciul Vamal al Republicii Moldova, a emis ordinul nr. 377-p din 30 martie 2017, prin care s-a dispus restabilirea în funcție a reclamantului Veaceslav Cebotarean, concomitent, fiind preavizat reclamantul Veaceslav Cebotarean, despre posibila concediere din serviciu, fiind redus programul de muncă cu pînă la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit, pe perioada preavizării. Instanța de apel a reținut că, potrivit Statului de personal din 29 mai 2015 al Biroului Vamal Bălți, în cadrul Postului vamal Soroca, se regăsesc două funcții de inspector principal, iar, potrivit Statului de personal din 23 noiembrie 2016 al Biroului Vamal Nord, în cadrul Postului vamal Soroca sânt incluse patru funcții de inspector principal.
Instanța de apel a indicat că, prin ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 477-p din 04 mai 2017 „Cu privire la eliberarea lui Veaceslav Cebotarean Biroul Vamal Nord”, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. e) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 01 iulie 2000, art. 63 alin. (1) lit. c) alin. (2) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, Hotărârea Guvernului nr. 4 din 02 ianuarie 2007, ordinului Ministerului Finanțelor nr. 139 din 16 noiembrie 2016, precum și a ordinului Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 1270 din 24 noiembrie 2016, s-a dispus eliberarea reclamantului Veaceslav Cebotarean din funcția de inspector principal, Post vamal Soroca (PVFS, fluvial, intern), Biroul Vamal Bălți (actual Biroul Vamal Nord), începând cu 05 mai 2017. Instanța de apel a reținut că, din conținutul Statelor de personal din 29 mai 2015 al Biroului Vamal Bălți și din 23 noiembrie 2016 al Biroului Vamal Nord, în cadrul Postului vamal Soroca, se atestă că, de fapt, nu au fost redusă funcția de inspector principal, funcție, pe care o deținea la acel moment reclamantul Veaceslav Cebotarean.
Dimpotrivă, potrivit statelor de personal sus-enunțate, în cadrul Postului 3 vamal Soroca, la acele două funcții de inspector principal au mai fost adăugate suplimentar încă două funcții de același gen. Instanța de apel consideră că instanța de fond corect a stabilit că concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate are loc în cazul în care nu este posibil transferarea salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective prevăzute de art. 88 Codul Muncii. Instanța de apel a menționat că, desfacerea contractului individual de muncă pe motivul reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate este valabilă în următoarele condiții reducerea numărului sau a statelor de personal să aibă loc real.
Acest fapt urmează a fi confirmat prin ordinul cu privire la reducerea numărului de personal și aprobarea noilor state de personal. Instanța de apel a indicat că, apelantul Serviciul Vamal a încălcat procedura de concediere a intimatului Cebotarean Veacesalv , în temeiul reducerii statelor de personal, și anume din conținutul Statelor de personal din 29 mai 2015 al Biroului Vamal Bălți, și din 23 noiembrie 2016 al Biroului Vamal Nord, în cadrul Postului vamal Soroca, se atestă că, de fapt, nu a fost redusă funcția de inspector principal, funcție, pe care o deținea la acel moment reclamantul Veaceslav Cebotarean. Dimpotrivă, potrivit Statelor de personal sus-enunțate, în cadrul Postului vamal Soroca, la acele două funcții de inspector principal au mai fost adăugate suplimentar încă două funcții de același gen.
În afară de aceasta, la momentul emiterii ordinului cu privire la preavizarea reclamantului Veaceslav Cebotarean despre eventuala concediere în legătură cu reducerea statelor de personal, apelantul Serviciul Vamal al Republicii Moldova nu a efectuat acțiuni cu privire la lichidarea statelor de personal, în partea ce se referă la funcția de inspector principal în cadrul Postului vamal Soroca și de asemenea la materialele dosarului lipsesc probe ce ar confirma faptul propunerii intimatului Veaceslav Cebotarean a unei alte funcții în cadrul Serviciului Vamal al R.Moldova, sau după caz, imposibilitatea propunerii funcției respective pe motivul lipsei cărorva funcții vacante în acest sens.
Instanța de apel a menționat că, la actele cauzei nu au fost prezentate probe care ar confirma faptul precum că, angajatorul Serviciul Vamal ar fi prezentat cu 2 luni înainte de concediere Agenției pentru ocuparea forței de muncă, informațiile privind persoanele ce urmează a fi disponibilizate. Instanța de apel a reținut că ordinul contestat datează cu 04 mai 2017, prima instanță întemeiat a concluzionat că se impune și încasarea în beneficiul lui Veaceslav Cebotarean a salariului neplătit pentru absența forțată de la muncă începând 04 mai 2017 și până la 23 octombrie 2017, inclusiv, data emiterii hotărârii de judecată. Instanța de apel a mai reținut că repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.
Ceia ce ține de încasarea sumei prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, instanța de apel o consideră exagerată, iar instanța de fond corect a admis acest capăt de cerere doar în parte, încasând prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar de 5000 lei, sumă care este în măsură să compenseze prejudiciul suportat. 4 Instanța de apel a indicat că, la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată a luat în considerare și faptul, că însăși restabilirea reclamantului în funcția deținută anterior, constituie în sine o satisfacție morală echitabilă.
Instanța de apel a menționat că careva argumente sau dovezi noi, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, care nu au fost elucidate și constatate în prima instanță, nu au fost indicate sau prezentate la declararea cererii de apel, or, apelantul s-a limitat doar la expunerea asupra prevederilor normelor de drept material și la retractarea celor indicate și constatate în prima instanță, pe când fiind stabilit că hotărârea contestată a fost emisă în corespundere cu prevederile normelor de drept material raportate la circumstanțele de fapt ale pricinii și argumentele cererii de apel nu pot fi reținute și sunt considerate insuficiente pentru a casa o hotărâre legală în fond.
Instanța de apel a indicat că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate de către apelant sunt neîntemeiate, prin urmare instanța de apel ajunge la concluzia de a respinge apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova și a menține hotărârea primei instanțe. La 06 septembrie 2018, Serviciul Vamal al RM, a depus recurs împotriva deciziei din data de 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Cebotarean să fie respinsă integral. În motivarea cererii de recurs, recurentul Serviciul Vamal al RM a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe le consideră neîntemeiate, fiind emise contrar prevederilor legale.
Recurentul își întemeiază recursul în baza prevederilor art. 432 alin. (2) lit. a) și c) Cod de procedură civilă. Recurentul Serviciul Vamal al RM, a menționat că, atît instanța de fond, cât și instanța de apel au apreciat eronat probele administrate de către autoritatea vamală și fără a efectua o cercetare multiaspectuală a probelor a emis o decizie contradictorie. Recurentul Serviciul Vamal al RM a menționat că eliberarea lui Veaceslav Cebotarean din funcția de inspector principal, Post Vamal Soroca (PVFS, fluvial, intern) Biroul Vamal Bălți (actual Biroul Vamal Nord), s-a dispus prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 477-p din 04 mai 2017, în temeiul prevederilor art. 43 alin. (2) lit. e) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000, care statuează că eliberarea din serviciu poate avea loc în cazul lichidării organului vamal sau reducerii statelor de funcții.
Recurentul Serviciul Vamal al RM, a indicat că instanța de apel nu a acordat o apreciere viabilă faptului că reorganizarea Aparatului Central al Serviciului Vamal și a Birourilor Vamale s-a desfășurat conform prevederilor Ordinului Serviciului Vamal nr. 429-0 din 18 noiembrie 2016 cu privire la desfășurarea procedurii de reorganizare a sistemului vamal, emis în vederea executării Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 139 din 04 noiembrie 2016. 5 Recurentul Serviciul Vamal al RM a indicat că angajatorul este în drept să concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, doar cu condiția că o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă sau funcție în cadrul unității respective, cu condiția că astfel de loc de muncă există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia.
Pe cale de consecință, a reiterat că, la data preavizării, dar și la data emiterii ordinului cu privire la eliberarea lui Veaceslav Cebotarean din funcție, în cadrul Serviciului Vamal, nu erau locuri vacante. Recurentul Serviciul Vamal al RM a relatat că a respectat prevederile art. 87 alin. (1) Codul Muncii, în conformitate cu care concedierea salariaților membri de sindicat în cazurile stipulate la art.86 alin. 1) lit. c), e) și g) poate avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului sindical din unitate.
Recurentul Serviciul Vamal al RM a invocat că a solicitat acordul Comitetului Sindical al Biroului Vamal Nord prin scrisoarea nr. 28/03-4564 din 30 martie 2017. Recurentul Serviciul Vamal al RM a menționat că intimatul Veaceslav Cebotarean, nu a prezentat nici o probă în vederea motivării pretențiilor sale, nu a justificat/probat cauzarea suferințelor psihice, care ar putea fi reparate prin echivalent bănesc în mărimea unui salariu mediu lunar și care ar fi calcul de care s- a condus stabilind această mărime. Totodată, recurentul Serviciul Vamal al RM, în cererea de recurs a invocat faptul că instanțele de judecată, nu au dat o apreciere justă circumstanțelor cauzei și nu au aplicat corect normele de drept material și procedural, au interpretat în mod eronat legea fiind emisă o decizie ilegală și neîntemeiată.
Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentului, la data de 20 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 8072 (f. d. 94), însă la materialele cauzei lipsesc date despre recepționarea acesteia, iar în cererea de recurs recurentul Serviciul Vamal al RM a indicat că, a recepționat decizia din data de 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău la data de 25 iulie 2018 (f. d. 97). În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost depus de către Serviciul Vamal al RM, la 06 septembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.
La 10 octombrie 2018, în adresa intimatului Veaceslav Cebotarean, a fost expediată copia recursului declarat de către Serviciul Vamal al RM, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Intimatul, Veaceslav Cebotarean, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv, și nu a depus referință în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată de către Serviciul Vamal al RM. 6 Examinând temeiurile recursului declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant 7 regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat Serviciul Vamal al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Cebotarean împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, repunerea în funcție, repararea prejudiciului material și moral. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.