3ra-945/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-945/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-945/18 Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Centru: D. Sușchevici Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Vascan, E. Palanciuc, Vl. Clima ÎNCHEIERE 12 septembrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serviciul Vamal pe lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Neborac Vasile împotriva Serviciului Vamal pe lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care apelul declarat de către Serviciul Vamal pe lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a fost respins și menținută hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 26 august 2016, Neborac Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcție, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, dânsul a activat în cadrul Serviciului Vamal, începând cu data de 22 martie 1993 în funcția de inspector vamal. Ultima funcție deținută a fost inspector principal al Postului vamal ZEL Bălți, Biroul Vamal Bălți. A menționat reclamantul că a încheiat cu angajatorul Serviciul vamal contractul individual de muncă nr. 141 din 17 februarie 2016, cu o durată de 5 ani, care expiră la 01 martie 2021. La data de 30 iunie 2016 a fost întocmită fișa de atestare, potrivit căreia a fost apreciată corespunderea funcțională a dânsului. La 12 iulie 2016, prin decizia Comisiei Centrale de atestare a Serviciului Vamal, dânsului i-a fost constatată necorespunderea funcțională.
1 Reclamantul a indicat că prin ordinul Serviciului Vamal nr. 845-p din 28 iulie 2016, s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu cu dânsul, inspector principal Post vamal ZEL Bălți, Biroul Vamal Bălți, din cauza necorespunderii funcției deținute, constatate de comisia de atestare, în lipsa de post inferior vacant, începând cu data de 29 iulie 2016. Reclamantul a considerat drept ilegal ordinul Serviciului Vamal privind încetarea raporturilor de muncă, susținând că pe tot parcursul muncii sale și-a îndeplinit funcțiile conștiincios, fară a avea obiecții din partea angajatorului. În activitatea sa în organele vamale a fost apreciat cu diplome de onoare, mențiuni, mulțumiri și premii pentru atitudine conștiincioasă față de obligațiunile de serviciu.
A menționat reclamantul că procedura concedierii nu a fost anticipată propunerii unei alte funcții și nu i s-a solicitat acordul transferului, sau cel puțin nu s-a menționat imposibilitatea acestui exercițiu. Mai mult ca atât, dânsul este membru de sindicat, astfel legea condiționează acordul anticipat concedierii acestei structuri, însă la caz un acord al sindicatului nu a fost dat. Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 845-p din 28 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral în cuantum de 25 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial, s-a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 845-p din 28 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu cu Neborac Vasile, cu restabilirea acestuia în funcția de inspector principal Post vamal ZEL, Bălți, Biroul Vamal Bălți și încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Neborac Vasile a salariului pentru lipsa forțată de la muncă pentru perioada 28 iulie 2016 – 30 mai 2017, în mărime de 67 146,68 lei și cu titlu de prejuduciu moral a sumei de 6671 lei, cheltuielilor pentru asistență juridică – 2000 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de către Serviciul vamal a fost respins și menținută hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Atât prima instanță, cât și instanța de apel au ajuns la concluzia că ordinul Serviciului Vamal nr. 845-p din 28 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu cu Neborac Vasile, a fost emis cu încălcări de procedură. Astfel, instanțele au conchis că Serviciul Vamal nu a probat în nici un fel că Neborac Vasile nu corespunde funcției, constatând că probele cercetate exclud motivele ce ar demonstra incapacitatea profesională a angajatului, în condițiile în care acesta activează în organele vamale din anul 1993 și căruia, pe tot parcursul serviciului, i s-a apreciat activitatea cu diplome de onoare, mențiuni, mulțumiri și premii și care anterior atestării într-un interval de aproximativ 5 luni de la încheierea contractului individual de muncă, prin fișa de atestare, i-a fost constatată corespunderea funcțională.
S-a stabilit că Serviciul Vamal nu a asigurat exercitarea dreptului de preaviz de o lună despre încetarea raporturilor de serviciu. În același timp, instanțele de judecată au stabilit și lipsa unui acord preliminar al organului sindical de unitate la eliberarea din funcție a lui Neborac Vasile. În consecință, s-a constatat și neîndeplinirea de către Serviciul Vamal a obligației de informare și propunere a posturilor vacante. 2 La 26 februarie 2018, Serviciul Vamal a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului, Serviciul Vamal a invocat ilegalitatea și netemeinicia hotărârilor judecătorești, susținând că instanțele ierarhic inferioare eronat au invocat nerespectarea de către Serviciul Vamal al prevederilor art. 184 Codul muncii, privind preavizarea angajatului, în cazul în care atât Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, cât și Legea Serviciului în organele vamale și Regulamentul cu privire la atestarea colaboratorilor vamali, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 383 din 29 mai 2011, prevăd destituirea din funcție în cazul incompetenței profesionale stabilită în urma evaluării profesionale, iar pentru acest caz legea nu stipulează nicio perioadă de preaviz a angajatului.
Recurentul a mai indicat că conform Clasificatorului unic al funcțiilor publice, funcția deținută anterior de către Neborac Vasile face parte din categoria funcțiilor publice de execuție, care este cea mai inferioară categorie de funcții publice, prevăzute de Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Respectiv, Serviciul Vamal era în imposibilitate de a-i oferi intimatului o funcție mai inferioară celei deținute odată ce funcția sa face parte din categoria funcțiilor inferioare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 27 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa recurentului la 18 decembrie 2017 (f.d. 174), însă lipsesc date despre recepționarea acesteia. Astfel, recursul declarat la data de 26 februarie 2018, este în termen. La 18 iunie 2018, în adresa intimatului Neborac Vasile a fost expediată copia recursului declarat de către Serviciul Vamal, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 03 iulie 2018 Neborac Vasile a depus referință la recursul declarat de către Serviciul Vamal, în care a invocat caracterul neîntemeiat și abuziv al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serviciul Vamal este inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; 3 d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serviciul Vamal nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că în cazul din speță legea specială nu stipulează nicio perioadă de preaviz a angajatului despre eliberarea din funcție, deoarece contravine normelor Legii cu privire la funcția publică și statutului funcționarului public, care stipulează că, în cazul eliberării din funcția publică în condițiile alin.(1) lit.a)-c), autoritatea publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz cu o durată de 30 de zile calendaristice (art. 63 alin. (2)). Nu pot fi reținute nici argumentele recurentului precum că Serviciul Vamal era în imposibilitate de a-i oferi intimatului o funcție mai inferioară celei deținute odată ce însăși funcția deținută face parte din categoria funcțiilor inferioare, deoarece funcția deținută de către intimatul-reclamant Neborac Vasile – inspector principal Post vamal nu poate fi inferioară celei de inspector Post vamal, iar după cum rezultă din anexa nr. 2 la procesul-verbal nr. 03-20-35 din 20 iulie 2016 (f.d.
4), în lista colaboratorilor vamali ce nu corespund funcției deținute și urmează a fi concediați, este indicată și Sliusari Dorina, care deținea funcția de inspector Post vamal, ZEL Bălți – o funcție inferioară celei deținute de către Neborac Vasile. Prin urmare, chiar și în ipostaza că alte funcții vacante nu existau, funcția ocupată de către Sliusari Dorina urma a fi propusă. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, și urmează a fi respinse.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Cod de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept 4 material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia. Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Serviciul Vamal ca inadmisibil. În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Serviciul Vamal pe lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Mardari Luiza Gafton 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.