3ra-73/18 — cu privire la contestarea actelor administrative

prima instanță: S. Stratan dosarul nr. 3ra-73/18

instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Natalia

Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu, reprezentați de avocatul Sergiu Criclivîi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilie Vlas împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, Consiliului municipal Chișinău, lui Grigore

Tabaran cu privire la contestarea actelor administrative

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 3 octombrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Ilie Vlas, reprezentat de avocatul Oleg Canțer și

apelul declarat de Natalia Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu și menținută hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iulie 2016, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 19 august 2015, Ilie Vlas, reprezentat de avocatul Oleg Canțer, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și lui

Grigore Tabaran cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că decizia de atribuire în proprietate lui

Grigore Tabaran a lotului de pământ cu suprafața totală de 0,0493 ha, situat în

mun. Chișinău str. Pavel Boțu 1/2 urmează a fi anulată din motiv că în

conformitate cu prevederile art. 11 Cod funciar, autoritățile administrației publice

locale trec, fără plată, în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de

case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația.

Astfel, consideră că Consiliul municipal Chișinău, era în drept să atribuie

gratuit în proprietate lui Grigore Tabaran doar sectorul de teren atribuit anterior

pentru exploatarea casei de locuit și a anexelor la aceasta.

Mai menționează că în temeiul contractului de dare în folosință pe termen

nelimitat a lotului de pământ pentru construcție și exploatare individuală a casei de

locuit cu dreptul de proprietate din 28 septembrie 1993 încheiat între organul

executiv al or. Chișinău și Natalia Dumitrașcu, suprafața terenului transmisă

ultimei era de 450 m.p., iar acest teren a fost transmis ulterior lui Grigore Tabaran.

1

Susține că autoritatea locală a mun. Chișinău era în drept să transmită cu titlu

gratuit în proprietate lui Grigore Tabaran terenul cu suprafața de 450 m.p., iar

restul suprafeței de 43 m.p. urma a fi scoasă la licitație.

De asemenea, a indicat că odată cu atribuirea lotului de teren cu suprafața de

493 m.p. în proprietate lui Grigore Tabaran, distanța dintre imobilul lui Ilie Vlas și

proprietatea autorității locale este de doar 90 cm, ceea ce face imposibilă

exploatarea proprietății de către reclamant în condiții normale.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167 CPC și art. 11

Cod funciar.

Solicită anularea tuturor actelor premergătoare deciziei nr. 10/29-2 din

9 decembrie 2014 ce se referă la atribuirea în proprietatea lui Grigore Tabaran a

terenului cu suprafața de 0,0493 ha situat în mun. Chișinău str. Pavel Boțu 1/2,

anularea deciziei nr. 10/29-2 din 9 decembrie 2014 și anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Grigore

Tabaran ce se referă la atribuirea în proprietatea acestuia a terenului cu suprafață

totală de 0,0493 ha situat în mun. Chișinău str. Pavel Boțu 1/2.

La 16 septembrie 2015, reprezentantul reclamantului, avocatul Oleg Canțer

în cadrul ședinței de judecată a solicitat atragerea în proces în calitate de copârât a

Consiliului municipal Chișinău.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

16 septembrie 2015, în proces a fost atras Consiliul municipal Chișinău, în calitate

de copârât.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

16 octombrie 2015 au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii

Aurel Dumitrașcu și Natalia Dumitrașcu.

La 20 aprilie 2016, Ilie Vlas a depus o cerere cu privire la completarea

acțiunii prin care a solicitat anularea deciziei nr. 10/29-2 din 9 decembrie 2014

emisă de Consiliul municipal Chișinău și anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Grigore Tabaran asupra

lotului de teren cu suprafața de 493 m.p. din str. Pavel Boțu 1/2, înregistrat la

Oficiul cadastral la data de 5 ianuarie 2015 sub nr. 21180.

În motivarea cererii de completare a acțiunii a menționat că, potrivit art. 4

alin. (10) din Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 cu privire la prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului, terenul de pe lângă casă atribuit în

folosință temporară și terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depășește

norma prevăzută de legislație se vând la prețul normativ conform tarifului indicat

la poziția I din anexă la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosință se

află în cazul în care, după parametri și amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile

de sine stătătoare, terenurile menționate se transmit în proprietate persoanelor în

drept ori se înstrăinează în alt mod conform legislației.

Astfel insistă că în conformitate cu norma indicată, surplusul de 43 m.p. nu

putea fi atribuit gratuit pârâtului, dar urma a fi înstrăinat în conformitate cu

procedurile legale.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 iulie 2016 acțiunea

a fost respinsă.

2

La data de 15 august 2016, Ilie Vlas, reprezentat de avocatul Oleg Canțer a

depus o cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond.

Tot la 15 august 2016, Aurel Dumitrașcu și Natalia Dumitrașcu au depus o

cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond.

La data de 12 decembrie 2016, Rodica Dahnovici a depus în instanța de apel

o cerere prin care a solicitat atragerea sa în proces în calitate de succesor în

drepturile procesuale a pârâtului, ca urmare a decesului tatălui său Grigore

Tabaran, în baza certificatului de calitate de moștenitor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017 a fost respinsă

cererea înaintată de Rodica Dahnovici cu privire la înlocuirea pârâtului/intimatului

Grigore Tabaran cu succesorul său în drepturi, Rodica Dahnovici.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 iunie 2017 a fost respins

recursul declarat de Rodica Dahnovici, reprezentată de avocatul Valeriu Isiumbeli

și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2017.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 3 octombrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Ilie Vlas, reprezentat de avocatul Oleg Canțer și apelul declarat

de Natalia Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu și menținută hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 15 iulie 2016.

La 1 decembrie 2017, Natalia Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu, reprezentați

de avocatul Sergiu Criclivîi au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 3 octombrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin

care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerând-le neîntemeiate și pasibile de a fi casate.

Susține că instanța de fond și cea de apel au aplicat eronat normele de drept

material și procedural, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat

legea care nu trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea, au aplicat în

mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, iar concluziile expuse în decizie

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

În opinia recurenților instanțele de judecată ierarhic inferioare au soluționat

greșit cauza și au admis erori judiciare.

Indică că instanța de apel, contrar prevederilor art. 117 și 118 CPC, nu s-a

expus asupra temeiurilor invocate de Natalia Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu în

cererea de apel.

Susțin că ambele instanțe de judecată au admis ca probe contractul cu privire

la darea în folosință pe termen nelimitat a lotului de pământ pentru construcție și

exploatare individuală a casei de locuit din str. Pavel Boți 1/2 mun. Chișinău cu

drept de proprietate după Natalia Dumitrașcu și adeverința de înregistrare în drept

de proprietate din 22 noiembrie 1996 a terenului din str. Pavel Boți 1/2 mun.

Chișinău pe numele proprietarei Natalia Dumitrașcu.

Așa dar, au recunoscut legalitatea actelor respective, care confirmă dreptul

de proprietate asupra terenului de pământ înregistrat după Natalia Dumitrașcu și

Aurel Dumitrașcu, însă au emis decizii contrare probelor administrate.

La 18 ianuarie 2018, Rodica Dahnovici, reprezentată de avocatul Valeriu

Isiumbeli a depus referință la recursul declarat de Natalia Dumitrașcu și Aurel

3

Dumitrașcu, reprezentați de avocatul Sergiu Criclivîi, solicitând să fie declarat

inadmisibil.

La 23 ianuarie 2018, Natalia Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu, reprezentați

de avocatul Sergiu Criclivîi au depus recurs suplimentar solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului au invocat suplimentar că instanța de fond prin

hotărârea din 15 iulie 2016, neîntemeiat și cu depășirea limitelor pretențiilor

înaintate de reclamant a conchis că Grigore Tabaran este succesor de drept asupra

terenului aferent casei de locuit din str. Pavel Boțu 1/2 mun. Chișinău construită de

Aurel Dumitrașcu și Natalia Dumitrașcu.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 29 noiembrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoare

(f. d. 236), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurenți lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 3 octombrie 2017,

în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Dumitrașcu și

Aurel Dumitrașcu, reprezentați de avocatul Sergiu Criclivîi nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Natalia Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu, reprezentați de avocatul

Sergiu Criclivîi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Natalia Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu,

reprezentați de avocatul Sergiu Criclivîi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Natalia Dumitrașcu și Aurel Dumitrașcu, reprezentați

de avocatul Sergiu Criclivîi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

5