2ra-31/18 — accesul pe terenul vecin si obligarea demolarii gardului.

2ra-31/18 — accesul pe terenul vecin si obligarea demolarii gardului. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță, Jud. Edineț (sediul Ocnița): R. Mazureț Dosarul nr. 2ra-31/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți:

S. Procopciuc, E. Grumeza, Ad. Garbuz

D E C I Z I E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către Țurcan

Elena,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Țurcan împotriva Alionei

Dovghi cu privire la obligarea permiterii accesului liber prin teritoriul vecin pentru

efectuarea lucrărilor de reparație a bunului imobil și demolării porțiunii de gard învecinat

alipit de gardul propriu,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, prin care a fost respins

apelul declarat de către Țurcan Elena și menținută hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul

Ocnița) din 30 ianuarie 2017,

c o n s t a t ă:

La 25 iulie 2016, Țurcan Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Alionei Dovghi cu privire la obligarea permiterii accesului liber prin teritoriul vecin pentru

efectuarea lucrărilor de reparație a bunului imobil și demolării porțiunii de gard învecinat

alipit de gardul propriu.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin anii 1972 – 1980 a construit casa de

locuit, nr. cadastral XXXXX, amplasată pe str. XXXXX, pe care o deține cu drept de

proprietate privată și în care locuiește până în prezent.

Susține că toată gospodăria sa este îngrădită de un gard din lemn. Vecini din partea

dreaptă sunt familia Dovghi Aliona și Vitalie, care au procurat casa lor de locuit,

amplasată pe str. XXXXX, în anul 2012.

Afirmă că din momentul ce familia Dovghi au procurat casa vecină între dânșii au

apărut neînțelegeri.

Astfel, necătînd că între cele două gospodării exista deja un gard, familia Dovghi au

mai construit unul suplimentar la o distanță de 22 cm de gardul său, iar o porțiune de gard

l-au întărit de cel al ei, aflându-se în imposibilitate să-și repare și vopsească gardul

propriu, ca consecință ducând la distrugerea lemnului.

1

Afară de aceasta, vecinii nu-i permit accesul prin teritoriul lor pentru a face reparație

la bucătăria de vară, care se află nemijlocit de gardul vecin.

Cere Țurcan Elena obligarea familiei Dovghi să-i permită accesul liber prin teritoriul

lor pentru efectuarea lucrărilor de reparație a bucătăriei de vară și demolării porțiunii de

gard învecinat alipit de gardul său.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 30 ianuarie 2017, acțiunea a

fost admisă în parte, fiind obligată Dovghi Aliona să demoleze porțiunea de gard alipită de

gardul gospodăriei Elenei Țurcan, nr. cadastral XXXXX, amplasată pe str. XXXXX, în

rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, a fost respins apelul declarat de

către Țurcan Elena și menținută hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 30

ianuarie 2017.

La 30 octombrie 2017, Țurcan Elena a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 15 august 2017

și hotărârii Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 30 ianuarie 2017, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii integral.

În susținerea recursului Țurcan Elena a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță,

interpretând și aplicând eronat normele de drept material.

Declară că de fapt distanța dintre gardul vecin și cel al ei este de 10 cm și nicidecum

de 25 cm după cum au menționat instanțele de judecată ierarhic inferioare, astfel, de la

bucătăria de vară până la drum partea de gard fiind de 24 m și 80 cm, în acest caz intimata

urmând să îndepărteze întregul gard, dar nu numai partea alipită de gardul gospodăriei

sale, deoarece acesta este înalt și ține umbră gardului său în consecință ducând la

distrugerea acestuia.

De asemenea, indică recurenta că refuzul intimatei de a-și reinstala gardul propriu pe

terenul său pentru ca dânsa să aibă posibilitate de a-și repara bucătăria de vară îi încalcă

dreptul de proprietate, precum și de vecinătate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Bălți din 15 august 2017

a fost expediată în adresa Elenei Țurcan la 18 septembrie 2017 (f.d. 113) și recepționată de

către recurentă la 20 septembrie 2017, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție (f.d.

115).

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Țurcan Elena la 30 octombrie

2017, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La 21 noiembrie 2017, în adresa intimatei Dovghi Aliona a fost expediată copia

recursului declarat de către Țurcan Elena, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 14 decembrie 2017, Dovghi Aliona a depus referință, solicitînd să fie considerat

inadmisibil recursul declarat de către Elena Țurcan, cu menținerea deciziei Curții de Apel

Bălți din 15 august 2017 și hotărârii Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 30 ianuarie

2017, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele de judecată ierarhic

inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

2

Declară că gardul construit la distanța de 20 – 25 cm de gardul de bază pe teritoriul ce

îi aparține cu drept de proprietate privată nu poate duce la deteriorarea gardului de lemn a

recurentei sau că îl umbrește cumva.

La fel, invocă că în cadrul ședințelor de judecată cu certitudine s-a stabilit faptul că

bucătăria de vară ce îi aparține recurentei Țurcan Elena, nr. cadastral XXXXX, este

construită pe hotar cu gospodăria sa, în așa fel că peretele acestei bucătării, a cărei

reparație se solicită în acțiune, este amplasat direct pe linia de hotar între cele două

gospodării ca o prelungire a gardului, care separă gospodăriile, faptul dat fiind confirmat

prin examinarea judiciară la fața locului, răspunsul Inspectoratului de Stat în Construcții și

imaginile foto anexate la materialele dosarului.

Susține că amplasarea bucătăriei de vară vine în contradicție cu planul geometric

potrivit căruia între bucătăria de vară și linia de hotar există o distanță minimă.

De asemenea, a indicat intimata că recurenta Elena Țurcan în acțiune nu a concretizat

ce fel de lucrări intenționează să efectueze și că efectuarea acestora este posibilă doar de

pe terenul său, având în vedere faptul că pereții construcției, a cărei reparație se solicită,

sunt din foi de ardezie.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 ianuarie 2018, recursul declarat de

către Țurcan Elena a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile

din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, casată integral decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanța după ce judecă recursul, este

în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe, trimițând pricina spre rejudecare în prima instanță doar în cazul în care a

constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.

432 alin. (3) lit. d) și f).

Conform art. 432 alin. (3) lit. d) CPC, se consideră că normele de drept procedural au

fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a soluționat probleme drepturilor

unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Iar, alin. (5) prevede că temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către

instanță din oficiu și în toate cazurile.

Reieșind din prevederile art. 185 alin. (1) lit. a) CPC, judecătorul, în faza de pregătire

a pricinii pentru dezbateri judiciare, soluționează problema intervenirii în proces a

coreclamanților, copârâților și intervenienților.

Potrivit art. 62 alin. (1) CPC, coparticiparea procesuală este obligatorie dacă

examinarea pricinii implică soluționarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligațiile

mai multor reclamanți și/sau pârâți atunci când: a) obiectul litigiului îl constituie drepturile

și obligațiile comune ale mai multor reclamanți sau pârâți; b) drepturile și obligațiile

reclamanților sau pârâților decurg din aceleași temeiuri de fapt sau de drept.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că la 25 iulie 2016,

recurenta-reclamantă Țurcan Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva

familiei Dovghi, solicitînd obligarea soților Dovghi Aliona și Vitalie permiterii accesului

3

liber prin teritoriul lor pentru efectuarea lucrărilor de reparație a bucătăriei de vară și

demolării porțiunii de gard învecinat alipit de gardul său.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 30 ianuarie 2017, menținută

prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 august 2017, acțiunea a fost admisă în parte, fiind

obligată Dovghi Aliona să demoleze porțiunea de gard alipită de gardul gospodăriei Elenei

Țurcan, nr. cadastral XXXXX, amplasată pe str. XXXXX, în rest, acțiunea a fost respinsă.

Analizând circumstanțele expuse supra, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Suprem de Justiție consideră că în prezenta cauză civilă a fost

soluționată problema drepturilor unei persoane, care nu a fost antrenată în procesul dat de

judecată, și anume Dovghi Vitalie, soțul intimatei-pîrîte Dovghi Aliona, în așa mod fiindu-

i încălcat acestuia dreptul de acces liber la justiție.

Or, Judecătoria Edineț (sediul Ocnița), în conformitate cu art. 185 CPC, încă la faza

pregătirii cauzei pentru dezbaterile judiciare urma să soluționează problema intervenirii în

proces a lui Vitalie Dovghi împotriva căruia este îndreptată prezenta acțiune.

Se reține că deși în antetul cererii de chemare în judecată Țurcan Elena a indicat în

calitate de pîrît doar pe Aliona Dovghi, totuși din conținutul și cerințele indicate în aceasta

rezultă că recurenta-reclamantă și-a îndreptat acțiunea nemijlocit față de vecinii săi - soții

Dovghi Aliona și Vitalie, care locuiesc în bunul imobil din str. XXXXX și care se

prezumă drept proprietari al acestuia, având în vedere faptul că la materialele dosarului

lipsesc înscrisuri ce ar confirma faptul dat.

Afară de aceasta, și din procesul-verbal al ședinței primei instanțe din 17 ianuarie

2017, rezultă că recurenta-reclamantă înaintează pretenții față de ambii soți Dovghi Aliona

și Vitalie privind obligarea permiterii accesului liber prin teritoriul deținut de către aceștia

pentru efectuarea lucrărilor de reparație a bucătăriei de vară și demolării porțiunii de gard

învecinat alipit de gardul său (f.d. 49).

Totodată, faptul că Dovghi Vitalie este soțul intimatei-pîrîte Dovghi Aliona rezultă

din mențiunile din buletinul de identitate ale acesteia, căsătoria cărora a fost înregistrată la

22 februarie 1997 la OSC Ocnița, iar date, care ar infirma informația respectivă, la actele

cauzei nu se atestă (f.d. 31).

La fel, din conținutul Actului din 13 iulie 2016, întocmit de către comisia compusă

din: Primarul or. Ocnița, - I. Ciumac, Viceprimarul – V. Artamaniuc, specialistul pentru

reglementarea regimului funciar – V. Matuseac și inspectorii de poliție din cadrul IP

Ocnița – S. Țaralunga și M. Cerevatîi, urmează că conflictul referitor la gardul litigios este

iscat între recurenta Țurcan Elena, proprietara bunului imobil din str. XXXXX, și familia

Dovghi, proprietarii bunului imobil din str. XXXXX (f.d. 4).

Mai mult ca atît, și din răspunsul Președintelui r-lui Ocnița – V. Romaniuc nr. 03-

13/3 din 19 mai 2016, rezultă că pentru efectuarea reparației la bucătăria de vară Țurcan

Elena urmează să obțină acordul vecinului Vitalie Dovghi, proprietarul bunului imobil din

str. XXXXX (f.d. 5).

În circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au desconsiderat esența pretențiilor înaintate de către recurenta-reclamantă Țurcan Elena și

contrar normelor de drept procedural au omis să-l atragă în procesul în cauză pe soțul

intimatei-pîrîte Dovghi Aliona – Dovghi Vitalie, care locuiește în bunul imobil din str.

XXXXX și care se prezumă drept coproprietar al acestuia, împotriva căruia este îndreptată

prezenta acțiune.

4

Instanța de recurs reiterează că dreptul de acces la un tribunal prevăzut de art. 6§1 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu este unul

absolut, el poate fi supus unor restricții. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului indică că instanțele de judecată naționale trebuie să se asigure că restricțiile

aplicate nu resping sau nu reduc accesul oferit unei persoane în așa fel sau într-o asemenea

măsură încât însăși esența dreptului să fie afectată. Mai mult, o restrângere a dreptului nu

va fi compatibilă cu art. 6§1 dacă nu urmărește un scop legitim și dacă nu există un raport

rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Dreptul de acces

la un tribunal este prejudiciat în esența sa atunci când reglementările nu mai servesc

scopurilor securității juridice și bunei administrări a justiției, ci constituie un fel de barieră

care împiedică justițiabilul să obțină examinarea în fond a cauzei sale de către o instanță

judecătorească competentă (cauza Cornea c. Republicii Moldova, hotărârea CEDO din 22

iulie 2014, definitivă la 22 octombrie 2014).

Astfel, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor garanțiilor

procedurale prevăzute în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale (hotărârea CEDO din 25 februarie 1982, în cauza Campbell și Fell vs.

Regatul Unit) și din moment ce drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră

concretă și reală, dar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei

instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la

justiție (hotărârea CEDO din 09 octombrie 1979 în cauza Airey vs. Irlanda).

În condițiile expuse, ce ridică chestiuni pe marginea echității procedurii civile,

instanța de recurs ajunge la concluzia asupra necesității de a remite cauza spre rejudecare

în prima instanță - Judecătoria Edineț (sediul Ocnița), care urmează să corecteze

omisiunea respectivă și să atragă în proces persoana enunțată, stabilindu-i calitatea

procesuală ce îi revine conform legii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o

manieră certă încălcarea normelor de drept procedural de către instanțele de judecată

ierarhic inferioare, prin neantrenarea în procesul în cauză a lui Dovghi Vitalie, care

locuiește în bunul imobil din str. XXXXX și care se prezumă drept coproprietar al

acestuia, împotriva căruia este îndreptată prezenta acțiune, omisiune care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de către Țurcan Elena, casa decizia Curții de Apel

Bălți din 15 august 2017 și hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 30 ianuarie

2017, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Edineț (sediul Ocnița), în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, prima instanță urmează să țină cont de cele menționate supra

și reexaminând cauza să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Țurcan Elena.

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 15 august 2017 și hotărârea

Judecătoriei Edineț (sediul Ocnița) din 30 ianuarie 2017, în cauza civilă la cererea de

5

chemare în judecată a Elenei Țurcan împotriva Alionei Dovghi cu privire la obligarea

permiterii accesului liber prin teritoriul vecin pentru efectuarea lucrărilor de reparație a

bunului imobil și demolării porțiunii de gard învecinat alipit de gardul propriu, cu

remiterea cauzei civile spre rejudecare la Judecătoria Edineț (sediul Ocnița), în alt complet

de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

6