2ra-901/18 — cu privire la revendicarea sectoarelor de teren din posesie nelegitimă cu demolarea construcțiilor ilegale, determinarea și demarcarea hotarului între bunurile imobile, stabilirea hotarelor

prima instanță: E. Tverdohleb dosarul nr. 2ra-901/18

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

ÎNCHEIERE

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tatiana

Ciornîi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Ciornîi,

reprezentată de avocatul Nicolae Baban împotriva lui Alexandru Marian, Primăriei

sat. Șirăuți r-nul Briceni și Oficiului Cadastral Teritorial Briceni cu privire la

determinarea și demarcarea hotarului între bunurile imobile, stabilirea unei linii de

hotar fixe și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil

și la cerere de chemare în judecată a lui Alexandru Marian împotriva

Tatianei Ciornîi cu privire la revindecarea sectoarelor de teren din posesie

nelegitimă cu demolarea construcțiilor ilegale

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2017 prin care a

fost admis apelul declarat de avocatul Violina Munteanu în interesele apelantului

Alexandru Marian, casată parțial hotărârea Judecătoriei Edineț sediul Briceni din

31 iulie 2017 și emisă în această parte o nouă hotărâre

constată:

La 14 iunie 2016, Tatiana Ciornîi, reprezentată de avocatul Nicolae Baban a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Marian, Primăriei

sat. Șirăuți r-nul Briceni și OCT Briceni cu privire la determinarea și demarcarea

hotarului între bunurile imobile, stabilirea unei linii de hotar fixe și înlăturarea

obstacolelor în folosirea bunului imobil.

În motivarea acțiunii a invocat că locuiește în sat. XXXXX r-nul XXXXX și

este proprietară a gospodăriei cu nr. cadastral XXXXX cu o suprafață de 0,3 ha,

fiind în vecinătate cu Alexandru Marian.

Relevă că pârâtul a început niște construcții și a acaparat o porțiune din

terenul ce-i aparține, iar la adresările ei cu privire la strămutarea construcțiilor și

anume a gardului, ultimul nu reacționează.

1

Comunică că adresându-se la Primăria sat. Șirăuți r-nul Briceni pentru a

efectua transpunerea în natură a hotarelor conform titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren vechi și a planului cadastral, primăria nu efectuează

transpunerea și nu indică hotarele din motiv că Alexandru Marian refuză să

semneze.

Cu referire la prevederile art. 15 din Legea cadastrului bunurilor imobile,

menționează că s-a adresat la OCT Briceni pentru a stabili bornele corecte, însă a

primit un răspuns potrivit căruia lucrările nu pot fi efectuate, deoarece vecinul nu

este de acord.

Remarcă că nu a solicitat modificarea bornelor, ci doar constatarea faptelor

și anume a greșelilor, acapararea pământului.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 1413 Cod civil, art. 166-

168 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea lui Alexandru Marian să nu-i creeze

obstacole în realizarea dreptului ei de proprietate și posesiune asupra bunului

imobil cu nr. cadastral XXXXX (teren aferent casei de locuit), amplasat în

sat. XXXXX r-nul XXXXX, obligarea Primăriei sat. Șirăuți r-nul Briceni și

OCT Briceni să efectueze transpunerea hotarelor în natură a terenului aferent casei

ei de locuit cu nr. cadastral XXXXX, obligarea lui Alexandru Marian să nu-i

creeze obstacole în folosința bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX și să

demoleze gardul construit pe terenul aferent casei ei de locuit, precum și încasarea

cheltuielilor de judecată.

La 29 septembrie 2016, Tatiana Ciornîi, reprezentată de avocatul Marina

Caduc a depus cerere de concretizare și completare a acțiunii, solicitând admiterea

acesteia, restabilirea hotarelor inițiale ale bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX

cu suprafața de 0,30 ha amplasat în sat. XXXXX r-nul XXXXX și stabilirea liniei

de hotar fixă între bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX ce aparține reclamantei și

bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Alexandru Marian,

înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX ce-i

aparține cu obligarea lui Alexandru Marian să demoleze gardul construit, precum

și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 21 iunie 2016, Alexandru Marian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Tatianei Ciornîi cu privire la revindecarea sectoarelor de teren din

posesie nelegitimă cu demolarea construcțiilor ilegale.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit deciziei Primăriei sat. Șirăuți

nr. 11 din 21 noiembrie 1992, i-a fost repartizat în proprietate privată pământul cu

suprafața totală de 0,2406 ha, fiindu-i eliberat titlul de autentificare a dreptului

asupra bunului imobil menționat.

Indică că în baza extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 146

din 10 februarie 2015 și titlului de autentificare a dreptului asupra pământului cu

suprafața totală de 0,2406 ha cu nr. cadastral XXXXX, i-a fost înregistrat dreptul

de proprietate asupra acestuia.

Relatează că în scopul măsurării hotarului în natură, potrivit dispoziției

primarului Primăriei sat. Șirăuți nr. 5 din 2 martie 2015, a fost formată comisia

2

funciară care a întocmit actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul

elaborării planului geometric.

Evidențiază că în perioada anilor 2014 – 2015, pârâta a început construcția

ilegală a unor construcții auxiliare care parțial sunt amplasate pe sectorul lui de

teren.

Reiterează că din cauza construcțiilor auxiliare a pârâtei, dânsul este privat

de dreptul de a folosi terenul care îi aparține cu drept de proprietate. Totodată, este

în imposibilitate de a construi un gard pe linia de hotar care să delimiteze terenul

lui de cel al pârâtei.

În legătură cu construcțiile auxiliare construite ilegal, susține că pârâtei i-a

fost întocmit un proces – verbal cu privire la contravenție potrivit căruia instanța de

judecată a recunoscut-o vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 178

Cod contravențional, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 28 alin. (1) din Legea

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, art. 4 alin. (3) din Legea

cadastrului bunurilor imobile, art. 2, 18 alin. (1) din Legea privind calitatea în

construcții, 374, 376 alin. (1), 377, 379 alin. (1), 389 alin. (1), 1398 Cod civil,

art. 90 lit. g), 96 alin. (1), 123 alin. (6) CPC.

Solicită admiterea acțiunii, obligarea pârâtei să elibereze porțiunile de teren

ocupate nelegitim din proprietatea lui cu demolarea construcțiilor ilegale pentru

întreținerea animalelor și păstrarea obiectelor, interzicerea pârâtei de a ridica

construcțiile pe linia de hotar și la o distanță mai mică de 2 m de la hotarul care

delimitează terenul lui cu nr. cadastral XXXXX, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 21 februarie 2017 a

fost admisă cererea avocatului Violina Munteanu în interesele lui Alexandru

Marian cu privire la conexarea pretențiilor în cadrul unei singure proceduri.

A fost conexată cauza civilă nr. 13-2-1490-04072016 la cererea Tatianei

Ciornîi împotriva Primăriei sat. Șirăuți, OCT Briceni și Alexandru Marian cu

privire la suprapunerea planului și înlăturarea obstacolelor cu cauza civilă

nr. 13-2-1412-21062016 la cererea lui Alexandru Marian împotriva Tatianei

Ciornîi cu privire la revindecarea sectoarelor de teren din posesie nelegitimă cu

demolarea construcțiilor ilegale, atribuindu-i număr de înregistrare unic

13-2-1412-21062016.

La 21 aprilie 2017, Tatiana Ciornîi, reprezentată de avocatul Marina Caduc a

depus cerere de concretizare a pretențiilor prin care a concretizat pct. 2 din cererea

de bază cu următorul conținut: determinarea și demarcarea hotarului între bunul

imobil cu nr. cadastral XXXXX ce-i aparține și bunul imobil cu

nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Alexandru Marian, în corespundere cu

posesia de fapt a acestora și stabilirea unei linii fixe între cele două bunuri imobile

menționate.

La 21 aprilie 2017, Alexandru Marian, reprezentat de avocatul Violina

Munteanu a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând obligarea pârâtei

să elibereze porțiunile de teren ocupate nelegitim din proprietatea lui cu demolarea

3

construcțiilor ilegale pentru întreținerea animalelor și păstrarea obiectelor,

interzicerea pârâtei de a ridica construcțiile pe linia de hotar și la o distanță mai

mică de 2 m de la hotarul care delimitează terenul lui cu nr. cadastral XXXXX,

demolarea construcțiilor construite ilegal pe terenul pârâtei care încalcă distanța

corespunzătoare de la linia de hotar dintre sectorul de teren ce aparține pârâtei și

sectorul de teren ce aparține reclamantului, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț sediul Briceni din 31 iulie 2017 a fost

respinsă cerere de chemare în judecată a lui Alexandru Marian împotriva Tatianei

Ciornîi cu privire la revindecarea sectoarelor de teren din posesie nelegitimă cu

demolarea construcțiilor ilegale.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată a Tatianei Ciornîi împotriva

lui Alexandru Marian, Primăriei sat. Șirăuți r-nul Briceni și OCT Briceni cu privire

la determinarea și demarcarea hotarului între bunurile imobile, stabilirea unei linii

de hotar fixe și înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 decembrie 2017 a fost admis apelul

declarat de avocatul Violina Munteanu în interesele apelantului Alexandru Marian,

casată parțial hotărârea primei instanțe în latura respingerii cerinței de demolare a

construcțiilor auxiliare și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost

obligată Tatiana Ciornîi să elibereze sectorul de teren ocupat nelegitim prin

demolarea de pe linia de hotar a construcțiilor auxiliare pentru întreținerea

animalelor și păstrarea obiectelor ce ocupă suprafața de teren de 11 m.p. din

terenul ce aparține lui Alexandru Marian.

În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe fără modificări.

Au fost încasate de la Tatiana Ciornîi în beneficiul lui Alexandru Marian

cheltuielile de judecată în cuantum de 2350 lei.

La 2 martie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Tatiana Ciornîi a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei recurate cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a dat o apreciere greșită

probelor din dosar, nu a luat în considerație toate circumstanțele de fapt și de drept

la soluționarea cauzei.

Evidențiază că construcția pentru creșterea animalelor, demolarea căreia îi

este impusă, a inițiat-o în anul 2010. La acel moment, drept hotar între terenul ce-i

aparține și terenul ce aparține lui Alexandru Marian era gardul.

Susține că a executat construcția pe terenul ei fără a afecta terenul vecin.

Relatează că în anul 2015, intimatul samavolnic a demolat gardul existent,

construind un alt gard cu o deplasare de 0,80 m spre terenul ce-i aparține

recurentei.

Notează că instanța de apel nu a luat în considerație, deși era constatat,

faptul că Alexandru Marian samavolnic a strămutat gardul.

Consideră că instanța de fond corect a stabilit de a soluționa litigiul în

conformitate cu prevederile art. 390 Cod civil.

La fel, consideră că sunt aplicabile și prevederile art. 377 Cod civil.

4

Relevă că instanța de apel, la emiterea deciziei recurate, a omis faptul că

între terenul cu nr. cadastral XXXXX ce-i aparține cu drept de proprietate și

terenul cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Alexandru Marian sunt stabilite

hotare de tip generale, fapt demonstrat și prin planul geometric al terenului cu nr.

cadastral XXXXX.

Consideră că instanța de apel eronat a aplicat normele de drept material și

urma să respingă apelul declarat de Alexandru Marian, deoarece construcția a fost

edificată de ea în anul 2010, în limitele hotarului, demarcat prin gardul construit de

vânzătorul de la care recurenta a procurat casa de locuit în anul 2006, iar la

momentul inițierii construcției intimatul nu a înaintat anumite pretenții până în anul

planul cadastral sunt indicate hotarele generale și care nu pot servi ca probă la

soluționarea litigiilor de așa natură.

La 2 mai 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Primarul satului Șirăuți

r-nul Briceni, Vitalie Carlașuc a depus referință la recursul declarat de Tatiana

Ciornîi, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din

12 decembrie 2017 și menținerea hotărârii instanței de fond din 31 iulie 2017.

La 4 mai 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Alexandru Marian a depus

referință la recursul declarat de Tatiana Ciornîi, solicitând respingerea recursului ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 12 ianuarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 83 Vol. III), fiind recepționată de către Tatiana Ciornîi la 17 ianuarie 2018,

ceea ce se confirmă prin avizul de recepție (f. d. 87 Vol. III).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 2 martie 2018, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tatiana Ciornîi nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Tatiana Ciornîi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Tatiana Ciornîi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Tatiana Ciornîi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

6