3ra-16/18 — încasarea prejudiciului

prima instanță, Judecătoria Căușeni dosarul nr. 3ra-1421/2017

judecător: M. Țugui 3ra-16/2018

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Vascan, E. Fistican, V. Clima

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Eugenia Șchneider,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Eugenia

Șchneider împotriva lui Petru Musteață, administratorul Societății cu Răspundere

Limitată „Petcom Lux” cu privire la obligarea eliberării avizului de racordare,

încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, prin care au fost

admise cererile de apel depuse de către Petru Musteață, administratorul Societății cu

Răspundere Limitată „Petcom-Lux” și Eugenia Șchneider, casată hotărârea

Judecătoriei Căușeni din 13 decembrie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 26 august 2016 Eugenia Șchneider s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Petcom-Lux” cu privire la obligarea eliberării avizului de

racordare și încasarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, în 2007 când a fost inițiată

construcția apeductului din or. Căușeni, Petru Musteață fiind administratorul SRL

„Petcom-Lux” a încasat de la reclamantă suma de 2 500 lei pentru construcția

apeductului central, iar pentru cel individual – în proporție de 50/50 cu vecina Lidia

Budiștean pe terenul căreia trecea segmentul respectiv.

Mai afirmă că pentru săpatul canalului a achitat vecinei Lidia Budiștean suma

de 150 lei, pentru groapa cu contoare un sac de ciment, iar vecina a dat cărămida.

Totodată susține că pentru furtun a achitat pârâtului suma de 275 lei.

Remarcă că din anul 2012 s-a adresat de trei ori în instanța de judecată către

pârât, având doar câștig de cauză, ultimul fiind obligat să îi elibereze apa în regim non

stop, să îi restituie prejudiciul material și moral cauzat, totodată a fost abrogată decizia

Consiliului orășenesc Căușeni nr.9/16 din 07 iunie 2013, în vigoare din 12 mai 2015,

iar pârâtul urma să încheie contract de livrare a apei cu reclamanta și să-i calculeze

sumele ilegal încasate.

1

Indică reclamanta că drept răzbunare, administratorul SRL „Petcom-Lux”,

Petru Musteață la 17 aprilie 2016 a trimis pe lăcătușul Vasile Buzulan pentru a tăia și

bloca segmentul.

Reclamanta precizează că, la 10 mai 2015 s-a adresat cu cerere către Petru

Musteață prin care a solicitat avizul de racordare, iar la 05 iunie 2016 a primit un aviz

a cărui condiții erau imposibili de realizat, astfel că la 17 iunie 2016 l-a restituit

pârâtului solicitând eliberarea unui alt aviz.

Solicită reclamanta obligarea prezentării avizului de racordare, încasarea

prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, Eugenia Șchnider și-a concretizat cerințele

solicitând obligarea eliberării avizului de racordare, încasarea prejudiciului moral în

mărime de 15 000 lei și încasarea prejudiciului material în sumă de 700 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 13 decembrie 2016 a fost admisă

parțial acțiunea. A fost obligat Petru Musteață, administratorul SRL „Petcom-Lux” să

elibereze pe numele Eugeniei Șchneider, avizul de racordare, cu punctul de racordare

la sistemul public de alimentare cu apă indicat. A fost obligat Petru Musteață,

administratorul SRL „Petcom-Lux” de a instala, din contul întreprinderii, furtunul cu

dimensiunile necesare de la punctul de racordare la sistemul public de alimentare cu

apă, până la fântâna de revizie de la hotar, situată pe teritoriul reclamantei. În rest

acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 septembrie 2016 Petru

Musteață, administratorul SRL „Petcom-Lux” a contesat-o cu apel, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Căușeni din 13 decembrie 2016 în

partea admiterii acțiunii.

La 27 septembrie 2016 Eugenia Șchneider a depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Căușeni din 13 decembrie 2016, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017 au fost admise apelurile

declarate de către Petru Musteață, administratorul SRL „Petcom-Lux” și Eugenia

Șchneider, casată hotărârea Judecătoriei Căușeni din 13 decembrie 2016 cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.

A fost obligată SRL „Petcom-Lux” să elibereze pe numele Eugeniei Șchneider,

avizul de racordare, cu punctul de racordare la sistemul public de alimentare cu apă

indicat.

A fost obligată SRL „Petcom-Lux” de a instala, din contul întreprinderii,

furtunul cu dimensiunile necesare de la punctul de racordare la sistemul public de

alimentare cu apă, până la fântâna de revizie de la hotar, situată pe teritoriul

reclamantei.

A fost încasat de la SRL „Petcom-Lux” în beneficiul Eugeniei Șchneider

prejudiciul moral în mărime de 3 000 lei.

Au fost respinse pretențiile Eugeniei Șchneider împotriva SRL „Petcom-Lux”

cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 12 000 lei și a prejudiciului

material în sumă de 700 lei.

La 27 octombrie 2017 Eugenia Șchneider a depus recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie obligată SRL

2

„Petcom-Lux” să efectueze lucrările prevăzute de aviz și să instaleze furtunul din

contul întreprinderii, încasarea prejudiciului moral integral și a prejudiciului material.

În motivarea recursului a indicat că dezacordul cu decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la

27 octombrie 2017 în termen, în cazul în care copia deciziei Curții de Apel Chișinău

din 07 iunie 2017 a fost expediată participanților la proces la 23 august 2017 (f.d.134),

iar la materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia, însă recurenta în recurs

indică că a luat cunoștință cu decizia motivată la 06 septembrie 2017 (f.d.141-147).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 22 noiembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Petru Musteață, administratorul SRL „Petcom-Lux” cererea de recurs cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Eugenia Șchneider în cererea de recurs

nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau

(4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art.

6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță

de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost

verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Eugenia Șchneider, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Eugenia Șchneider se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

4