2ra-640/20 — repararea prejudiciulu moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciulu moral
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-640/20 — repararea prejudiciulu moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
dosarul nr. 2ra-640/2020 prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (S. Bragarenco) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov) ÎNCHEIERE 20 mai 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Schneider Eugenia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Schneider Eugenia împotriva lui Mustață Petru și Falcă Veaceslav cu privire la repararea prejudiciului moral, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Schneider Eugenia și a fost menținută hotărârea din 08 august 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central c o n s t a t ă La 06 februarie 2018 Schneider Eugenia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mustață Petru, Falcă Veaceslav, Bîrnă Ion cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecat.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 17 aprilie 2017, Musteață Petru, folosindu-se de prilejul că Bocancea Timofei (or. Căușeni, str. Calea Brezoii 85), care efectua careva lucrări în grădina sa, din neatenție a spart apeductul, el, din răzbunare, la o înțelegere prealabilă cu vecina Budiștean Lidia, l-a trimis pe angajatul său, Buzulan V., să taie și să blocheze, din groapa cet. Budiștean Lidia, segmentul de apeduct, care-i alimenta instalațiile reclamantei cu apă. Musteață Petru nu s-a limitat cu debranșarea și drept răzbunare, i-a mai organizat reclamantei, înscenat și realizat contravenția administrativă, prevăzută la art. 69 al. (1) Cod contravențional, precum că dânsa, la 23 aprilie 2016 ar fi numit-o pe Budiștean Lidia cu cuvinte necenzurate, unde pârâții ar fi existat ca martori.
În opinia reclamantei astfel i-a fost înjosită premeditat onoarea si demnitatea. Prin decizia agentului constatator din 17 mai 2016 Eugenia Schneider a fost sancționată în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i stabilită amendă. Prin hotărârea judecătoriei Căușeni din 30 mai 2017, contestația Eugeniei Schneider a fost admisă, anulat procesul-verbal și decizia de sancționare în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional din 17 mai 2016 și încetat procesul contravențional din lipsa faptului contravențional. A invocat că astfel pârâții prin declarațiile lor false și inventate, au contribuit la calomnierea sa, au înjosit-o și umilit-o. A solicitat încasarea din contul pârâților a sumei de 30000 lei: de la Musteață Petru 10000 lei, de la Falcă Veaceslav- 20000 lei, încasarea din contul pârâților a sumei achitate pentru copiile xerox 152 lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea din contul pârâților a taxelor de judecată și dobânda de întârziere.
Prin hotărârea din 08 august 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 05 septembrie 2019 Șchneider Eugenia a declarat apel împotriva hotărârii din 08 august 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Schneider Eugenia și a fost menținută hotărârea din 08 august 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central. Pentru a decide astfel instanța de apel a susținut constatările primei instanțe, conform cărora nu a fost prezentată nici o sentință judecătorească definitivă și irevocabilă în privința pârâților, din care s-ar deduce în afara oricărui dubiu rezonabil că, aceștia au dat declarații mincinoase împotriva reclamantei.
Iar, copiile proceselor-verbale de audiere a pârâților și a unor terți, extrase din cadrul procesului penal și din cadrul procesului contravențional, nu pot servi ca probă întru admiterea cerințelor reclamantei. Or, procesele-verbale de audiere fac parte din activitatea organelor de drept de stabilire a adevărului. La 14 februarie 2020 Schneider Eugenia a declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele cauzei, anexând în acest sens ordonanța procurorului în Procuratura Căușeni din 09 septembrie 2019, prin care s-a dispus a nu începe urmărirea penală pe faptul declarațiilor făcute în cadrul procesului contravențional.
Prin recurs suplimentar a menționat că prin ordonanța din 27 noiembrie 2019 s-a dispus respingerea pe motivul omiterii termenului de contestare plângerii petentei Lidia Budișteanu privind anularea deciziei adoptate de procurorul în Procuratura Căușeni de neîncepere a urmăririi penale în cadrul procesului penal nr. 510 din 28.08.2019. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurentei copia deciziei integrale. Conform stampilei, plicul cu corespondența la data de 24 decembrie 2019 a parvenit la oficiul poștal.
Prin urmare, recursul declarat la data de 14 februarie 2020 este depus în termen. Curea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului, însă referință nu a fost depusă. 2 Examinând temeiurile recursului declarat de Schneider Eugenia în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Schneider Eugenia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, 3 din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Schneider Eugenia În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Schneider Eugenia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.