2ra-640/20 — repararea prejudiciulu moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciulu moral
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-640/20 — repararea prejudiciulu moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
dosarul nr. 2ra-640/2020
prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (S. Bragarenco)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov)
ÎNCHEIERE
20 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Schneider Eugenia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Schneider
Eugenia împotriva lui Mustață Petru și Falcă Veaceslav cu privire la repararea
prejudiciului moral, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Schneider Eugenia și a fost menținută hotărârea din
08 august 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central
c o n s t a t ă
La 06 februarie 2018 Schneider Eugenia a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Mustață Petru, Falcă Veaceslav, Bîrnă Ion cu privire la
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecat.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 17 aprilie 2017,
Musteață Petru, folosindu-se de prilejul că Bocancea Timofei (or. Căușeni, str.
Calea Brezoii 85), care efectua careva lucrări în grădina sa, din neatenție a spart
apeductul, el, din răzbunare, la o înțelegere prealabilă cu vecina Budiștean Lidia, l-a
trimis pe angajatul său, Buzulan V., să taie și să blocheze, din groapa cet. Budiștean
Lidia, segmentul de apeduct, care-i alimenta instalațiile reclamantei cu apă.
Musteață Petru nu s-a limitat cu debranșarea și drept răzbunare, i-a mai
organizat reclamantei, înscenat și realizat contravenția administrativă, prevăzută la
art. 69 al. (1) Cod contravențional, precum că dânsa, la 23 aprilie 2016 ar fi numit-o
pe Budiștean Lidia cu cuvinte necenzurate, unde pârâții ar fi existat ca martori.
În opinia reclamantei astfel i-a fost înjosită premeditat onoarea si demnitatea.
Prin decizia agentului constatator din 17 mai 2016 Eugenia Schneider a fost
sancționată în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i stabilită amendă.
Prin hotărârea judecătoriei Căușeni din 30 mai 2017, contestația Eugeniei
Schneider a fost admisă, anulat procesul-verbal și decizia de sancționare în baza art.
69 alin. (1) Cod contravențional din 17 mai 2016 și încetat procesul contravențional
din lipsa faptului contravențional.
A invocat că astfel pârâții prin declarațiile lor false și inventate, au contribuit
la calomnierea sa, au înjosit-o și umilit-o.
A solicitat încasarea din contul pârâților a sumei de 30000 lei: de la Musteață
Petru 10000 lei, de la Falcă Veaceslav- 20000 lei, încasarea din contul pârâților a
sumei achitate pentru copiile xerox 152 lei cu titlu de prejudiciu material, încasarea
din contul pârâților a taxelor de judecată și dobânda de întârziere.
Prin hotărârea din 08 august 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central
acțiunea a fost respinsă.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la data de 05 septembrie 2019
Șchneider Eugenia a declarat apel împotriva hotărârii din 08 august 2019 a
Judecătoriei Căușeni, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de Schneider Eugenia și a fost menținută hotărârea din 08 august
2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central.
Pentru a decide astfel instanța de apel a susținut constatările primei instanțe,
conform cărora nu a fost prezentată nici o sentință judecătorească definitivă și
irevocabilă în privința pârâților, din care s-ar deduce în afara oricărui dubiu
rezonabil că, aceștia au dat declarații mincinoase împotriva reclamantei. Iar, copiile
proceselor-verbale de audiere a pârâților și a unor terți, extrase din cadrul procesului
penal și din cadrul procesului contravențional, nu pot servi ca probă întru admiterea
cerințelor reclamantei. Or, procesele-verbale de audiere fac parte din activitatea
organelor de drept de stabilire a adevărului.
La 14 februarie 2020 Schneider Eugenia a declarat recurs împotriva deciziei
din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și
remiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului a invocat că nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele cauzei, anexând în acest sens ordonanța procurorului în Procuratura
Căușeni din 09 septembrie 2019, prin care s-a dispus a nu începe urmărirea penală
pe faptul declarațiilor făcute în cadrul procesului contravențional.
Prin recurs suplimentar a menționat că prin ordonanța din 27 noiembrie 2019
s-a dispus respingerea pe motivul omiterii termenului de contestare plângerii
petentei Lidia Budișteanu privind anularea deciziei adoptate de procurorul în
Procuratura Căușeni de neîncepere a urmăririi penale în cadrul procesului penal nr.
510 din 28.08.2019.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel a expediat în adresa recurentei copia
deciziei integrale. Conform stampilei, plicul cu corespondența la data de 24
decembrie 2019 a parvenit la oficiul poștal. Prin urmare, recursul declarat la data de
14 februarie 2020 este depus în termen.
Curea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului,
însă referință nu a fost depusă.
2
Examinând temeiurile recursului declarat de Schneider Eugenia în raport cu
materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Schneider Eugenia nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
3
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Schneider Eugenia
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Schneider Eugenia se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4