2ra-2214/17 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei si de executare in termen a hotararilor judecatoresti, repararea prejudiciului moral

2ra-2214/17 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei si de executare in termen a hotararilor judecatoresti, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra-2214/17

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud. A. Danilov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Vascan, E. Fistican, A. Panov)

Î N C H E I E R E

27 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător: Ala Cobăneanu

Judecători: Maria Ghervas, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, executorul judecătoresc Vicol Mariana, Fortuna Lidia și Fortuna

Sofronie, prin intermediul avocatului Răileanu Petru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Fortuna Sofronie și

Fortuna Lidia împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul

judecătoresc Vicol Mariana cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei și de executare în termen a hotărârilor

judecătorești, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2017, prin care a fost

admisă cererea de apel declarată de către reprezentantul apelanților Fortuna Sofronie

și Fortuna Lidia, avocatul Răileanu Petru și casată parțial hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 27 octombrie 2016,

c o n s t a t ă :

La 21 decembrie 2015, Fortuna Sofronie și Fortuna Lidia au depus cerere de

chemare în judecată către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu executorul judecătoresc Vicol Mariana privind constatarea încălcării

dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și de executare în termen a

hotărârilor judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că în anul 2004 i-a acordat Galinei

Fortună un împrumut în mărime de xxxxx dolari SUA, xxxxx dolari SUA și xxxxx

dolari SUA cu dobânda lunară de 4% pe un termen 12 luni. La data de 03 ianuarie

2008 au întocmit 2 recipise în sumă de xxxxx dolari SUA și xxxxx dolari SUA, iar

referitor la suma de xxxxx dolari SUA, acesta este un împrumut în mărime de xxxxx

lei, ridicat pe numele familiei Fortuna Lidia și Sofronie din banca țărănească din sat

care urma a fi rambursat de către Fortună Galina cu dobândă.

1

Declară că, prin ordonanța procurorului din 17 noiembrie 2008 a fost refuzată

pornirea urmăririi penale în privința Galinei Fortună din motivul că între părți sunt

relații cu caracter civil.

Mai târziu, prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 12 februarie 2009 s-a încasat

de la Fortună Galina în beneficiul Lidiei Fortună datoria în suma de xxxxx dolari

SUA, sau echivalentul lor în lei moldovenești la momentul îndeplinirii hotărârii.

Cerința Lidiei Fortuna privind încasarea datoriei de xxxxx lei de la Fortuna Galina a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Relatează că în baza hotărârii judecătorești menționate au fost eliberate titlurile

executorii 2-235 și 2-236/09, iar prin încheierile din 06 martie 2009 și 08 iulie 2009

au fost intentate proceduri de executare a datoriei în sumă de xxxxx dolari SUA și

xxxxx dolari SUA.

Ulterior, prin Sentința Judecătoriei Drochia din 30 noiembrie 2009, Fortuna

Galina a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.241

alin.(l) Cod Penal, fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150

unități convenționale. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 februarie 2010, a fost

admis apelul declarat de părțile vătămate Fortuna Lidia, Novac Vladimir, Fortuna

Sofronie, Vîșcu Lucreția și Spînu Nicolae, casată integral sentința, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecată.

Explică că, la data 16 septembrie 2010 a fost primit pentru executare

documentul executoriu nr.26-2-561-17022010 din 10 septembrie 2010 emis de

Judecătoria Drochia privind aplicarea sechestrului în scopul asigurării acțiunii. Prin

hotărârea Judecătoriei Drochia din 09 noiembrie 2010 a fot anulată încheierea

executorului judecătoresc Vicol Mariana din 04 ianuarie 2010 prin care s-a dispus

restituirea documentelor executorii 2-235 și 2-236 din 12 februarie 2009. Tot, prin

aceeași hotărâre a fost anulată ca fiind ilegală și încheierea executorului judecătoresc

Victor Mititiuc a Oficiului de Executare Dondușeni din 12 ianuarie 2010.

În continuare reclamanții susțin că potrivit hotărârii Judecătoriei Drochia din 02

septembrie 2011, care a fost menținută de către Curtea de Apel Bălți în temeiul

ordonanței procurorului raionului Drochia din 29 iunie 2011, Fortună Galina a fost

declarată vinovată în săvârșirea contravenției prevăzute de art.318 din Codul

Contravențional, fiindu-i stabilită sancțiune sub forma de amendă în mărime de 150

unități convenționale.

Concomitent a fost pornită urmărirea penală nr.2012120258 în baza indicilor

infracțiunii prevăzute de art.320 din Codul Penal. Prin Sentința Judecătoriei

Dondușeni din 25 noiembrie 2011, Fortuna Galina a fost recunoscută vinovată în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) din Codul Penal, fiindu-i aplicată

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 6 luni în penitenciar pentru

femei de tip închis cu privarea de drepturi de a ocupa anumite activități în domeniul

deservirii bunurilor materiale și bănești. Hotărârea Judecătoriei Drochia din 13

septembrie 2010 a devenit definitivă prin decizia Curții de apel Bălți din 20

2

decembrie 2011, și irevocabilă prin decizia Curții Supreme de Justiție 18 decembrie

2012.

Relevă reclamanții că după pronunțarea Deciziei Curții de Apel Bălți din data de

20 decembrie 2011 părților le-a fost acordat termen pentru depunerea recursului în

adresa Curții Supreme de Justiție, iar bunurile au fost blocate prin aplicarea

sechestrului și interdicției începând cu încheierea Judecătoriei Drochia din 03

ianuarie 2012 și încheierile executorului judecătoresc Postovan Svetlana din 08 iunie

2012, 12 iunie 2012 și cele emise în anul 2013 și 2014. Iar, potrivit deciziei Oficiul

Cadastral Drochia din 03 decembrie 2012 a fost refuzată înregistrarea bunurilor

imobile și alte drepturi asupra lor.

Reclamanții menționează că, tot la 03 decembrie 2012, executorul judecătoresc

Vicol Mariana a intentat procedura de executare a documentului executoriu 26-2-822

17 mai 2012 și din 30 august 2012 a Judecătoriei Drochia privind încasarea din

contul Galinei Fortună în beneficiul Lidiei Fortuna a sumei de xxxxx dolari SUA cu

titlu de prejudiciu material și suma xxxxx dolari SUA cu titlu de prejudiciu moral.

Afirmă reclamanții, că executarea silită nu e posibilă deoarece prin hotărârea

Judecătoriei Drochia din 20 februarie 2013, care a fost menținută prin decizia Curții

de Apel Bălți acțiunea civilă a Lidiei Fortuna cu privire la ridicarea sechestrelor și

obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Drochia de a înregistra bunurile la poziția

inițială a fost respinsă ca neîntemeiată.

Comunică reclamanții că, ulterior, la data de 24 aprilie 2013 au solicitat

intervenirea Ministerul Justiției al RM în executarea documentelor executorii 2-

235/09 și 2-236/09 cu prezentarea informației despre temeiurile neexecutării lor. De

asemenea reclamanții au înaintat mai multe plângerii în acest sens în adresa

Procuraturii Generale al RM, Consiliului Superior al Magistraturii, Președinției RM

și alte instituții.

La data de 23 septembrie 2014 Curtea de Apel Bălți a emis o hotărâre

suplimentară, care a intrat în vigoare la 23 noiembrie 2014. Iar, în temeiul hotărârii

Judecătoriei Drochia din 13 septembrie 2010, a fost restabilit dreptul de proprietate a

soțului debitoarei Fortună Grigore asupra bunurilor.

Mai indică reclamanții că la 19 decembrie 2014 executorul judecătoresc Vicol

Mariana a intentat procedura de executare a documentului executoriu nr. 109-2675 și

109-2676 din 02 decembrie 2014 emis de executoriul judecătoresc privind încasarea

de la Fortună Galina în beneficiul lui Fortuna Lidia a dobânzii de întârziere în

mărime de xxxxx dolari SUA și în beneficiul lui Fortuna Sofronie suma de xxxxx

dolari SUA. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 aprilie 2015 a fost admis apelul

declarat de procurorul în Procuratura raionului Dondușeni, Aurel Grigoriev și a

părților vătămate, Fortuna Lidia și Fortuna Sofronie, fiind stabilită lui Fortuna Galina

pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 10 ani. Iar, prin decizia Curții

Supreme de Justiție din 05 august 2015, a fost menținută decizia Curții de Apel Bălți

din 21 aprilie 2015 prin care Fortună Galina a fost recunoscută vinovată în comiterea

3

infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (5) din Cod Penal și condamnată la 10 ani

închisoare. A fost dispusă încasarea de la Fortună Galina în beneficul Lidiei Fortuna

a datoriei de xxxxx lei.

Relevă că, tot prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 august 2015, a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Soroca din 20 iunie 2015 cu privire la respingerea

recursului și cererii reclamanților de chemare în judecată împotriva lui Fortună

Grigore,Fortună Galina, executorilor judecătorești Postovan Svetlana, Zaporojan

Viorica și Vicol Mariana de anulare a încheierilor de aplicare a sechestrelor și

interdicțiilor pe bunuri. Astfel, anularea sechestrelor aplicate întru asigurarea

acțiunilor civile începând din 16 septembrie 2010 și până la moment au cauzat

reclamanților prejudicii morale și materiale. Necătând la nenumărate adresări a

reclamanților cu cereri în instanțele de judecată și către organele de resort nu au ajuns

la executarea hotărârilor instanțelor de judecată din 12 februarie 2009, 30 august

2010 și 25 noiembrie 2011 fiind încălcate toate termenele rezonabile.

Accentuează reclamanta Fortuna Lidia că, la 22 octombrie 2015 s-a adresat în

instanța de judecată a raionului Drochia, solicitând încasarea despăgubirilor la

datoriile încasate prin hotărârea de condamnare a Fortună Galina în baza art.190

alin.(5) din Cod Penal, fiind emisă și hotărârea Judecătoriei Drochia din 11

decembrie 2015, care a intrat în vigoare la data de 10 ianuarie 2016.

Cât privește prejudiciul material, consideră reclamanții, că conform

recomandării nr.6 al Curții Supreme de Justiție privind aplicarea Legii nr.87 din 21

aprilie 2011 prejudiciul material neexecutat constituie pentru reclamantul Fortuna

Sofronie suma de xxxxx dolari SUA. Aceasta este compusă din datoria de xxxxx

dolari SUA în conformitate cu titlul executoriu 2-236/09, datoria de xxxxx dolari

SUA potrivit titlului executoriu 109-2675/14 și dobânda de întârziere pentru perioada

de timp 2014-2015 în valoare de xxxxx dolari SUA. Iar, pentru reclamanta Fortuna

Lidia prejudiciul material neexecutat constituie suma de xxxxx dolari SUA compusă

din datoria de xxxxx dolari SUA potrivit titlului executoriu 2-235/09, datoria de

xxxxx dolari SUA în conformitate cu titlul executoriu 109-2675/14 dobânda de

întârziere pentru perioada de timp 2014-2015 în valoare de xxxxx dolari SUA și

datoria în valută națională în mărime totală de xxxxx lei.

Subliniază că judecarea cauzei penale în privința Galinei Furtuna a durat

aproximativ 6 ani, fiind încălcat dreptul reclamanților Fortuna Lidia și Fortuna

Sofronie la judecarea în termen rezonabil a cauzei. De asemenea durata mare a

neexecutării hotărârilor judecătorești le-a provocat reclamanților suferințe psihice,

aceștia fiind persoane în etate cu grad de invaliditate,Fortuna Lidia suportând

intervenții chirurgicale.

Astfel, reclamantul Fortuna Sofronie apreciază prejudiciul moral cauzat în

mărime de xxxxx Euro, iar Fortuna Lidia în mărime de xxxxx Euro.

Solicită Fortuna Sofronie și Fortuna Lidia constarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și încălcării dreptului la executare în termen

4

rezonabil a hotărârilor judecătorești, încasarea din contul statului Republicii Moldova

în beneficiul reclamantului Fortuna Sofronie prejudiciul material în mărime de xxxxx

dolari SUA și prejudicial moral în mărime de xxxxx Euro; încasarea în beneficiul

Lidiei Fortuna prejudiciul material în mărime de xxxxx dolari SUA, xxxxx lei și

prejudiciul moral în mărime de xxxxx Euro, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 27 octombrie 2016,

cererea de chemare în judecată a lui Fortuna Sofronie și Fortuna Lidia a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2017 a fost admisă cererea de

apel declarată de către reprezentantul apelanților Fortuna Sofronie și Fortuna Lidia,

Răileanu Petru, casată parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 27

octombrie 2016, în partea în care a fost respinsă pretenția reclamanților privind

constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârilor

judecătorești irevocabile, repararea de către stat a prejudiciului moral și material

cauzat în legătură cu încălcarea acestui drept și în această parte a fost emisă o nouă

hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată a lui Fortuna

Sofronie și Fortuna Lidia.

S-a constatat încălcarea dreptului reclamanților la executarea în termen rezonabil

a hotărârilor judecătorești irevocabile .

S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Fortuna Sofronie prejudiciul moral

cauzat în mărime de xxxxx lei și în beneficiul reclamantei Fortuna Lidia prejudiciul

moral în mărime de xxxxx lei.

În rest pretențiile reclamanților cu privire la încasarea de la bugetul de stat prin

intermediul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a prejudiciului moral pentru

încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești

irevocabile au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a admis parțial pretențiile reclamantei Fortuna Lidia privind încasarea în

beneficiul său de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova a prejudiciului material.

S-a încasat în beneficiul de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul reclamantei Fortuna Lidia prejudiciul

material suportat cu titlu de cheltuieli de judecată în mărime de xxxxx lei și s-au

respins pretențiile reclamantei Fortuna Lidia privind încasarea în beneficiul său a

sumei de xxxxx dolari SUA și xxxxx lei.

S-a respins pretențiile reclamantului Fortuna Sofronie privind încasarea în

beneficiul său a prejudiciului material în mărime de xxxxx dolari SUA.

În rest hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 27 octombrie 2016 s-a

menținut.

5

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 03 august 2017, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova a depus cerere de recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea cererii de recurs a indicat că decizia Curții de Apel Chișinău din 19

aprilie 2017 este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată din următoarele considerente.

Consideră că, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii

primei instanțe eronat a interpretat dreptul material prevăzut de Legea nr. 87 din 21

aprilie 2011.

Potrivit art. 1 alin.(1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, scopul prezentei legi

este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Menționează că, instanța de apel a dispus constatarea încălcării termenului

rezonabil de executare a hotărârilor judecătorești fără a specifica care sunt acele

hotărâri judecătorești neexecutate.

Reține că, instanța de apel a apreciat arbitrar poziția participanților la proces și a

dat dovadă de o examinare superficială a probelor anexate la materialele cauzei.

Opinează că concluziile instanței de apel contravin și Recomandării nr. 6 a

Curții Supreme de Justiție privind satisfacția echitabilă.

La 11 august 2017, executorul judecătoresc Vicol Maria a depus cerere de recurs

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel

în partea admiterii acțiunii cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând pasibilă casarea parțială a acesteia, deoarece instanța de judecată a dat

apreciere greșită probelor, a examinat cauza unilateral și a încălcat normele de drept

material.

Totodată, afirmă că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, ceea

ce servește drept temei pentru declararea recursului, potrivit art. 432 alin.(1), (3) din

Cod de Procedură Civilă.

Declară că în ședința instanței de apel nu a fost prezent, deoarece nu a fost citat,

iar instanța a dispus examinarea în absență, lipsind astfel partea de dreptul de a-și

apăra drepturile și interesele.

Susține că, instanța de fond a dat o apreciere justă a materialului probator

administrat și a ajuns la concluzia corectă că nu poate fi invocat că executorul

judecătoresc nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea executării

documentului executoriu, în condițiile în care executorul judecătoresc a reacționat

prompt la toate cererile creditorilor Fortuna Lidia și Fortuna Sofronie.

La 18 august 2017, Fortuna Sofronie și Fortuna Lidia au declarat cerere de

recurs și ulterior la 07 decembrie 2017 au depus supliment la recurs, prin care au

solicitat repunerea în termen a recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel

6

în partea respingerii acțiunii cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei, recurenții au indicat că nu sunt de acord

parțial cu decizia instanței de apel.

Potrivit art. 432 alin.(1) și (2) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat

legea.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa părților la 06 iunie 2017 (f.d.179, Vol. III), cât și faptul că la materialele

cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia,

recursurile declarate la data de 03 august 2017, 11 august 2017 și respectiv la 18

august 2017 se consideră a fi depuse în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, executorul judecătoresc Vicol Mariana, Fortuna Lidia și Fortuna

Sofronie, prin intermediul avocatului Răileanu Petru, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursurile inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de Procedură Civilă.

7

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Subsidiar se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII Codul de Procedură Civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Cod de Procedură Civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de Procedură Civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de Procedură Civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta

este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de Procedură Civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

8

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile

declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, executorul judecătoresc

Vicol Mariana, Fortuna Lidia și Fortuna Sofronie, prin intermediul avocatului

Răileanu Petru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de Procedură Civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de Procedură Civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

executorul judecătoresc Vicol Mariana, Fortuna Lidia și Fortuna Sofronie, prin

intermediul avocatului Răileanu Petru, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

Judecători Maria Ghervas

Nicolae Craiu

9