2ra-2411/17 — încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin infracțiune

2ra-2411/17 — încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin infracțiune (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ra-2411/17

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) C. Valah

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) L. Bulgac, E. Palanciuc, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

27 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecători Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Pavel Midrigan în

interesele lui Ilașcu Petru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Botnari Ion

împotriva lui Ilașcu Petru privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiune,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2017 prin care a

fost respins apelul declarat de Ilașcu Petru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, din 22 martie 2017,

c o n s t a t ă :

La 15 februarie 2017, Botnari Ion s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

împotriva lui Ilașcu Petru solicitând încasarea din contul ultimului a sumei de 100 000

cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, încasarea prejudiciului material în

sumă de 15 000 lei, precum și compensarea cheltuielilor aferente judecării pricinii.

În motivarea acțiunii a relatat că de către organul de urmărire penală Ilașcu Petru

a fost învinuit în faptul, precum că, la 09 septembrie 2014, în intervalul de timp

cuprins între orele 09:00-10:30, aflându-se în curtea casei nr. 93, din str. Miciurin

orașul Durlești, mun. Chișinău, neconformându-se cerințelor legale ale specialistului

principal al Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău, Bubulici Ion, care în

conformitate cu dispoziția Preturii nr. 05-2-1699 din 30 iulie 2014, urma să deblocheze

drumul public din str. Lermontov nr. 128/2, și a ofițerului superior de sector al

Inspectoratului de Poliție Centru, Duda Mihail, care urma să asigure ordinea publică,

în scopul sistării activității acestora, i-a amenințat cu vătămarea integrității corporale și

a sănătății prin îndreptarea în direcția lor a armei pneumatice „JDK 38” nr. 88067341.

În aceeași zi, în intervalul de timp cuprins între orele 10:30 -11:30, aflându-se în

același loc, continuându-și acțiunile infracționale și urmărind scopul sistării prin omor

a acțiunilor legale ale colaboratorilor organelor afacerilor interne și Preturii sectorului

Centru, inclusiv a grupei operative a Inspectoratului de Poliție Centru, care se aflau în

exercițiul funcției, intenționat a efectuat cinci împușcături direcționate din arma de foc,

1

pe care o deținea ilegal și era încărcată în direcția ultimilor, cauzându-i elaboratorului

Inspectoratului de Poliție Centru, Botnari Ion, conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 2535/D din 10 octombrie 2014 plagă prin armă de foc în regiunea fesei

drepte, care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur cu

suprafața de interacțiunea limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care

condiționează dereglarea de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca

vătămare ușoară.

Menționează că prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24

decembrie 2015, Ilașcu Petru a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției

prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, cu încetarea procesului

contravențional din motivul expirării termenului prescripție a răspunderii

contravenționale.

Prin aceiași sentința Ilașcu Petru a fost condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. b)

Cod penal la 5 ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii

stabilite lui Ilașcu Petru a fost suspendată condiționat pe termen de probă de 4 ani.

Prin aceiași sentința Ilașcu Petru a fost condamnat în baza art. 349 alin. 1) Cod

penal la 600 unități convenționale, ceea ce constituie 12 000 lei. în temeiul art. 84 alin.

(3) Cod penal pedepsele stabilite urmează a fi executate de sine stătător.

Afirmă reclamantul că, nefiind de acord cu sentința respectivă, partea acuzării și

partea vătămată Botnari Ion a contestat-o la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2016, au

fost admise apelurile procurorului Gheorghe Graur și a părții vătămate Ion Botnari,

casată parțial sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 decembrie 2015, și

pronunțată o nouă hotărâre în partea respectivă, prin care inculpatul Ilașcu Petru, s-a

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. d),

g), h) Cod penal și în baza acestei Legi, și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani.

De asemenea, inculpatul Ilașcu Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal și stabilită pedeapsa de 1 an

închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial, al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani și 3 luni în penitenciar de tip închis.

Prin Curții Supreme de Justiție din 03 august, recursul înaintat de inculpatul

Ilașcu Petru împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28

martie 2016, a fost declarat inadmisibil.

Relatează că potrivit art. 221 Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul

penal se intentează baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului ei în orice

moment de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești.

Conform alin. (5) al aceluiași articol, persoana care nu a intentat acțiunea civilă în

cadrul procesului penal are dreptul de a intenta o asemenea acțiune în ordinea

procedurii civile.

Astfel, prin ordonanța organului de urmărire penală din 09 septembrie 2014,

Botnari Ion a fost recunoscut în calitate de parte vătămată.

Afirmă că pârâtul Ilașcu Petru, prin comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.

27, 145 alin. (2) lit. d), g) și h) și 349 alin. (1) Cod penal, a atentat atât la viața și

integritatea corporală a persoanei fizice Botnari Ion, cât și la viața colaboratorului de

2

poliție căpitan de poliție Botnari Ion, ultimul deținând la momentul comiterii faptelor

prejudiciabile funcția de Șef al Sectorului de poliție nr. 3 al Inspectoratului de Poliție

Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI.

Astfel, consideră că Ilașcu Petru urmează să compenseze părții vătămate Botnari

Ion, prejudiciul material și moral cauzat prin comiterea infracțiunilor pentru care a fost

condamnat.

Consideră reclamantul Botnari Ion că, ținând cont de circumstanțele în care au

fost comise faptele prejudiciabile ce au atentat la viața sa, poate pretinde despăgubire

pentru prejudiciul moral cauzat în suma de 100 000 lei, datorită faptului că i s-a cauzat

un stres și o incertitudine referitor la integritatea sa corporală, la viața sa, la faptul că

pe parcursul exercitării atribuțiilor sale de serviciu ar putea să fie omorât, deși, încă din

anul 1997 și până la momentul actual a activat în slujba populației, asigurând ordinea

publică și siguranța cetățenilor. Mai mult, Botnari Ion a suportat o lovitură emoțională

și o suferință morală enormă din considerentul că putea fi omorât, copiii săi urmau să

rămână fară tată, iar soția văduvă.

Indică cu referire la prejudiciul material cauzat că pe parcursul examinării cauzei

penale în Curtea de Apel Chișinău, în calitate de parte vătămată, Botnari Ion a fost

reprezentat de avocatul Comeliu Chisilița, iar pentru serviciile prestate de acesta a

achitat un onorariu în sumă de 15 000 lei pentru reprezentarea în instanța de apel și cea

de recurs.

Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 martie 2017, cererea

de chemare în judecată înaintată de Botnari Ion a fost admisă parțial.

S-a încasat de la Ilașcu Petru în beneficiul lui Botnari Ion prejudiciul material

cauzat prin infracțiune în mărime de 15000 lei prejudiciul moral de 50000 lei și

cheltuielile de asistență juridică la examinarea cauzei de 2 500 lei, iar în total suma de

67 500 lei.

S-a încasat de la Ilașcu Petru în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 550

lei. În rest, pretențiile înaintate de Botnari Ion au fost respinse ca neîntemeiate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că acțiunea înaintată de Botnari

Ion este întemeiată pretenția privind încasarea prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune în situația în care pârâtul a fost condamnat prin sentință devenită

irevocabilă, iar reclamantul recunoscut ca parte vătămată în cadrul procesului penal

respectiv.

Referitor la mărimea prejudiciului moral instanța a reținut că unul din criteriile

orientative generale de apreciere este criteriul echității, potrivit căruia echivalentul

bănesc trebuie să prezinte o justă despăgubire, gravitatea suferințelor psihice și fizice

cauzate reclamantului ca parte vătămată, gradul de vinovăție a pârâtului ca autor la

prejudiciului moral.

Cerința privind încasarea prejudiciului material instanța la fel a considerat-o

întemeiată, stabilind că reclamantul a suportat cheltuieli de asistență juridică pe

parcursul procesului penal în mărime de 15000 lei, confirmate prin probe.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 aprilie 2017, Ilașcu Petru a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 martie

2017, solicitând casarea hotărîrii primei instanțe și remiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2017, s-a respins apelul

declarat de Ilașcu Petru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

3

Buiucani din 22 martie 2017.

La 30 noiembrie 2017, avocatul Pavel Midrigan în interesele lui Ilașcu Petru, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2017 și a

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 martie 2017, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și transmiterea

cauzei spre rejudecare în primă instanță.

Recurentul a declarat cerere de recurs în temeiul art.432 alin.(3) lit.b) din Codul

de procedură civilă care statuează că se consideră că normele de drept procedural au

fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

În motivarea recursului a indicat că examinarea cauzei în primă instanță a avut

loc cu încălcarea normelor procedurale civile, fără citarea legală a recurentului, fiind

deținut în Penitenciarul nr.16 Cricova, nu a avut posibilitatea de a cunoaște despre

examinarea cauzei civile deoarece prin intermediul instituției nu i-a fost comunicat

nimic referitor la acțiunea civilă înaintă de Botnari Ion și astfel i-a fost încălcat dreptul

la apărare.

Consideră recurentul că a fost lipsit și îngrădit de dreptul său de a avea acces liber

la justiție, de a se apăra, de a contrazice probele prezentate de reclamant, de a prezenta

probele sale și de a prezenta și argumenta prejudiciile materiale prezentate de

reclamant, precum a fost încălcat principiul egalității în drepturile procedurale a

participanților la proces și principiul contradictorialității.

Invocă că instanța de apel în decizia sa nu a dat apreciere argumentelor și faptelor

prezentate, nu a determinat corect faptul că acțiunea s-a examinat în cadrul unui proces

civil nelegal, fără citarea legală a pârâtului, nu a determinat corect raportul dintre

procesul civil desfășurat cu încălcarea normelor procedural civile și solicitările

recurentului, ci doar a examinat și s-a expus asupra fondului cauzei, dând apreciere

probelor din dosar prezentate de intimat.

Susține recurentul că instanțele investite cu judecarea fondului i-a încălcat dreptul

la judecarea cauzei în mod echitabil, accesul liber la justiție prevăzut de art. 20 din

Constituția Republicii Moldova și art.6 din Convenție.

În opinia recurentului la examinarea cauzei în fond instanțele ierarhic inferioare

nu au ținut cont de prevederile art.100-105 din Codul de procedură civilă, care prevăd

modalitatea de citare legală a participanților într-un proces civil.

Prin referința depusă la 26 decembrie 2017 Botnari Ion a indicat că recursul

înaintat este pur declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 14 septembrie 2017.

Potrivit scrisorii de comunicare copia deciziei a fost expediată părților la 04

octombrie 2017 (f.d.128), însă la materialele cauzei lipsește dovada recepționării

acesteia de către părți.

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cererea de recurs a fost declarată la 30 noiembrie 2017, respectiv în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

4

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

5

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Pavel

Midrigan în interesele lui Ilașcu Petru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de avocatul Pavel Midrigan în interesele

lui Ilașcu Petru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecători

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

6