2rc-871/17 — obligarea atribuirii in folosinta a terenului

Dosarul nr.2rc-871/17 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (jud. I. Brai) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu) DECIZIE 27 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței , judecătorul Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Andrei Cebotari și Societatea cu Răspundere Limitată „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Cebotari, Societatea cu Răspundere Limitată „Cibos Prim” împotriva Primăriei comunei Chetrosu, Consiliul comunal Chetrosu, Societatea cu Răspundere Limitată „Bramac Com”, Sergiu Doloșcan, intervenienți accesorii ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova cu privire la obligarea atribuirii în folosință a terenului, anularea actelor administrative, demolarea construcției capitale, obligarea de a nu crea impedimente la accesul spre teren, interzicerea efectuării construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 22 septembrie 2015, Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim” au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Chetrosu, Consiliul comunal Chetrosu, SRL „Bramac Com”,

intervenient accesoriu ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” solicitând obligarea Consiliului comunal Chetrosu și Primăria comunei Chetrosu să atribuie în folosință SRL „Cibos Prim” porțiunea de teren aflată în fața terenului cu număr cadastral xxxxx, teren ce aparține administrației publice locale, demolarea construcției capitale neautorizate efectuate de către SRL „Bramac Com” pe terenul administrației publice locale, aflat în fața terenului cu număr cadastral xxxxx și în perimetrul km 22+413-km 22+430 în partea dreaptă a traseului Chișinău-Bender, demolarea construcției capitale neautorizate efectuate de către SRL „Bramac Com” pe terenul ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” în perimetrul km 22+413-km 22+430 în partea dreaptă a traseului Chișinău-Bender, obligarea SRL „Bramac Corn” și a altor persoane de a nu crea impedimente la accesul spre terenul cu număr cadastral xxxxx, în perimetrul km 22+413 - km 22+430, în partea dreaptă a traseului Chișinău – Bender, interzicerea efectuării oricăror construcții în perimetrul km 22+413 - km 22+430 în partea dreaptă a traseului Chișinău - Bender.

1 În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au invocat că Andrei Cebotari este proprietarul lotului de teren cu număr cadastral xxxxx, amplasat în comuna xxxxx, extravilan. Pe acest teren, conform contractului de arendă din 18 noiembrie 2008 este amplasat un complex de sere care se află în gestiunea SRL „Cibos Prim”, companie ce aparține lui Andrei Cebotari, cu genul de activitate creșterea și comercializarea arbuștilor, florilor și altor plante. Aceste sere sunt amplasate nemijlocit la traseul Chișinău-Bender, în extravilanul comunei xxxxx. Au menționat că, pentru procesul tehnologic și economic al companiei este necesară porțiunea de teren aflată în fața terenului cu număr cadastral xxxxx, teren ce aparține administrației publice locale a com.

Chetrosu, rl Anenii Noi. Au indicat reclamanții că, la 13 august 2015 au înaintat cerere către Primăria com. Chetrosu și Consiliului comunal Chetrosu, rl Anenii Noi cu solicitarea de a le fi atribuit în folosință sau, după caz, în arendă spațiul de teren aflat în fața terenului cu număr cadastral xxxxx, teren ce aparține administrației publice locale. Astfel, până la adresarea în instanța de judecată, pârâții Primăria comunei Chetrosu și Consiliul comunal Chetrosu, rl Anenii Noi, nu au răspuns la cererea înaintată. Au susținut reclamanții că, întrunesc toate condițiile legale pentru atribuirea în folosință a porțiunii de teren aflate în fața terenului cu număr cadastral xxxxx, teren ce aparține administrației publice locale a comunei Chetrosu, rl Anenii Noi, pentru efectuarea căii de acces la proprietatea lor.

Au precizat că, pe terenul solicitat se edifică o construcție capitală de către SRL „Bramac Com”, care de fapt nu deține acte ce i-ar permite efectuarea construcției.

La 16 februarie 2016, în cadrul ședinței de judecată, Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim” au depus cerere de chemare în judecată concretizată, indicând în calitate de pârât pe Sergiu Doloșcan, și au solicitat obligarea Consiliului comunal Chetrosu și Primăria comunei Chetrosu să atribuie în folosință SRL „Cibos Prim” porțiunea de teren aflată în fața terenului cu număr cadastral xxxxx, teren ce aparține administrației publice locale, anularea Certificatului de Urbanism nr. 108 din 07 mai 2015 și a Autorizației de construire nr. 80 din 18 mai 2015, eliberate lui Sergiu Doloșcan, ca fiind ilegale, demolarea construcției capitale efectuate de către Sergiu Doloșcan, administratorul SRL „Bramac Com”, pe terenul administrației publice locale, aflat în fața terenului cu număr cadastral xxxxx, demolarea construcției capitale efectuate de către Sergiu Doloșcan, administratorul SRL „Bramac Com”, pe terenul ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” în perimetrul km 22+413-km 22+430 în partea dreaptă a traseului Chișinău-Bender, obligarea SRL „Bramac Corn” și a altor persoane de a nu crea impedimente la accesul spre terenul cu număr cadastral xxxxx, în perimetrul km 22+413 - km 22+430, în partea dreaptă a traseului Chișinău – Bender,

interzicerea efectuării oricăror construcții în perimetrul km 22+413 - km 22+430 în partea dreaptă a traseului Chișinău – Bender și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii concretizate s-a invocat că, de către SRL „Bramac Com” la 07 decembrie 2015 au fost prezentate un șir de acte printre care și Certificatul de Urbanism pentru proiectare nr. 108 din 07 mai 2015 și Autorizația de construire nr.80 din 18 mai 2015, acte ce, în opinia lor, au fost emise ilegal, cu încălcarea gravă a legislației. Au specificat că, Certificatul de Urbanism pentru proiectare nr. 108 din 07 mai 2015 și Autorizația de construire nr.80 din 18 mai 2015, sunt eliberate lui Sergiu 2 Doloșcan în calitate de persoană fizică, care nu dețin nici un drept de posesie, folosință, arendă sau proprietate asupra lotului de teren în litigiu.

Din actele prezentate de către ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” rezultă că regimul juridic al terenului este proprietatea statului R. Moldova și nu este proprietatea administrației publice locale. Contractul de locațiune nr. 126 din 07 iulie 2010 încheiat între SRL „Bramac Com” și ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” atestă că lotul de teren cu suprafața totală de 180 mp, amplasat în zona de protecție a drumului R2 Chișinău-Bender, km 22+400 (partea dreaptă) este atribuit în locațiune SRL „Bramac Com” și nu lui Sergiu Doloșcan. Din Autorizația nr. 166-2007 din 14 noiembrie 2007 eliberată de ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” se deduce faptul că SRL „Bramac Com” deține dreptul de amenajare a accesului către magazinul alimentar.

Au declarat reclamanții că, Primăria comunei Chetrosu, rl Anenii Noi, prin eliberarea Certificatului de Urbanism pentru proiectare nr. 108 din 07 mai 2015 și Autorizației de Construire nr.80 din 18 mai 2015 lui Sergiu Doloșcan, a ignorat actele juridice și regimul juridic al terenului menționat. Actele administrative contestate au fost emise cu derogări grave de la legislația în vigoare și pe cale de consecință sunt pasibile de a fi anulate. Cererea prealabilă înaintată Primăriei comunei Chetrosu privind anularea Certificatului de Urbanism și Autorizația de construire, eliberate lui Sergiu Doloșcan ca ilegale, a fost respinsă din lipsă de temei. Au remarcat că, pe terenul solicitat se edifică o construcție capitală de către Sergiu Doloșcan, administratorul SRL „Bramac Com”, care de fapt a obținut ilegal actele permisive de efectuare a construcției.

Această construcție se extinde atât pe terenul administrației publice locale, cât și pe terenul ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” în perimetrul km 22+413 - km 22+430 a traseului Chișinău - Bender. Acest perimetru (km 22+413 - km 22+430, partea dreaptă a traseului Chișinău - Bender) constituie calea de acces a automobilelor la serele proprietate ale lui Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”. Prin încheierea protocolară din 16 februarie 2016 a Judecătoriei Anenii Noi, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 08 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Cebotari, SRL „Cibos Prim” împotriva Primăriei comunei Chetrosu, Consiliul comunal Chetrosu, SRL „Bramac Com”, Sergiu Doloșcan, intervenienți accesorii ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova cu privire la obligarea atribuirii în folosință a terenului, anularea actelor administrative, demolarea construcției capitale, obligarea de a nu crea impedimente la accesul spre teren, interzicerea efectuării construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată. La 30 iunie 2017, Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, a depus cerere de apel preliminară împotriva hotărârii din 08 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi.

Prin încheierea din 10 august 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, împotriva hotărârii din 08 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi; s- a comunicat apelanților despre necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea 3 motivelor de fapt și de drept și dovadă plății taxei de stat în sumă de 300 lei, stabilind termenul până la 25 octombrie 2017 pentru lichidarea neajunsurilor. La 25 octombrie 2017, Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, au depus cerere de confirmare a tranzacției încheiate la 22 august 2017 între părți.

Prin încheierea din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, împotriva hotărârii din 08 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, împreună cu documentele anexate. La 23 noiembrie 2017, Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, au declarat recurs împotriva încheierii din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu restituirea cauzei spre rejudecare pentru soluționarea cererii de confirmare a tranzacției încheiate între părți la 22 august 2017. În motivarea recursului s-a invocat că din textul încheierii contestate se identifică trei motive de restituire a cererii de apel.

Contrar celor indicate, declară că însăși în cererea privind confirmarea tranzacției, în pretenția nr.5 a fost solicitată examinarea cauzei în lipsa apelanților și a reprezentantului acestora în conformitate cu art. 206 alin.(1) Cod de procedură civilă. Astfel, eronat instanța de apel a indicat ca temei de restituire a apelului neprezentarea apelanților și a reprezentantului acestuia. Referitor la invocarea neprezentării apelului motivat în termen, au menționat că părțile în litigiu au încheiat o tranzacție, situație ce exclude necesitatea de a înainta un apel motivat. Or, părțile au ajuns la un consens în privința pretențiilor existente, iar criticile asupra hotărârii prime instanțe nu își au rostul.

În privința celui de al treilea motiv privind neachitarea taxei de stat, au relevat recurenții că, primele două pretenții sunt de ordinul contenciosului administrativ și sunt supuse jurisdicției acestuia și în conformitate cu art.85 alin.(l) lit. a) Cod de procedură civilă, nu se achită taxa de stat. Consideră că, instanța de apel restituie cererea de apel, în condițiile când în cererea de chemare în judecată sunt incluse pretenții exceptate de la taxa de stat, iar un astfel de act judecătoresc fără echivoc limitează accesul liber la justiție al persoanei, fiind ignorat unul din cele mai importante principii Constituționale și procesual civile ale unui stat de drept. Or, rezultând din faptul că liberul acces la justiție nu este un drept absolut, este reglementat și supus unor condiții de ordin intern al fiecărui stat, totuși apelanții s-au conformat ordinii procesuale stabilite de legiuitor.

Opinează recurenții că, chiar dacă nu a fost achitată taxa de stat pentru pretențiile patrimoniale, instanța de apel urma să pună pe rol cererea de apel în privința pretențiilor înaintate în ordinea contenciosului administrativ care sunt scutite de taxa de stat și să restituie cererea de apel în partea pretențiilor patrimoniale supuse achitării. În consecință, hotărârea instanței de fond urma să obțină autoritatea lucrului judecat doar pentru intimații pretențiilor de ordin patrimonial, iar pretențiile înaintate în apel față de aceștia fiind excluse de controlul jurisdicției. Astfel, instanța de apel eronat a constatat existența temeiurilor de restituire a cererii de apel, eroare ce a afectat dreptul justițiabilului la un proces echitabil.

4 Susțin recurenții că, apelul nici nu urma a fi pus pe rol pentru confirmarea tranzacției, art. 375 alin.(1) Cod de procedură civilă acordă acest drept și legiuitorul nu impune condiția ca apelul să fie primit în procedură pentru examinare, ci doar este necesar depunerea acestuia pentru ca să fie aplicabile condițiile încheierii tranzacției prevăzute de lege în apel. Raționamentul juridic al acestei prevederi rezultă din faptul că instanța de apel nu examinează litigiul, nu cercetează probe și audiază părți, nu se expune asupra fondului cauzei, ci doar confirmă o tranzacție încheiată exclusiv din intenția părților, fără imixtiunea instanței de apel. În esență acesta a constituit o primă ședință de mediere care conform legislației procesuale actuale nu este impusă cu taxă de stat (art.89 alin.(l) lit. i) Cod de procedură civilă).

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Instanța de apel a adoptat încheierea contestată la 26 octombrie 2017, iar Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, au declarat recurs la 23 noiembrie 2017. Materialele cauzei atestă că încheierea contestată a fost pronunțată în lipsa participanților la proces și a fost expediată acestora la 05 decembrie 2017, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.247), însă date despre recepționarea acesteia de către recurenți, lipsesc. Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat împotriva încheierii din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău de către Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, la 23 noiembrie 2017 este depus în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, neîntemeiat și pasibil de fi respins, din următoarele motive. În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii. În conformitate cu prevederile art. 368 Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.

Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs. 5 Din materialele cauzei rezultă că la 30 iunie 2017, Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, a depus cerere de apel preliminară împotriva hotărârii din 08 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi (Vol.I, f.d.220-221).

Prin încheierea din 10 august 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, împotriva hotărârii din 08 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi; s- a comunicat apelanților despre necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept și dovadă plății taxei de stat în sumă de 300 lei, stabilind termenul până la 25 octombrie 2017 pentru lichidarea neajunsurilor (Vol.I, f.d.224- 226). La 25 octombrie 2017, Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, au depus cerere de confirmare a tranzacției încheiate la 22 august 2017 între părți (Vol.I, f.d.234-237).

Astfel, prin încheierea din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, împotriva hotărârii din 08 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, deoarece apelanții nu au lichidat neajunsurile admise la depunerea cererii de apel (Vol.I, f.d.239-241). Colegiul reține că instanța de apel corect a dispus restituirea cererii de apel depusă de Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița, împotriva hotărârii din 08 iunie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, din motiv că nu au fost lichidate neajunsurile admise la depunerea cererii de apel.

Colegiul notează că punerea cererii de apel pe rol este precedată de respectarea unor condiții prevăzute expres de art. 364, 365 Cod de procedură civilă, or, obligarea apelanților Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim” la prezentarea apelului motivat și dovada plății taxei de stat în sumă de 300 lei, a constituit temei de a nu da curs cererii de apel. Tot aici, este de menționat că încheierea instanței de apel din 10 august 2017, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, a fost recepționată de către Andrei Cebotari și SRL „Cibos Prim” la 06 septembrie 2017, conform avizelor de recepție (Vol.I, f.d.228-229). Supoziția recurentului precum că un motiv de restituire a cererii de apel ar fi constituit neprezența părților, este neîntemeiată, deoarece neprezența părților nu constituie temei de restituire a cererii de apel, or, art. 369 alin.(1) Cod de procedură civilă stabilește exhaustiv cazurile de restituire a cererii de apel.

Mai mult ca atât, neprezența părților, în cazul respectării legale de citare a părților, nu împiedică examinarea cererii de apel dacă aceasta întrunește condițiile legii. Respectiv argumentul recurenților invocat în acest sens este irelevant. De asemenea, Colegiul notează că eronat au identificat că restituirea cererii de apel s-a produs și din cauza neprezentării în ședința instanței de apel, ori un astfel de temei nu a fost indicat în încheierea de restituire a cererii de apel. Afirmația recurenților precum că în cazul încheierii tranzacției între părți, apelul nici nu urma a fi pus pe rol pentru confirmarea tranzacției, deoarece legiuitorul nu ar impune condiția ca apelul să fie primit în procedură pentru examinare, Colegiul o consideră neîntemeiată.

6 Sub acest aspect, Colegiul citează prevederile art. 375 Cod de procedură civilă, conform cărora renunțarea reclamantului la acțiune și tranzacția încheiată între părți după depunerea apelului se prezintă instanței de apel în scris sub formă de cerere. Examinarea cererii reclamantului de renunțare la acțiune sau a cererii părților de încheiere a tranzacției, efectele admiterii sau respingerii renunțului sau tranzacției au loc în conformitate cu art.212.

În caz de admitere a renunțului reclamantului la acțiune sau de confirmare a tranzacției dintre părți, instanța de apel anulează hotărârea atacată și dispune încetarea procesului dacă sunt respectate prevederile art.60 alin.(5). În contextul dat, Colegiul relevă că tranzacția are între părți autoritatea lucrului judecat, conform art. 1333 alin.(1) Cod civil și la confirmarea acesteia de instanța judecătorească, se pronunță o încheiere prin care dispune încetarea procesului, care trebuie să conțină condițiile tranzacției, ceea ce distinge din conținutul dispoziției art. 212 alin.(5) Cod de procedură civilă. Astfel, întru soluționarea cererii de confirmare a tranzacției, depuse în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, cererea de apel urma a fi pusă pe rol și ulterior soluționată cererea de confirmare a tranzacției.

Tot aici este de menționat că în cazul admiterii tranzacției de împăcare, instanța de apel urmează să caseze hotărârea instanței de fond și să înceteze procesul. Respectiv pentru a exercita împuternicirile menționate, mai întâi urmează a fi intentată procedura judiciară în ordine de apel conform rigorilor legale stabilite, inclusiv este necesară să fie achitată taxa de stat de către apelanți, în cazul în care cererea de apel se impune cu taxă de stat. În atare circumstanțe, pornind de la faptul că părțile au încheiat o tranzacție, apelanții aveau obligația de a achita cel puțin taxa de stat, pentru a putea fi pusă pe rol cererea de apel și respectiv soluționată cererea de confirmare a tranzacției Aici, Colegiul reiterează că, în contextul prevederilor 364 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Din sensul art. 368 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă, citate supra, rezultă că cererea de apel trebuie să întrunească condițiile prevăzute la art.364 și 365 Cod de procedură civilă, în caz contrar se acordă termen pentru lichidarea neajunsurilor. În speță, apelanții nu au lichidat neajunsurile admise la depunerea cererii de apel, ceea ce a generat restituirea cererii de apel. Cu referire la argumentul recurenților precum că două cerințe ar fi de ordinea contenciosului administrativ și în conformitate cu art. 85 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă nu se supun taxei de stat, Colegiul menționează că apelanților li s-a oferit un termen pentru achitarea taxei de stat pentru cerințele care în condițiile legii se supun taxei de stat.

Respectiv a fost stabilit un termen unic pentru lichidarea neajunsurilor admise la depunerea cererii de apel și în termenul acordat, indicațiile instanței de apel conform încheierii din 10 august 2017 nu au fost executate. În această ordine de idei, Colegiul consideră irelevante argumentele recurentului precum că cererea de apel urma a fi pusă pe rol doar în partea pretențiilor de ordinea contenciosului administrativ care sunt scutite de la taxa de stat, deoarece apelanții au pretins, după depunerea cererii de apel, confirmarea unei tranzacții de împăcare 7 încheiate în rezultatul soluționării amiabile a unui litigiu care include pretenții supuse taxei de stat în condițiile legii.

Colegiul menționează că, legislația în vigoare prevede dreptul părților de a soluționa litigiul amiabil, chiar și pe calea medierii, aspect invocat de recurenți, însă coroborând prevederile art. 1822 alin.(1), 168 alin.(4) Cod de procedură civilă cu prevederile art.364, 368 Cod de procedură civilă, rezultă că o condiție obligatorie în acest sens este punerea cererii de apel pe rol cu respectarea prevederilor legale. Or, în conformitate cu art. 1822 alin.(1) Cod de procedură civilă, după acceptarea spre examinare a cererii de chemare în judecată în condițiile art.168 alin.(4), instanța judecătorească, în termen de 5 zile, stabilește pentru părțile în proces data ședinței de soluționare amiabilă a litigiului.

În consecință, Colegiul reține că argumentele invocate în cererea de recurs, nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat. Or, instanța de apel la adoptarea încheierii contestate, s-a conformat rigorilor legii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate de către recurent nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii instanței de apel din 26 octombrie 2017. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Andrei Cebotari și Societatea cu Răspundere Limitată „Cibos Prim”, prin intermediul avocatului Corneliu Chisilița.

Se menține încheierea din 26 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Cebotari, Societatea cu Răspundere Limitată „Cibos Prim” împotriva Primăriei comunei Chetrosu, Consiliul comunal Chetrosu, Societatea cu Răspundere Limitată „Bramac Com”, Sergiu Doloșcan, intervenienți accesorii ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor”, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova cu privire la obligarea atribuirii în folosință a terenului, anularea actelor administrative, demolarea construcției capitale, obligarea de a nu crea impedimente la accesul spre teren, interzicerea efectuării construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală 8