2ra-2237/17 — declararea nulitatii actului juridic

Dosarul nr. 2ra-2237/17

Prima instanță: Judecătoria Ceadîr-Lunga (jud. A. Peni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Gasta

Piotr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gasta Piotr

împotriva Primăriei orașului Ceadîr-Lunga și Consiliului orășenesc Ceadîr-Lunga,

intervenient accesoriu Cojocari Mariana cu privire la declararea nulității contractului,

împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La data de 06 noiembrie 2014 Gasta Piotr a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei or. Ceadîr-Lunga și Consiliului orășenesc Ceadîr-Lunga cu

privire la anularea Deciziei nr. 16 din 28.11.2002 a Consiliului orășenesc Ceadîr-

Lunga și declararea nulității contractului din 07.05.1964 privind transmiterea în

folosință a lotului de pământ pentru construcția casei de locuit individuale din str.

Frunze, 44 din or. Ceadîr-Lunga.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, Cojocari Mariana i-a prezentat

contractul pe numele soțului său ca un document nou în cercetarea unei cauze penale,

în care lipsește adresa, nu este vizibilă ștampila și semnătura prestatorului.

A menționat reclamantul că solicită anularea ordonanței din 05 septembrie 2014

de neîncepere a urmării penale și încetarea acțiunilor de urmărire penală emisă de

procurorul Arabadji Anatoli, în legătură cu prezentarea contractului pe numele lui

Cojocari Nicolai, care a fost prezentat de către inginerul cadastral Curdoglo Gheorghi

care confirmă dreptul de moștenitor legal.

Temei pentru emiterea deciziei din 28.11.2002 a Consiliului orășenesc, a fost

contractul nr. 3 prezentat de către Curdoglo Gheorghi cu privire la punerea la

dispoziție în folosință pentru o perioadă nedeterminată a lotului de teren în baza

contractului din 07 mai 1964.

La data de 24 martie 1964 de către Consiliul orășenesc Ceadîr-Lunga a fost

emisă decizia pe numele lui Cojocari Nicolai, conform cărei lotul de teren de pe str.

Frunze, 36 din orașul Ceadîr-Lunga a fost transmis lui Cojocari Mariana.

1

A invocat reclamantul că, la emiterea deciziei nu s-a luat în considerare faptul

că în baza contractului, loturile de teren nu se transmit, mai mult ca atît, la contractul

respectiv lipsește decizia Consiliului orășenesc, fapt confirmat prin certificatul din

arhivă a orașului Ceadîr-Lunga.

Consideră reclamantul că contractul prezentat de către Curdoglo Gheorghi este

falsificat, deoarece acesta cunoștea cu certitudine că loturile de teren se transmit în

baza deciziilor emise, însă nici de cum în baza unui contract falsificat.

A mai solicitat reclamantul obligarea Procuraturii Ceadîr-Lunga de a da un

răspuns la cererile depuse, deoarece pînă în prezent nu a primit nici un răspuns și

obligarea Marianei Cojocari să prezinte contractul în original.

De asemenea a menționat reclamantul că prin decizia nr. 16 din 28 noiembrie

2002 a Consiliului orășenesc Ceadîr-Lunga Marianei Cojocari i-a fost transmis în

proprietate lotul de teren amplasat în orașul Ceadîr-Lunga, str. Frunze, 44 cu nr.

cadastral 9602211107 în legătură cu înregistrarea dreptului de prosperitate în baza

certificatului de moștenitor legal nr. 7767 din 26 noiembrie 2002.

A relatat reclamantul că decizia cu privire la punerea la dispoziție și folosință

pentru perioadă nedeterminată a lotului de teren este ilegală, așa cum terenul respectiv

a fost transmis Marianei Cojocari cu încălcări ale Regulamentului cu privire la modul

de transmitere a loturilor de teren în proprietate. La emiterea deciziei nu a fost luat în

considerare faptul că lui Cojocari Nicolai nu i s-a eliberat teren pe str. Frunze. În

decizia cu privire la transmiterea terenului lui Cojocari Mariana nu este indicată

suprafața terenului, ceia ce după părerea reclamantului este obligatoriu. În Registrul

bunurilor imobile și în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren este

indicată suprafața de 0,0921 ha, iar pentru transmiterea lotului de teren în opinia

reclamantului nu este suficient doar certificatul de moștenitor legal, dar sunt necesare

alte documente: decizia de atribuire a lotului de teren; actul de alegere a lotului de

teren, contractul cu privire la punerea la dispoziție în folosință pentru o perioadă

nedeterminată a lotului de teren și actele de stabilire a hotarelor, întocmit la fața

locului și coordonat cu proprietarii terenurilor învecinate.

Capătul de cerere cu privire la anularea ordonanței din 05 februarie 2014 a

procurorului în Procuratura Ceadîr-Lunga, A. Arabadji cu privire la încetarea urmării

penale a fost separat într-un proces aparte și transmis spre examinare judecătorului de

instrucție.

Solicitarea reclamantului cu privire la anularea deciziei nr. 16 din 28 noiembrie

2002 a consiliului orășenesc Сеadîr-Lunga cu privire la transmiterea în proprietatea

Marianei Cojocari a lotului de pământ amplasat pe str. Frunze, 44, orașul Ceadîr-

Lunga, constatarea falsificării contractului din 07 mai 1964 cu privire la punerea la

dispoziție, folosință pentru o perioadă nedeterminată a lotului de teren pentru

construcția casei de locuit, a fost transmisă spre examinare în instanța de drept comun.

La 11 mai 2015 avocatul Delijan Victor în interesele lui Gasta Piotr a înaintat

cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat declararea nulității

contractului nr. 3 din 07 mai 1964, încheiat între Cojocari Nicolai și Consiliul

orășenesc Ceadîr-Lunga cu privire la punerea la dispoziție în folosință pentru o

perioadă nedeterminată a lotului de teren pentru construcția casei de locuit cu drept

de proprietate.

Prin hotărârea din 15 iunie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga, cererea de

chemare în judecată înaintată de Gasta Piotr împotriva Primăriei or. Ceadîr-Lunga și

2

Consiliului orășenesc Ceadîr-Lunga cu privire la declararea nulității contractului nr.

3 din 07 mai 1964 încheiat între Cojocari Nicolai și Consiliul orășenesc Ceadîr-Lunga

privind repartizarea în folosință pentru o perioadă nedeterminată a lotului de teren

pentru construcția casei de locuit cu drept de proprietate, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin hotărârea suplimentară din 18 iulie 2016 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga a fost

respinsă cererea reprezentantului intervenientului accesoriu de partea pîrîtului

Cojocar Mariana, Chiseev Dmitri cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în

sumă de 3000 lei suportate în urma examinării acțiunii civile la cererea de chemare în

judecată înaintată de Gasta Piotr împotriva Primăriei or. Ceadîr-Lunga și Consiliului

orășenesc Ceadîr- Lunga, intervenient accesoriu Cojocari Mariana cu privire la

declararea nulității a contractului nr. 3 din 07 mai 1964 și punerea la dispoziție în

folosință pentru o perioadă nedeterminată a lotului de teren pentru construcția casei

de locuit cu drept de proprietate, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 04 mai 2017 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul depus

de Gasta Piotr și avocatul Delijan Victor, casată integral hotărîrea din 15 iunie 2016

a Judecătoriei Ceadîr-Lunga și emisă o hotărîre nouă prin care cerere de chemare în

judecată înaintată de Gasta Piotr împotriva Primăriei orașului Ceadîr-Lunga și

Consiliului orășenesc Ceadîr-Lunga, intervenient accesoriu Cojocar Mariana cu

privire la declararea nulității contractului nr. 3 din 07 mai 1964 încheiat între Cojocari

Nicolai și Consiliul orășenesc Ceadîr-Lunga privind repartizarea în folosință pentru o

perioadă nedeterminată a lotului de teren pentru construcția casei de locuit cu drept

de proprietate, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 18 septembrie 2017, conform sigiliului oficiului poștal (Vol. III, f.d. 18),

Gasta Piotr a declarat recurs împotriva deciziei din 04 mai 2017 a Curții de Apel

Cahul solicitând casarea hotărârii instanții de fond și a deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care cauza civilă să fie restituită la o nouă

examinare.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele inferioare, au interpretat și

aplicat în mod eronat legea, normele dreptului material și procedural, nu au aplicat

legea care urma să fie aplicată, aplicînd o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Susține recurentul că nu au fost stabilite și elucidate pe deplin circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei, nu au fost dovedite circumstanțele care

au fost recunoscute de prima instanță ca fiind stabilite și concluziile expuse în

hotărîrea instanței de fond se contrazic cu circumstanțele cauzei.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune

în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 04 mai 2017. Conform

materialelor cauzei decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces

la data de 14 iunie 2017, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Recursul

declarat la data de 20 septembrie 2017 se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Gasta Piotr, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gasta Piotr, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

4

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Gasta Piotr, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gasta Piotr împotriva deciziei din

04 mai 2017 a Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

5