2ri-421/17 — atragerea la raspundere subsidiara a membrilor organelor de conducere

2ri-421/17 — atragerea la raspundere subsidiara a membrilor organelor de conducere (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 2ri-421/17

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău

Judecător: A.Minciuna

D E C I Z I E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

Ion Druță, Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Victoria Miron,

în cadrul dosarului de insolvabilitate la cererea introductivă a Întreprinderii cu

Capital Străin ,,Karmol” Societatea cu Răspundere Limitată, privind intentarea

procedurii de insolvabilitate față de sine,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, prin care a fost

admisă cererea lichidatorului Întreprinderii cu Capital Străin ,,Karmol” Societate cu

Răspundere Limitată, Bulgaru Igor cu privire la atragerea la răspunderea subsidiară a

membrilor organelor de conducere a societății debitoare,

c o n s t a t ă :

La 29 septembrie 2014, administratorul ÎCS ,,Karmol” SRL, Dlinna Alina a

depus în instanța de insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău, cerere introductivă cu

privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de sine, din motivul incapacității

de plată a creanțelor creditorilor.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2014, cererea

introductivă a fost admisă spre examinare, administrator provizoriu fiind numit

Bulgaru Igor.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2014, a fost intentat

procesul de insolvabilitate în privința ÎCS „Karmol” SRL cu inițierea procedurii

simplificate a falimentului. În calitate de lichidator a fost desemnat administratorul

autorizat Anton Oxana.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2015 s-a admis cererea

de demisie înaintată de lichidatorul Anton Oxana și s-a desemnat în calitate de

lichidator a ÎCS ,,Karmol” SRL, administratorul autorizat, Bulgaru Igor. (f.d. 25)

1

Potrivit tabelului definitiv al creanțelor din 12 martie 2015, au fost validate

creanțele ÎCS „Karmol” SRL care au fost acceptate de lichidator și validate de instanța

de judecată în mărime de 10 260 680.80 lei. (f.d. 28)

La 24 decembrie 2015, lichidatorul ÎCS „Karmol” SRL, administratorul

autorizat, Bulgaru Igor, a depus o cerere cu privire la atragerea la răspundere

subsidiară a administratorului/unicul fondator a ÎCS „Karmol” SRL, Dlinna Alina și

contabilul-șef, Miron Victoria, în temeiul art. art. 247, 248 din Legea insolvabilității.

(f. d. 4)

În motivarea cererii, lichidatorul a indicat că în raportul prezentat pentru ședința

de raportare, s-a constatat că societatea debitoare nu dispune de careva bunuri imobile

sau mobile, aflându-se în imposibilitate de a-și onora obligațiile față de creditori, fapt

ce a dus la incapacitatea de plată și insuficiența masei debitoare pentru acoperirea

cheltuielilor procesului de insolvabilitate și executarea creanțelor creditorilor.

Susține că, la ședința de validare a creanțelor, au fost validate creanțe în suma

totală de 10 260 680.80 lei, dintre care creanța creditorului BC ,,Eximbank-Grupo

Veneto Banca” SA 4 908 982.07 lei, formată în baza contractului de credit nr. 5279

din 25 mai 2013, cu termenul de rambursare de până la 23 mai 2020 și 725 745.46 lei

față de SFS DAF Botanica.

Menționează lichidatorul că, în temeiul art. 27 alin. (3) și (4) al Legii

insolvabilității, administratorul societății aflate în insolvență, Dlinna Alina nu i-a

transmis documentele ce țin de evidența contabilă a întreprinderii, precum și actele de

constituire.

La fel, relevă că potrivit informațiilor furnizate de către Camera Înregistrării de

Stat și Serviciului Fiscal de Stat, lichidatorul a stabilit faptul că în calitate de

administrator/fondator unic cu 100% cotă-parte al debitorului figurează Dlinna Alina,

cu domiciliul în XXXX, str. XXXX și în XXXX, iar în calitate de contabil-șef, Miron

Victoria, domiciliată în XXXX, str. XXXX.

Consideră lichidatorul că, Dlinna Alina și Miron Victoria urmează a fi atrase la

răspundere subsidiară, deoarece acesta au încălcat obligația legală de a depune cerere

de intentare a procesului de insolvabilitate în baza prevederilor art. 14, de a ține o

contabilitate corectă, prin elaborarea Politicii de contabilitate, și asigurarea păstrării, și

ținerii documentelor primare și de evidență, luând în considerație faptul că începând cu

anul 2013, întreprinderea nu avea venituri, precum și profituri, acumulând doar datorii,

iar în aprilie – mai 2014 și până în prezent nu a efectuat nicio plată în vederea

rambursării creditului, respectiv, este evident că deja de atunci debitorul se afla în

incapacitate de plată.

Mai indică lichidatorul, că administratorul ÎCS ,,Karmol” SRL, a dispus

continuarea unei activități a debitorului care ducea în mod vădit debitorul la

incapacitate de plată, și anume, că debitorul s-a eschivat de la plata impozitului pe

venit din activitatea pe perioadele fiscale L/01/2010-L/10/2013 în sumă de 278 380 lei

și pentru perioadele fiscale an. an. 2012-2013 în sumă de 149 467 lei, fapt confirmat

prin actul de control a IFS mun. Chișinău nr. 660982 din 02 iunie 2014 și decizia IFS

mun. Chișinău nr. 2394/2/9 din 30 decembrie 2014.

Mai mult ca atât, la 27 februarie 2015, OUP a IP Botanica a pornit cauza penală

nr. 2015420327, în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 244

Cod penal în privința factorilor de decizie a ÎCS ,,Karmol” SA.

2

Astfel, susține că entitatea insolvabilă, prin activitatea sa falimentară, ghidată de

administrator, a apărut cu mult timp până la data intentării procesului de

insolvabilitate.

Lichidatorul și-a întemeiat prezenta cerere în baza art.art. 10 alin. (1), (2), 14, 27

alin. (3) și (4), 247 alin. (1), 248 alin. (1) ale Legii insolvabilității, art. 13 din Legea

contabilității și art. art. 48, 49, 63, 69 și 72 ale Legii cu privire la societățile cu

răspundere limitată.

Solicită administratorul autorizat, Bulgaru Igor, atragerea la răspunderea

subsidiară a fondatorului unic/administratorul ÎCS ,,Karmol” SRL, Dlinna Alina și

contabilului-șef, Miron Victoria, cu încasarea de la Dlinna Alina și Miron Victoria în

beneficiul masei debitoare a ÎCS ,,Karmol” suma de 10 260 680,80 lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, a fost admisă cererea

lichidatorului ÎCS ,,Karmol” SRL, Bulgaru Igor privind atragerea la răspundere

subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului și s-a încasat în mod

solidar de la Dlinna Alina și Miron Victoria în beneficiul ÎCS ,,Karmol” SRL, în

scopul stingerii creanțelor față de creditori, suma de 10 260 680 lei. (f. d. 80-82).

La 09 noiembrie 2017, Miron Victoria, a depus recurs împotriva hotărârii

menționate, solicitând admiterea acestuia, repunerea în termen, casarea integrală a

hotărârii contestate și restituirea cauzei la rejudecare (f. d. 91-100).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, a menționat că la 02 noiembrie

2017, cardul bancar a fost blocat din motiv că pe mijloacele financiare ale sale a fost

aplicat sechestru.

La aceiași dată, a aflat despre procedura de executare nr. 075-1476/2017

intentată de executorul judecătoresc Cornelia Balan în baza titlului executoriu nr. 2i-

477-1/14, emis în baza hotărârii Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016.

Ca urmare, la 06 noiembrie 2017, a luat cunoștință cu materialele cauzei și

hotărârea contestată.

Suplimentar a menționat că, nu cunoștea despre procesul de insolvabilitate

intentate, deoarece hotărârea vizată, fiind plasată pe portalul instanțelor de judecată, a

fost anonimizată, inclusiv numele dânsei.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea recurată, considerând-

o neîntemeiată și emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, și fără constatarea

circumstanțelor importante ale cauzei, precum și aplicarea eronată a normelor de drept.

Cu referire la prevederile art. art.100 alin. (1), 102 alin. (1) și (6) CPC, art. 6

alin. (1), (3) și (4) ale Legii insolvabilității, recurenta precizează că procedura de citare

nu a fost respectată, or, restituindu-se citația de la adresa XXXX, nr. XXXX, XXXX,

cu mențiunea ,,nereclamat” este evident că dânsa nu locuiește pe adresa dată.

La fel, menționează că la această adresă nu locuiește de mai mult de 10 ani,

domiciliul fiind în XXXX, str. XXXX, fapt confirmat prin contractele și facturile

referitoare la serviciile comunale, adeverințe poștale pe numele ei și a soțului, Ion

Miron.

Susține Miron Victoria că, instanța de judecată și lichidatorul nu au întreprins

măsuri în vederea identificării locului de aflare a ei, precum și îndeplinirea în modul

corespunzător și eficient a procedurii de citare, și anume, nu au solicitat informații de

la ÎS ,,CRIS ,,Registru” cu privire la înregistrarea domiciliului, nu a fost dispusă

înmânarea citației prin intermediul executorului judecătoresc sau delegație judiciară,

precum și nu au contactat-o prin intermediul telefonului, or, la materialele cauzei

3

penale, la care a făcut referire lichidatorul, se află toate datele de contact, inclusiv

numărul de telefon, iar în informația prezentată de ÎS ,,CRIS ,,Registru” nu au fost

indicate datele de identitate referitor la ea, ci doar a asociaților/fondatorului și

directorului.

Pe când, în informația prezentată de IFS DAF Botanica s-a indicat și datele

referitoare la contabil-șef, și anume, domiciliul, în XXXX, str. XXXX, care de fapt

este sediul SRL ,,Karmol”.

Astfel, citarea publică din 21 iunie 2016, anexată după adeverința poștală prin

care citația nu a fost reclamată, a fost dispusă prematur de instanța de insolvabilitate.

Insistă recurenta că relațiile de muncă cu ÎCS ,,Karmol” SRL au fost încetate la

21 iunie 2013, înainte de intrarea societății în insolvență, fapt confirmat prin ordinul cu

privire la concediere nr.2 din 21 iunie 2013 și respectiv, nu poate fi responsabilă de

insolvabilitatea societății debitoare, or, potrivit art. 248 alin. (4) al Legii

insolvabilității, răspunderea persoanelor prevăzute la alin. (1) este solidară, cu condiția

că apariția stării de insolvabilitate să fie actuală sau anterioară perioadei în care și-au

exercitat mandatul ori au deținut poziția ce ar fi putut cauza insolvabilitatea

debitorului.

Deși, instanța de insolvabilitate a constatat că starea de insolvabilitate a ÎCS

,,Karmol” a survenit în luna mai anului 2014, iar dificultățile financiare au apărut la

sfârșitul anului 2013, a dispus neîntemeiat atragerea la răspundere subsidiară și a

contabilului-șef, în sensul art. 27 alin. (4) al Legii insolvabilității, care la 21 iunie 2013

a fost eliberată din această funcție, ba mai mult, nu a audiat nici explicațiile acesteia pe

marginea cererii.

Menționează că ignorând circumstanțele cauzei, nu a fost stabilit în ce constă

culpa dânsei, ca contabil-șef care a activat în perioada aprilie-iunie 2013 și respectiv,

să stabilească legătura de cauzalitate între acțiunile acesteia și survenirea incapacității

de plată a debitorului, decizia fiind nemotivată în acest sens.

Pentru considerentele enunțate, conchide că hotărârea recurată este contrară

circumstanțelor pricinii și normelor imperative de drept material.

Recurenta consideră că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat

de art. 6 CEDO și jurisprudența CtEDO (cauza Zilibelberg c Moldovei, Godorozea c

Moldovei, SA ,,Bucuria” c Moldovei) precum și dreptul de proprietate, garantat de art.

1 protocolul nr. 1 CEDO.

În conformitate cu art. 429 alin. (1) Codul de procedură civilă, pot fi atacate cu

recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cât și

hotărârile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.

Conform art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de

15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Articolul 248 alin. (6) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012

prevede că hotărârile adoptate pe chestiuni ce vizează răspunderea membrilor

organelor de conducere ale debitorului poate fi contestată cu recurs de persoanele

vizate în ea.

La acest capitol, instanța de recurs reține că, în conformitate cu prevederile art.

116 alin. (1) și alin. (3) CPC persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul

de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La

4

cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului.

Prin prisma normelor enunțate, instanța de recurs consideră întemeiată cererea

Victoriei Miron de repunere în termen a recursului, deoarece materialele cauzei atestă

cu certitudine că, la ședința de judecată din 31 martie 2016 Miron Victoria sau

reprezentantul acesteia, nu a fost prezentă, iar la aceiași dată, a fost pronunțată

hotărârea, aceasta fiind expediată în adresa părților pentru cunoștință la 14 aprilie 2016

(f.d. 83), însă, la materialele cauzei lipsesc careva date care să indice recepționarea

acesteia contra semnătură.

Totodată, este justificată cererea Victoriei Miron de repunere în termen a

recursului, deoarece ultima a cunoscut despre adoptarea hotărârii contestate la 02

noiembrie 2017, atunci când asupra cardului bancar care-i aparține, i-a fost aplicat

sechestru de către executorul judecătoresc, Cornelia Balan, în temeiul titlului

executoriu eliberat în baza hotărârii contestate.

Drept urmare, instanță de recurs constată că Miron Victoria luând cunoștință cu

hotărârea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016 la 06 noiembrie 2017 (f.d. 87), a

depus recursul, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Judecând recursul declarat împotriva hotărârii date în instanța de fond și

verificând, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii atacate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanțe și a restitui pricinii

spre rejudecare în prima instanță din considerentele ce urmează.

Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să-l admită și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre

rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 08

decembrie 2014, a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința ÎCS „Karmol”

SRL cu inițierea procedurii simplificate a falimentului. În calitate de lichidator a fost

desemnat administratorul autorizat Anton Oxana.

Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2015 s-a admis

cererea de demisie înaintată de lichidatorul Anton Oxana și s-a desemnat în calitate de

lichidator a ÎCS ,,Karmol” SRL, administratorul autorizat, Bulgaru Igor. (f.d. 25)

Aici este de menționat că potrivit tabelului definitiv al creanțelor din 12 martie

2015, au fost validate creanțele ÎCS „Karmol” SRL care au fost acceptate de lichidator

și validate de instanța de judecată în mărime de 10 260 680.80 lei. (f.d. 28)

Tot materialele cauzei denotă că la 24 decembrie 2015, lichidatorul ÎCS

„Karmol” SRL, administratorul autorizat, Bulgaru Igor, a depus o cerere cu privire la

atragerea la răspundere subsidiară a administratorului/unicul fondator a ÎCS „Karmol”

SRL, Dlinna Alina și contabilul-șef, Miron Victoria, în temeiul art. art. 247, 248 din

Legea insolvabilității. (f. d. 4)

Ca urmare, instanța de insolvabilitate, prin hotărârea din 31 martie 2016, a

admis cererea lichidatorului ÎCS ,,Karmol” SRL, Bulgaru Igor privind atragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului și a încasat în

5

mod solidar de la Dlinna Alina și Miron Victoria în beneficiul ÎCS ,,Karmol” SRL, în

scopul stingerii creanțelor față de creditori, suma de 10 260 680 lei. (f. d. 80-82).

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță

conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite de

legislația insolvabilității.

Reglementări similare se regăsesc și în prevederile art. 1 alin. (4) al Legii

insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, care prevăd că procesul de insolvabilitate se

desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale

prezentei legi.

Verificând legalitatea concluziilor din hotărârea recurată în raport cu

argumentele recursului, instanța de recurs constată că hotărârea primei instanțe este

una pripită și soluția dată în sensul admiterii cererii de atragere la răspunderea

subsidiară a membrilor organelor de conducere a SRL „Karmol” este incertă, neavând

putere de convingere.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 100 alin.

(1) și (3) CPC, care stipulează că cererea de chemare în judecată și actele de procedură

se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin

intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de

primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care

să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și

prin delegație judiciară.

Conform art. 102 alin. (1) și (6) CPC, instanța înștiințează prin citație

participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul, data

și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de procedură.

Citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant

la proces. Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată instanței, citația sau

înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul unde se află.

Iar, potrivit art. 6 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, citarea

participanților la proces se efectuează de către instanța de insolvabilitate din oficiu. În

procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părți

numai persoanele ale căror drepturi sau interese sînt supuse spre soluționare instanței

de insolvabilitate în condiții de contradictorialitate. În celelalte cazuri, se aplică

dispozițiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă în

măsura în care nu contravin unor dispoziții expres prevăzute de prezenta lege.

Notificarea și înștiințarea, cu excepția cazului în care sarcina notificării și a înștiințării

aparține unor alte organe care aplică procedura, precum și convocările prevăzute de

prezenta lege cad în sarcina administratorului provizoriu sau administratorului

insolvabilității, sau a lichidatorului, după caz. Notificările și înștiințările se fac prin

scrisori recomandate, iar în cazurile expres prevăzute de prezenta lege și prin publicare

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Înștiințarea și notificarea conform alin.(4)

se consideră efectuată după expirarea a 3 zile lucrătoare de la publicare.

Respectiv, din normele sus-citate se deduce că, persoana se va considera legal

citată numai în cazul în care există confirmarea transmiterii și primirii citației sau

înștiințării.

După cum rezultă din materialele dosarului, pentru ședințele de judecată au fost

înștiințați creditorii BC ,,Eximbank Gruppo Veneto Banca” SA și IFS mun. Chișinău,

DAF Botanica, debitorul SRL ,,Karmol”, administratorul și unicul fondator, Dlinna

6

Alina, lichidatorul societății debitoare, Bulgaru Igor, precum și Miron Victoria, la

adresa XXXX, str. XXXX, însă citațiile în adresa Victoriei Miron fiind restituite de

oficiul poștal, cu mențiunea ,,nereclamate” (f.d. 30-35, 48-51, 69, 71), or, la adresa

menționată, figurează alți proprietari potrivit extrasului din Registrul bunurilor

imobile. (f.d. 109-111)

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a Curții de Apel Chișinău din

31 martie 2016, instanța a considerat posibilă examinarea cererii privind atragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere, și anume, a

administratorului/unicul fondator a ÎCS „Karmol” SRL, Dlinna Alina și contabilul-șef,

Miron Victoria, în lipsa participanților la proces, menționând că, toți au fost înștiințați

legal despre petrecerea ședinței de judecată. (f.d. 77-78)

Instanța de recurs constată însă că, la materialele dosarului lipsesc careva date

privind citarea legală a Victoriei Miron despre data, locul și ora examinării cauzei,

fiind înștiințați legal doar creditorii BC ,,Eximbank Gruppo Veneto Banca” SA și IFS

mun. Chișinău, DAF Botanica, debitorul SRL ,,Karmol”, administratorul și unicul

fondator, Dlinna Alina, lichidatorul societății debitoare, Bulgaru Igor, fapt ce

contravine prevederilor sus enunțate.

De altfel, de rând cu cele relatate, instanța de insolvabilitate a lăsat fără apreciere

informația prezentată de Serviciul Fiscal de Stat (DAF Botanica) în care s-a indicat

datele referitoare la contabilul-șef, Miron Victoria, și anume, domiciliul, în XXXX,

care de fapt este sediul SRL ,,Karmol”, precum și informația prezentată de ÎS ,,CRIS

,,Registru” în care nu au fost indicate datele de identitate referitor la ea, ci doar a

asociaților/fondatorului și directorului, Dlinna Alina (f.d.11, 120-123, 125).

Instanța de recurs consideră oportun de a remarca și prevederile art. 108 alin. (1)

și (2) CPC, care stipulează că, dacă locul de aflare a pârâtului nu este cunoscut și

reclamantul dă asigurări că, deși a făcut tot posibilul, nu a reușit să afle domiciliul

acestuia, președintele instanței dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în

presă se consideră citare legală. Citația se publică într-un ziar republican sau local mai

răspîndit în cazul în care instanța consideră că o astfel de măsură este necesară.

Materialele cauzei într-adevăr atestă, că Miron Victoria a fost citată prin

intermediul presei, și anume, a ziarului național Moldova Suverană în ediția din 15

martie 2016 (f.d. 72), precum și în Monitorul Oficial nr. 59-67 (5492-5500) din 18

martie 2017 (f.d. 74a), însă instanța de insolvabilitate și/sau lichidatorul nu au

întreprins suficiente măsuri în vederea stabilirii locului de aflare sau a domiciliului

Victoriei Miron, pentru citarea ei legală și urmau să țină cont că, Miron Victoria,

figurează în baza de date a furnizorilor de prestări-servicii, cu domiciliul în XXXX,

str. XXXX, fapt confirmat prin înscrisurile anexate la cererea de recurs. (f.d. 126-139)

De asemenea, din norma procedurală menționată se desprinde că, citarea publică

poate fi dispusă de instanța de judecată, doar în cazul în care locul de aflare a pârâtului

nu era cunoscut și reclamantul asigura că a făcut posibilul, însă nu a reușit să afle

domiciliul acestuia, or, lichidatorul de rând cu instanța de insolvabilitate adresându-se

cu cerere ÎS ,,CRIS ,,Registru”, Departamentului evidenței și documentare

a populației pentru cetățenii Republicii Moldova, puteau obține date referitor la

domiciliul recurentei și/sau locului de aflare a acesteia.

În această ordine de idei este cert că cauza de insolvabilitate a fost examinată în

absența Victoriei Miron, ce este vizată în cererea privind atragerea la răspundere

subsidiară a membrilor organelor de conducere, căreia nu i s-a comunicat în modul

7

corespunzător locul, data și ora ședinței de judecată, deși drepturile și interesele

acestora au fost supuse soluționării prin hotărârea pronunțată.

Prin urmare, se constată că judecarea pricinii fără citarea tuturor participanților

la proces, încalcă în mod direct dreptul la un proces echitabil, cât și principiul egalității

armelor statuat de art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, or, unul din principiile procesului echitabil este

contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului.

Reieșind din faptul că instanța de recurs este lipsită de posibilitatea de a verifica

temeinicia afirmațiilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, a casa hotărârea instanței de insolvabilitate și a remite pricina spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) Legea insolvabilității, se va reține că în

cazul casării unei hotărâri a instanței de insolvabilitate, cu remiterea cauzei la

rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanței de insolvabilitate (alt

judecător).

La rejudecare cauzei, instanța urmează să țină cont de cele menționate și,

rejudecând litigiul supus examinării, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite cererea Victoriei Miron privind repunerea în termen de declarare a

recursului.

Se repune în termen, recursul declarat de către Miron Victoria.

Se admite recursul declarat de către Victoria Miron.

Se casează hotărârea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, adoptată în

cadrul dosarului de insolvabilitate la cererea introductivă a Întreprinderii cu Capital

Străin ,,Karmol” Societatea cu Răspundere Limitată, privind intentarea procedurii de

insolvabilitate față de sine, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, ca instanță de insolvabilitate, în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

8