3ra-1409/17 — cu privire la contestarea refuzului, obligarea efectuării recalcului indemnizației de maternitate și indemnizației pentru creșterea copilului și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-1409/17

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău– C. Valah,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana

Muntean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

refuzului, obligarea efectuării recalculului indemnizației de maternitate și

indemnizației pentru creșterea copilului și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 octombrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 26 mai 2016 Tatiana Muntean a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Buiucani, Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la declararea ca fiind ilegal refuzul de a efectua

recalculul indemnizației de maternitate și indemnizației lunare pentru creșterea celui

de-al doilea copil până la vârsta de 3 ani, obligarea efectuării recalcului

indemnizației de maternitate și indemnizației lunare pentru creșterea celui deal

doilea copil în modul de calcul a indemnizațiilor pentru primul copil cu

compensarea diferenței de sumă și încasare cheltuielilor de judecată. (f.d.4-7,58-60)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că este angajată la ÎS

,,Vamservinform” din anul 2007. La data de 23 mai 2011 i-a fost acordat concediul

de maternitate cu primul copil. Conform extrasului din cont nr.1/2010-/40, pentru

primul copil indemnizația de maternitate a constituit 3 8520,31 lei și indemnizația

1

lunară 2 510,40 lei. La 19 mai 2014 i-a fost acordat concediu de maternitate pentru

al doilea copil. Reclamanta menționează că ultimele 12 luni, înaintea nașterii celui

de-al doilea copil, s-a aflat în concediu pentru îngrijirea primului copil până la

împlinirea vârstei de 3 ani, însă în această perioadă de către angajator nejustificat

i-au fost transferate în cont două prime, pe 06 marte 2013 prima de 250 lei (de 8

martie), iar la 19 decembrie 2013 prima de 200 lei (Anul Nou). Reieșind din acest

fapt, la 24 iunie 2014, Casa Națională de Asigurări Sociale a stabilit indemnizația de

maternitate pentru al doilea copil în mărime de 3 707,42 lei și indemnizația lunară

de îngrijire a copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani în sumă de 400 lei, la

solicitarea sa a fost realizat recalculul indemnizației de maternitate și a primit încă

17 886,60 lei. Având în vedere diferența majoră între mărimile indemnizațiilor de

maternitate și nefiind de acord cu suma calculată, s-a adresat către Casa Teritorială

de Asigurări Sociale sect. Buiucani și organului ierarhic superior Casa Națională

Asigurări Sociale cu cererii de a efectua recalculul pentru primirea indemnizației de

maternitate și indemnizației lunare pentru creșterea celui de-al doilea copil. Casa

Națională Asigurări Sociale a constatat că în perioada de 12 luni premergătoare

nașterii copilului, lunile martie și decembrie 2013 a realizat venit asigurat sub formă

de prime și nu este temei de recalcul a indemnizației lunare pentru îngrijirea

copilului până la 3 ani în baza calculului efectuat pentru primul copil. Reclamanta

menționează că în vederea soluționării problemei pe cale extrajudiciară, s-a adresat

către Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei cu o plângere, la care a fost

informat că petiția a fost remisă în adresa Casei Naționale Asigurări Sociale.

Reclamanta precizează că primele de sărbători au fost acordate neîntemeiat de

angajator, deoarece contractul individual de muncă a fost suspendat pentru perioada

în care se afla în concediu pentru îngrijirea copilului, iar achitarea acestor prime a

avut ca efect diminuarea considerabilă a indemnizațiilor pentru al doilea copil. La

16 martie 2016 s-a adresat cu cerere către ÎS ,,Vamservinform”, solicitând anularea

ordinelor prin care s-a dispus achitarea primelor de sărbători acordate în perioada în

care aceasta se afla în concediu de îngrijire a copilului și rectificarea informațiilor

transmise către Casa Națională Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări

în Medicină și organul fiscal. La 18 martie 2016, ÎS ,,Vamservinform” a emis un

ordin, prin care a anulat prevederile ordinelor nr.24-0 din 05 martie 2013 și nr. 132-

0 din 19 decembrie 2013, în ce privește acordarea primelor în mărime de 250 lei și

respectiv 200 lei, iar la 04 aprilie 2016 a returnat sumele menționate în

contabilitatea întreprinderii. Reclamanta susține că la 13 aprilie 2016, s-a adresat

către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani și Casa Națională

Asigurări Sociale cu solicitarea de a fi efectuat recalculul indemnizațiilor pentru al

doilea copil. Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Buiucani nu a soluționat

cererea prealabilă, iar organul ierarhic superior Casa Națională Asigurări Sociale a

2

expediat la 29 aprilie 2016 scrisoarea nr.M-480/16, prin care a refuzat să efectueze

recalculul indemnizațiilor pe motiv că nu există temei juridic.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 octombrie 2016 s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Muntean, s-a

declarat ilegal refuzul de a efectua recalculul îndemnizației de maternitate și

indemnizației lunare pentru creșterea celui de-al doilea copil până la vârsta de 3 ani,

s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalculul

îndemnizației de maternitate și îndemnizației lunare pentru creșterea celui de-al

doilea copil, în baza modului de calcul al îndemnizației primului copil, cu

compensarea diferenței de sumă, în rest acțiunea s-a respins. (f.d. 69, 74-79).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017 a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 28 octombrie 2016. (f.d.109. 110-117)

La 26 septembrie 2017 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 iulie 2017, solicitând casarea

hotărârile judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii

depuse de Tatiana Muntean ca fiind neîntemeiată. (f.d. 120-126)

În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material. Menționează, că instanțele ierarhic inferiore au hotărât precum că situația

Tatianei Muntean se încadrează în prevederile art.7 alin.71 ale Legea nr. 289-XV din

22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte

prestații de asigurări sociale. Însă, concluzia instanțelor judecătorești la acest capitol

este eronată, deoarece nu s-a ținut cont de faptul juridic stabilit cu certitudine și

anume că intimata în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii

riscului (maternitatea cu cel de-al doilea copil), a beneficiat de venit asigurat (două

prime) achitate de către angajator ÎS ,,Vamservinform” în luna martie și decembrie

2013, fapt ce se confirmă prin extrasul de contul personal de asigurare socială al

Tatianei Muntean. Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a avut temei legal

de a calcula indemnizațiile (maternitate și creștere) pentru al doilea copil precum s-a

făcut pentru primul copil, deoarece situația intimatei se încadrează în prevederile

art.7 alin.51 ale Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004. Totodată, potrivit art.7 alin.17 al

Legi menționate indemnizațiile de asigurări sociale prevăzute la art.5 alin.(1) lit. d)

de maternitate f) pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, nu se

,

recalculează, cu excepția cazurilor legate de modificarea legislației privind modul de

salarizare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

3

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

04 iulie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 23

august 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurentă la materialele

dosarului lipsește (f.d.118).

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 26 septembrie 2017, se

consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Casa Națională de Asigurări Sociale indică argumente ce țin de dezacordul cu

felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. 2, 3 și 4.

4

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Casa Națională de Asigurări Sociale și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5