3ra-987/16 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării indemnizației de maternitate și reperarea prejudiciului moral

prima instanță: Șt. Niță dosarul nr. 3ra-987/16

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Fliman împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

sectorului Buiucani cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

recalculării indemnizației de maternitate, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 iulie 2015, prin care acțiunea a fost

admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La 14 noiembrie 2014, Fliman Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale sectorului Buiucani cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea

recalculării indemnizației de maternitate, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că prin scrisoarea nr. F-1573/14 din

24 septembrie 2014, Casa Națională de Asigurări Sociale a informat-o despre refuzul

de a include în baza de calcul pentru stabilirea indemnizației de maternitate venitul

mediu lunar realizat la locul de muncă de bază la SRL „Sm-Art Media”, precum și

venitul mediu lunar realizat la locul de muncă prin cumul la SRL ,,Strategic Media”,

SRL ,,Media Perfect” și SRL ,,Analitic Media Grup”.

Susține că acest refuz este ilegal întrucît contravine prevederilor art. 7, art. 16,

art. 23, art. 32 din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, pct. 6, 23 din

hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005.

Relevă că au fost calculate și reținute contribuții de asigurări sociale din toate

veniturile salariale, realizate atît la locul muncii de bază și la locurile de muncă prin

cumul, de aceea în baza de calcul urmau a fi incluse toate aceste venituri.

Afirmă că motivele pentru care Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat să

includă în baza de calcul pentru stabilirea indemnizației de maternitate toate veniturile

reclamantei sunt formale și tendențioase, iar prin atitudinea sa neobiectivă și

discriminatorie Casa Națională de Asigurări Sociale a cauzat grave prejudicii morale

în sumă de 15 000 lei.

Solicită anularea refuzului din 24 septembrie 2014 nr. F-1573/14 ca fiind ilegal

în fond și emis cu încălcarea competenței, obligarea Casei Națională de Asigurări

Sociale să includă în baza de calcul pentru stabilirea îndemnizației de maternitate în

favoarea Elenei Fliman a venitului mediu lunar realizat la locul de muncă de bază la

SRL „Sm-Art Media”, venitul mediu lunar realizat la locul prin cumul la SRL

,,Strategic Media”, SRL ,,Media Perfect” și SRL ,,Analitic Media Grup”, repararea

prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 16 iulie 2015, acțiunea a

fost admisă parțial, fiind recunoscută ilegalitatea refuzului Casei Naționale de

Asigurări Sociale, expus în scrisoarea nr. F-1573/14 din 24 septembrie 2014.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să includă în baza de calcul

pentru stabilirea îndemnizației de maternitate a Elenei Fliman: venitul mediu lunar

realizat la locul de muncă prin cumul la SRL „Strategic Media”; venitul mediu lunar

realizat la locul de muncă prin cumul la SRL „Analitic Media Grup”, în mărimea în

care acesta nu depășește cuantumul salariilor altor angajați ai acestei societăți.

S-au respins ca nefondate pretențiile Elenei Fliman privind încasarea

despăgubirilor pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 15000 lei și a cheltuielilor

de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărîrea primei

instanțe.

În motivarea deciziei, instanța a invocat prevederile art. 155 alin. (2) din Codul

muncii, art. 7 alin. (1), art. 23 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, care

reglementează salarizarea cumularzilor, baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări

sociale, acordarea indemnizațiilor persoanelor care desfășoară activități în mai multe

unități, și care indică că mărimea salariului tarifar sau a salariului funcției pentru

cumularzi, precum și mărimea premiilor, a sporurilor, a adaosurilor și a celorlalte

recompense, determinate de condițiile de salarizare, se stabilesc în contractul colectiv

sau individual de muncă și nu pot depăși mărimile prevăzute pentru ceilalți salariați

din unitatea respectivă. Baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale prevăzute

la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) și art. 15 alin. (1) lit. a) o constituie venitul mediu

lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii

riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuții individuale de asigurări

sociale. Pentru persoana care desfășoară activități în mai multe unități, în fiecare fiind

asigurată conform legislației, indemnizațiile de asigurări sociale prevăzute la art. 5

alin. (1) lit. a), b), d), f) și g) și art. 15 alin. (1) lit. a) se calculează în funcție de venitul

total asigurat, calculat în conformitate cu art. 7.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materiale pricinii, instanța a reținut

că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale, de a include în baza de calcul pentru

stabilirea îndemnizației de maternitate a Elenei Fliman a venitului mediu lunar realizat

la SRL „Strategic Media” și SRL „Analitic Media Grup”, este ilegal, fiind emis contrar

prevederilor legii, considerînd întemeiată hotărîrea primei instanțe.

La 11 mai 2016, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerînd-o neîntemeiată, deoarece instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

Susține că potrivit datelor din sistemul informațional deținut de Casa Națională

de Asigurări Sociale, la 10 martie 2014 reclamanta activa concomitent în patru entități,

dintre care locul de bază constituie SRL „Sm-Art Media” și prin cumul la SRL

,,Strategic Media”, SRL ,,Media Perfect” și SRL ,,Analitic Media Grup”.

Menționează că potrivit prevederilor Regulamentului cu privire la condițiile de

stabilire, modul de calcul și plată a indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de

muncă și altor prestații de asigurări sociale, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 108

din 03 februarie 2005, în cazul în care este necesară verificarea autenticității Declarație

Rev-5 prezentate de la locul de lucru de bază sau de la locul de lucru prin cumul

stabilirea îndemnizației se sistează pînă la verificarea veridicității actelor prezentate și

emiterea concluziei, perioadă care nu poate depăși 30 de zile calendaristice din data

depunerii cererii.

Astfel, la data de 29 aprilie 2014, Casa Teritorială de Asigurări Sociale a

sectorului Buiucani a aprobat decizia privind stabilirea îndemnizației de maternitate,

iar în baza de calcul a îndemnizației de maternitate a fost inclus venitul asigurat

realizat la locul de muncă de bază SRL „Sm-Art Media” și venitul obținut la locul de

muncă prin cumul la SRL ,,Analitic Media Grup”.

Ulterior, în scopul verificării veridicității actelor prezentate, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale a sectorului Buiucani la data de 17 mai 2014, în baza deciziei de

control nr. 3736 a efectuat un control inopinat la SRL ,,Media Perfect”.

Susține că potrivit actului de control nr. 163 din 19 mai 2014, s-a stabilit că

salariul de funcție al Elenei Fliman conform statelor de personal, depășește mărimile

prevăzute pentru ceilalți salariați din unitatea respectivă, ceea ce contravine art. 155

alin. (2) din Codul Muncii.

Menționează că instanța de apel urma să de-a o apreciere salariilor stabilite și să

atragă atenția asupra diferenței dintre salariul intimatei față de ceilalți lucrători.

Consideră că achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de către Fliman Elena

nu au suport juridic și, deci, nu pot fi incluse în calculul îndemnizației respective.

La fel, relevă că nici prima instanță și nici cea de apel nu au ținut cont la

examinarea cauzei respective de prevederile art. 14 din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

La 27 iunie 2016, Fliman Elena, reprezentată de avocatul Munteanu Veaceslav a

depus instanței de recurs un demersul, prun care în temeiul art. 437 alin. (3) și art. 438

alin. (2) CPC, a solicitat restituirea cererii de recurs declarate de Sîci Alexei în

interesele Casei Naționale de Asigurări Sociale, ca fiind depusă de o persoană

neîmputernicită.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) CPC, după parvenirea dosarului, un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea

copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii

a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din

10 martie 2016 a fost expediată în adresa recurentului la 04 aprilie 2016, fapt

confirmat prin scrisoare de însoțire nr. 17770-4 (f. d. 111), iar recurentul insistă că a

recepționat decizia contestată la 19 aprilie 2016.

Iar alte probe care ar atesta contrariul la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 11 mai 2016, în termen.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

către Casa Națională de Asigurări Sociale este inadmisibil din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or

recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de

apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de

către Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

Totodată, urmează a fi respins și demersul intimatei privind restituirea recursului

declarat de Sîci Alexei în interesele Casei Naționale de Asigurări Sociale ca fiind

depus de o persoană neîmputernicită, or potrivit art. 75 alin. (2) CPC, procesele

persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de

administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, iar

conform pct. 14 din Statutul Casei Naționale de Asigurări Sociale aprobat prin

hotărîrea Guvernului nr. 937 din 13 noiembrie 2014, semnăturile pe actele oficiale ale

Casei Naționale sînt aplicate de către președinte, vicepreședinți sau persoanele cu

funcții de răspundere abilitate în formă scrisă sau digitală, prin urmare Sîci Alexandru

deținînd funcția de Vicepreședinte era în drept atribuit prin lege să declare recurs în

interesele Casei Naționale de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță