3r-212/17 — Contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3r-212/17 — Contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosar nr. 3r-212/17
Instanța de fond: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, judecător – V. Stratan
Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Ciugureanu, M. Moraru, G. Zubati
Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai
DECIZIE
20 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței Svetlana Filincova,
Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
examinând recursul declarat de către Leonid Gaidău, împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Leonid Gaidău asupra deciziei Curții
de Apel Chișinău din 07 iunie 2012, în cauza civilă la cererea de chemare în
judecată depusă de Leonid Gaidău împotriva Întreprinderii Municipale de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 5, mun. Chișinău, cu privire la anularea
facturilor de plată prezentate pentru încălzirea termică nefolosită și recuperarea
prejudiciului moral,
a co ns ta ta t:
La data de 02 februarie 2012, Leonid Gaidău a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.
5, mun. Chișinău cu privire la anularea facturilor de plată prezentate pentru
încălzirea termică nefolosită și recuperarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în vara anului 2003, din cauza
temperaturilor joase din apartament în timpul rece al anului, și-a instalat încălzire
autonomă. Procesul de instalare a încălzirii autonome a fost precedat de perfectarea
și coordonarea unui set de documente ce prevedeau modul de conectare la rețeaua
de gaze naturale precum și deconectarea integrală a apartamentului de la sistemul
centralizat de încălzire.
Luând în considerație deconectarea integrală a apartamentului de la sistemul
centralizat de încălzire și faptul că acest apartament se află la ultimul etaj (5), la
colțul clădirii, precum și că apartamentele de mai jos (etajul 4 și 3) de asemenea și-
au instalat cazane de încălzire autonomă, pe parcursul anilor, din 2003 și până în
octombrie 2011 Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5,
mun. Chișinău nu a avut careva pretenții referitor la achitarea facturilor pentru
energia termică.
Începând cu sezonul de încălzire 2011, la propunerea Întreprinderii
Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5, mun. Chișinău, INFOCOM,
lunar îi prezintă facturi de plată a energiei termice pe care el nu o consumă. Pentru
1
a clarifica situația, de mai multe ori s-a adresat telefonic, personal și în scris către
INFOCOM, SA „Termocom”, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 5, mun. Chișinău și Primăria m. Chișinău. De fiecare dată a fost trimis
de la o instituție la alta sau a primit răspuns bazat pe interpretarea eronată a
prevederilor expuse în Hotărârile Guvernului la temă. Copiile răspunsurilor de la
SA „Termocom” și Primăria m. Chișinău le-a anexat la materialele cauzei.
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5, mun. Chișinău a
refuzat prezentarea unui răspuns în scris, deoarece după părerea acesteia este
îndeajuns răspunsul Primăriei m. Chișinău.
Reclamantul a solicitat anularea facturilor de plată prezentate pentru
încălzirea termică nefolosită și recuperarea prejudiciului moral în sumă de 5000
lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica din 02 aprilie 2012, s-a respins ca
nefondată și neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
Împotriva hotărârii menționate de către Leonid Gaidău a fost depusă cerere
de recurs, prin care s-a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de
fond cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care sa fie admise integral pretențiile
înaintate de către Leonid Gaidău.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2012, recursul declarat de
Leonid Gaidău a fost respins.
La data de 19 aprilie 2017, Leonid Gaidău a depus cerere de revizuire
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2012, care a fost respinsă
ca inadmisibilă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017.
Împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, Leonid
Gaidău a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii
contestate și soluționarea prin decizie a problemei în fond.
În motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu actele de dispoziție a
instanțelor inferioare, dat fiind faptul că acestea au aplicat eronat legea materială și
nu au ținut cont de practica judiciară pe cazuri similare.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și
prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Leonid Gaidău, urmează a fi
respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce
examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să
mențină încheierea.
În speță, se constată că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23
noiembrie 2017, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de
Leonid Gaidău asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2012.
În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că cererea de revizuire este
formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea căii de atac –
revizuirea, ceea ce denotă caracterul abuziv al acesteia.
În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în
legătură cu pricina care se judecă;
2
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care
nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a
întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul
judecării anterioare a pricinii;
c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au
fost implicate în proces;
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței
judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a
căror revizuire se cere;
e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea
Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de
neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a
respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții
Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție
sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova
a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte
împotriva Republicii Moldova;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie
Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a
drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,
prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.
Verificând motivele recursului prin prisma prevederilor citate, Colegiul
constată că cererea de recurs este depusă fără a fi indicate motivele pentru care a
fost depusă cererea de revizuire, astfel, fiind stabilit că cererea de revizuire
respinsă de către instanță a fost depusă în afara temeiurilor prevăzute de lege
pentru declararea revizuirii asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute de
art. 14 CPC.
Or, dezacordul recurentului cu actele normative ce guvernează obiectul
prezentului litigiu, precum și dezacordul acestuia cu soluțiile anterioare ale
instanțelor de judecată, nu poate influența decizia instanței, mai cu seamă că
pretențiile recurentului și argumentele acestuia în susținerea acestora, au constituit
obiect de examinare în instanțele inferioare.
În speță, se constată că cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 449 lit. b)
Cod de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care au
devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost
și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii.
Reieșind din norma citată, Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că
circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al
probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor
civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,
totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au
fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar existau până la
3
momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea
judecătorească a devenit irevocabilă.
În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este
necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe
anterior pronunțării hotărârii, dar revizuenților să le devină cunoscută ulterior.
Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea Curții de Apel Chișinău din 23
noiembrie 2017 este legală și întemeiată, corect constatând că, revizuirea este o
cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în
privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod
implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența
temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității
raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile
necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Capitolul
XXXIX din Codul de procedură civilă (art. 446-453).
În această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs a Leonid Gaidău
ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor
celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că
motivele invocate de recurent sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge cererea de recurs și de a menține încheierea Curții de Apel
Chișinău din 23 noiembrie 2017.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) CPC Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de către Leonid Gaidău.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid Gaidău împotriva
Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 5, mun. Chișinău,
cu privire la anularea facturilor de plată prezentate pentru încălzirea termică
nefolosită și recuperarea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Svetlana Filincova
Judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4