2ri-426/17 — atragerea la răspundere subsidiară

2ri-426/17 — atragerea la răspundere subsidiară (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: M. Moraru dosarul nr. 2ri-426/17

D E C I Z I E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,

Maria Ghervas, Ion Druță

examinând recursul declarat de lichidatorul societății comerciale „Gatolir Prim”

societate cu răspundere limitată, în procedura falimentului simplificat,

administratorul autorizat Irina Selevestru împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău

din 02 noiembrie 2017,

adoptată în cadrul cauzei civile la cererea lichidatorului societății comerciale

„Gatolir Prim” societate cu răspundere limitată, administratorul autorizat Irina

Selevestru împotriva lui Igor Mitrofanschi cu privire la tragerea la răspundere

subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil,

c o n s t a t ă

La 14 septembrie2016, societatea comercială ,,Primautosport” societate cu

răspundere limitată a depus în instanța de insolvabilitate cerere introductivă privind

intentarea procesului de insolvabilitate față de debitorul societatea comercială

„Gatolir Prim” societate cu răspundere limitată (denumirea prescurtată SC „Gatolir

Prim” SRL).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2016, s-a admis

cererea creditorului SC ,,Primautosport” SRL, s-a pus sub observație SC „Gatolir

Prim” SRL și s-a desemnat în calitate de administrator provizoriu administratorul

autorizat Irina Selevestru.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2016, s-a constatat

insolvabilitatea SC „Gatolir Prim” SRL și s-a intentat procedura simplificată a

falimentului față de debitorul SC „Gatolir Prim” SRL, fiind desemnat în funcția de

lichidator administratorul autorizat Irina Selevestru.

La 02 iunie 2017, lichidatorul SC „Gatolir Prim” SRL, în procedura falimentului

simplificat, administratorul autorizat Irina Selevestru a depus în instanța de

insolvabilitate cerere împotriva lui Igor Mitrofanschi cu privire la tragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil,

prin care a solicitat a trage la răspundere subsidiară conducătorul/fondatorul SC

„Gatolir Prim” SRL – Igor Mitrofanschi; a încasa din contul lui Igor Mitrofanschi,

administrator/asociat al SC „Gatolir Prim” SRL, în beneficiul SC „Gatolir Prim” SRL

1

suma creanțelor conform tabelului de validare în mărime de 339 111,35 de lei (f.d. 2-

3 recto-verso).

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 (f.d. 46, 47-49

recto-verso) s-a respins ca fiind neîntemeiată și depusă supratermen de doi ani

cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul SC ,,Gatolir Prim” SRL,

administratorul autorizat Irina Selevestru cu privire la atragerea la răspundere

subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului SC ,,Gatolir Prim” SRL

– Igor Mitrofanschi și încasarea de la acesta a sumei de 339 111,35 de lei.

La 17 noiembrie 2017, lichidatorul SC „Gatolir Prim” SRL, în procedura

falimentului simplificat, administratorul autorizat Irina Selevestru a declarat recurs

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, solicitând

admiterea recursului și casarea hotărârii recurate, cu pronunțarea unei decizii sub

formă de hotărâre prin care să fie admisă cererea lichidatorului SC „Gatolir

Prim”SRL, în procedura falimentului simplificat, administratorul autorizat Irina

Selevestru împotriva lui Igor Mitrofanschi cu privire la tragerea la răspundere

subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil (f.d. 54-55

recto-verso).

În motivarea recursului invocă faptul că fostul administrator al debitorului

insolvabil SC „Gatolir Prim” SRL, Igor Mitrofanschi a lăsat fără supraveghere

societatea care o conducea, circumstanță care a succedat cu titlu de consecință

încetarea activității acesteia, efectuarea defalcărilor la buget, prezentarea dărilor de

seamă la organul fiscal și direcția de statistică.

Astfel, lichidatorul invocă faptul că din vina fostului administrator al debitorului

insolvabil SC „Gatolir Prim” SRL, Igor Mitrofanschi s-au acumulat restanțe față de

bugetul de stat, care potrivit tabelului de validare a creanțelor constituie suma de

339111,35 de lei.

Aderent, lichidatorul SC „Gatolir Prim” SRL, administratorul autorizat Irina

Selevestru indică faptul că, datele rapoartelor financiare ale SC „Gatolir Prim” SRL

reflectă instabilitatea activității acesteia și organele de conducere ale SC „Gatolir

Prim” SRL, odată ce a observat acești indicatori, aveau obligația de a depune cerere

introductivă privind intentarea procedurii de insolvabilitate față de SC „Gatolir

Prim”SRL, însă au omis în mod intenționat de a întreprinde această măsură.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea litigiilor

ce țin de aplicarea Legii insolvabilității din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de lichidatorul SC „Gatolir Prim” SRL, în procedura falimentului simplificat,

administratorul autorizat Irina Selevestru urmează a fi admis și casată hotărârea Curții

de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a cererii, din următoarele motive.

Primordial, Colegiul decelează că în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4)

din Legea insolvabilității, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Coroborând dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității cu art. 111

2

alin.(3) din Codul de procedură civilă și regulile de declarare a recursului consemnate

la Secțiunea a 2-a a Capitolului XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs consideră că, în speță, termenul de demarare a căii de atac începe să curgă în

ziua imediat următoare datei comunicării hotărârii judecătorești.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea litigiilor ce țin

de aplicarea Legii insolvabilității consideră recursul ca fiind declarat în termen,

deoarece hotărârea instanței de insolvabilitate datează cu 02 noiembrie 2017 (f.d. 46,

47-49 recto-verso), iar cererea de recurs a fost depusă la 17 noiembrie 2017 (f.d. 54),

fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Verificând legalitatea hotărârii contestate prin prisma argumentelor invocate în

cererea de recurs, Colegiul constată că actul de dispoziție judecătoresc a fost emis cu

interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Or, conform art. 14 alin. (4) din Legea insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,

dacă debitorul nu depune cerere introductivă în cazurile și în termenul prevăzut în

prezentul articol, persoana care, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul

de a reprezenta debitorul, asociații cu răspundere nelimitată și lichidatorii debitorului

răspund subsidiar în fața creditorilor pentru obligațiile apărute după expirarea

termenului prevăzut la alin. (3). Aceste persoane sînt trase la răspundere penală în

conformitate cu legea.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr.149

din 29 iunie 2012, în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor

(membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au

dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod

acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere

subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sînt

insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor.

Succesiv, art. 27 prescrie în alin. (3) și (4) din Legea insolvabilității nr.149 din

29 iunie 2012, debitorul are obligația de a transmite administratorului provizoriu, în

cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informațiile solicitate de acesta, apreciate ca

fiind necesare, cu privire la activitatea și la patrimoniul său, precum și documentele

activității economice și documentele de evidență contabilă, care vor fi reținute de

administratorul provizoriu spre documentare. În cazul în care informațiile și

documentele prevăzute la alin. (3) nu sunt prezentate de către membrii organelor de

conducere ale debitorului, aceștia vor fi trași la răspundere patrimonială subsidiară

și/sau penală, sau contravențională, în modul stabilit de lege, iar administratorul

provizoriu desemnat va reconstitui, în măsura posibilităților, informațiile și/sau

documentele, cheltuielile urmînd a fi încasate din contul persoanelor culpabile.

În sensul articolul 248 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă

în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării

de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului

insolvabilității/lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din

datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de

conducere și/sau de supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au cauzat

3

insolvabilitatea prin una dintre următoarele acțiuni: a) folosirea bunurilor sau

creditelor debitorului în interes personal; b) desfășurarea unei activități comerciale în

interes personal sub acoperirea debitorului; c) majorarea fictivă a pasivelor

debitorului și/sau deturnarea (ascunderea) unei părți din activul debitorului; d)

procurarea de fonduri pentru debitor la prețuri exagerate; e) ținerea unei contabilități

fictive sau contrare prevederilor legii, precum și contribuirea la dispariția

documentelor contabile, a documentelor de constituire și a ștampilei; f) dispunerea

continuării unei activități a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de

plată; g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăților, de a se plăti cu preferință

unui creditor în dauna celorlalți creditori; h) nedepunerea cererii de intentare a

procesului de insolvabilitate conform prevederilor art. 14; i) comiterea altor acțiuni

care au adus daune proprietății debitorului.

Astfel, legiuitorul identifică imperativ că antrenarea răspunderii subsidiare a

membrilor organelor de conducere și/sau de supraveghere, precum și a oricărei alte

persoane, care au cauzat insolvența debitorului, poate avea loc numai după realizarea

masei debitoare și constatarea certă a creanței creditorilor care nu poate fi stinsă din

bunurile debitorului, precum și în condițiile strict prevăzute de Legea insolvabilității.

Conform art. 76 alin.(1) din Legea privind societățile cu răspundere limitată

nr.135 din 14 iunie 2007, administratorul societății poartă răspundere materială

deplină pentru prejudiciile cauzate de el societății, inclusiv prin plăți ilegale făcute

asociaților.

Prin urmare, răspunderea nu devine automat operantă în toate cazurile în care

pasivul social nu poate fi acoperit, ci numai atunci când se demonstrează că prin

acțiunea culpabilă și intenționată, subiecții vizați au cauzat starea de insolvabilitate

prin săvârșirea vreuneia din faptele expres și limitativ enumerate la articolul 248 din

Legea insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012 și căror consecințe s-au materializat

prin crearea, menținerea sau aprofundarea stării de insolvabilitate, fiind necesar de a

proba întrunirea cumulativă a condițiilor pentru atragerea răspunderii juridico-civile.

Așadar, pornind de la ipoteza că atragerea la răspundere subsidiară a membrilor

organelor de conducere ale debitorului reprezintă o formă a răspunderii delictuale,

Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de insolvabilitate cu

privire la excluderea tragerii la răspundere subsidiară a administratorului societății

debitoare insolvabile, Igor Mitrofanschi, pe motivul neîntrunirii condițiilor prevăzute

de Capitolul XXXIV din Codul civil, și anume: fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul

cauzat, legătura de cauzalitate între fapta comisă și prejudiciul.

Or, fapta ce se impută lui Igor Mitrofanschi constă în nedepunerea cererii de

intentare a procesului de insolvabilitate, fapte în privința cărora instanța de

insolvabilitate nu a elucidat multiaspectual circumstanțele importante speței și

suportul probator administrat.

În această ordine de idei, pentru justa soluționare a cererii privind atragerea la

răspundere subsidiară a administratorului societății debitoare insolvabile, Igor

Mitrofanschi, instanța de recurs consideră necesar a nota că din informația Agenției

Servicii Publice eliberată la 25 august 2017 sub numărul de ieșire 436 rezultă că SC

„Gatolir Prim”SRL a fost înregistrată la 29 noiembrie 2005 în funcția de

administrator fiind desemnat Alexandru Ghencea. Ulterior, la 13 iunie 2006 în funcția

de administrator al SC „Gatolir Prim” SRL a fost desemnat cet. Andrei Toacă, iar la

25 ianuarie 2007 fiind înlocuit cu noul administrator Oleg David. Astfel, Igor

4

Mitrofanschi a fost desemnat în funcția de administrator al SC „Gatolir Prim” SRL

abia la 24 iulie 2007.

Succesiv, analizând minuțios suportul probator prezent la materialele cauzei,

drept probă pertinentă urmează a fi apreciat și tabelul definitiv al creanțelor din

conținutul căruia rezultă că, o parte din creanțele validate, și anume creanța în

mărime de 199 805 lei de rangul V validată în favoarea SC „Primautosport” SRL a

luat naștere în anul 2006, în baza contractului de împrumut nr. 26 din 01 iunie 2006

(f.d.6, 19-27 recto-verso) și titlului executoriu nr. 2e-1441/12 din 12 decembrie 2014.

La fel, conform tabelului definitiv al creanțelor, au fost validate creanțele Casei

Naționale de Asigurări Sociale în sumă de 34 910 lei de rangul III și 66 747 de lei la

rangul VI, rang inferior, constituite încă la 01 ianuarie 2008 (f.d. 7).

Totodată, instanța de recurs decelează că, creanța înaintată de Serviciul Fiscal de

Stat și validată în cuantum de 3422 de lei la rangul V și de 34 227 de lei la rangul VI,

s-au constituit în anul 2008, fapt confirmat inclusiv și prin Deciziile IFS nr. 664/341

din 26 decembrie 2008 (f.d. 11), nr.5/142 din 04 iulie 2008 (f.d. 12); nr.258/342 din

03 iulie 2008 (f.d. 13); nr.206/242 din 19 iunie 2008 (f.d. 14); nr.207/242 din 19 iunie

2008 (f.d. 12) și nr. 332/341 din 23 iunie 2009 (f.d.16).

Astfel, prin Decizia IFS nr. 206/242 și nr. 207/242 din 19 iunie 2008 (f.d. 14,

15) s-a constatat încălcarea obligațiunilor contribuabilului SC „Gatolir Prim” SRL

prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, manifestate prin desfășurarea

activității de transport de persoane în regim taxi fără a utiliza mașina de casă și

control cu memorie fiscală (taximetru), existente pentru efectuarea decontărilor

mijloacelor bănești în numerar, iar cu titlu de sancțiune s-a aplicat amendă în mărime

de 6 000 de lei pentru fiecare acțiune, în total 12 000 de lei.

Prin Decizia IFS nr. 332/341 din 23 iunie 2009 (f.d.16) s-a constatat încălcarea

obligațiunilor contribuabilului SC „Gatolir Prim” SRL prevăzute la art. 8 alin. (2) lit.

c) din Codul fiscal, manifestate prin desfășurarea activității de transport de persoane

în regim taxi fără a utiliza mașina de casă și control (taximetru) existentă, iar cu titlu

de sancțiune s-a aplicat amendă în mărime de 6 000 de lei.

Succesiv, prin Decizia IFS nr. 258/342 din 03 iulie 2008 (f.d. 13) s-a constatat

încălcarea obligațiunilor contribuabilului SC „Gatolir Prim” SRL prevăzute la art. 8

alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, manifestate prin desfășurarea activității de transport

de persoane în regim taxi fără a utiliza mașina de casă și control (taximetru) existentă,

iar cu titlu de sancțiune s-a aplicat amendă în mărime de 6 000 de lei/.

Aderent, prin Decizia IFS nr. 664/341 din 26 decembrie 2008 (f.d. 11) s-a

constatat încălcarea obligațiunilor contribuabilului SC „Gatolir Prim” SRL prevăzute

la art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, manifestate prin utilizarea MCC (taximetru)

defectate la prestarea serviciilor de transportare a călătorilor în regim de taxi, iar cu

titlu de sancțiune s-a aplicat amendă în mărime de 6 000 de lei.

Totodată, prin Decizia IFS nr. 5/142 din 04 iulie 2008 (f.d. 12) s-a constatat

încălcarea obligațiunilor contribuabilului SC „Gatolir Prim” SRL prevăzute la art. 8

alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, manifestate prin desfășurarea activității de transport

de persoane în regim taxi fără a utiliza mașina de casă și control (taximetru) existentă,

iar cu titlu de sancțiune s-a aplicat amendă în mărime de 6 000 de lei.

În această ordine de idei, instanța de recurs ajunge la concluzia că toate acțiunile

relevate supra au avut loc în perioada în care Igor Mitrofanschi deținea funcția de

administrator al SC „Gatolir Prim” SRL. Astfel, odată ce a stabilit că executarea

5

integrală a creanțelor scadente ale unuia sau ale mai multor creditori poate cauza

imposibilitatea SC „Gatolir Prim” SRL de a satisface integral la scadență creanțele

celorlalți creditori sau dacă a devenit evidentă incapacitatea de plată a SC „Gatolir

Prim” SRL, administratorul acesteia, în persoana lui Igor Mitrofanschi avea obligația

pozitivă de a depune cerere introductivă privind intentarea procesului de

insolvabilitate față de SC „Gatolir Prim” SRL.

Or, în conformitate cu articolul 22 alin. (2) și (3) din Legea insolvabilității

nr.632 din 14 noiembrie 2001 (valabilă la perioada pertinentă), temeiul general de

intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plată a debitorului.

Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este supraîndatorarea

debitorului, în cazul în care debitorul reclamat este o persoană juridică responsabilă

de creanțele creditorilor în limita patrimoniului ei. În acest caz, la baza evaluării

patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activității lui dacă este posibil așa

ceva conform circumstanțelor.

În coroborare cu dispozițiile art. 22 din Legea insolvabilității nr. 632 din 14

noiembrie 2001, articolul 26 al aceleiași legi prescrie la alin. (1) și (2) că, debitorul

este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la

art. 22. Debitorul este obligat să depună cerere introductivă și dacă: a) executarea

integrală a creanțelor scadente ale unuia sau ale mai multor creditori poate cauza

imposibilitatea satisfacerii integrale la scadență a creanțelor celorlalți creditori; b) în

cadrul lichidării, care se efectuează conform altor legi, devine evident că debitorul nu

poate satisface integral creanțele creditorilor.

La fel, din conținutul materialelor cauzei rezultă cert că, în speță, procedura de

insolvabilitate a SC „Gatolir Prim” SRL a fost intentată în urma depunerii de către

SC „Primautosport” SRL a cererii introductive, drept temei servind incapacitatea de

plată a creanței în mărime de 199 805 lei, născută în baza contractului de împrumut

nr. 26 din 01 iunie 2006 și titlului executoriu nr. 2e-1441/12 din 12 decembrie 2014

(f.d. 6, 19-27 recto-verso).

Or, în conformitate cu articolul 10 alin. (2) și (3) din Legea insolvabilității

nr.149 din 29 iunie 2012 (valabilă la perioada pertinentă), temeiul general de

intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a

debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în

supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică

responsabilă de creanțele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la

baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activității lui dacă

acest fapt este posibil.

Totodată, în coroborare cu dispozițiile art. 10 din Legea insolvabilității nr. 149

din 29 iunie 2012, articolul 14 al aceleiași legi prescrie la alin.(1) și (2) că, debitorul

este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la

art. 10. Debitorul este obligat să depună cerere introductivă și în cazul în care: a)

executarea integrală a creanțelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori poate

cauza imposibilitatea satisfacerii integrale la scadență a creanțelor celorlalți creditori;

b) în cadrul lichidării, care se efectuează conform altor legi, devine evident că

debitorul nu poate satisface integral creanțele creditorilor.

În această ordine de idei, instanța de recurs ajunge la concluzia că toate acțiunile

relevate supra au avut loc în perioada în care Igor Mitrofanschi deținea funcția de

administrator al SC „Gatolir Prim” SRL. Astfel, odată ce a stabilit că executarea

6

integrală a creanțelor scadente ale unuia sau ale mai multor creditori poate cauza

imposibilitatea SC „Gatolir Prim” SRL de a satisface integral la scadență creanțele

celorlalți creditori sau dacă a devenit evidentă incapacitatea de plată a SC „Gatolir

Prim” SRL, administratorul acesteia, Igor Mitrofanschi avea obligația pozitivă de a

depune cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de

SC„Gatolir Prim” SRL, întru evitarea continuării unei activități a debitorului care îl

va duce în mod vădit la agravarea solvabilității acestuia.

Corelând ipoteza relevată, Colegiul conchide că în speță administratorul

debitorului insolvabil SC „Gatolir Prim” SRL, Igor Mitrofanschi nu a îndeplinit

obligațiile sale instituite de legiuitor la art. 14 din Legea insolvabilității nr.149 din 29

iunie 2012.

Continuând șirul logic al conjuncturii descrise, instanța de recurs apreciază critic

concluzia instanței de insolvabilitate precum că, în speță, nu sunt întrunite condițiile

de termen instituite de legiuitor la art. 248 alin. (5) din Legea insolvabilității, pentru

tragerea la răspundere subsidiară a lui Igor Mitrofanschi.

Or, conform art. 248 alin. (5) din Legea insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,

tragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a organului insolvabil se

prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia să fie

cunoscută persoana care a cauzat starea de insolvabilitate, dar nu mai devreme de 2

ani de la data hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate

Astfel, în accepțiunea art. 248 alin. (5) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29

iunie 2012, acțiunea privind angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere

și/sau de supraveghere a debitorului se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a

fost cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a cauzat starea de

insolvabilitate, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de intentare a

procedurii de insolvabilitate, norma dată instituind termene de prescripție cu privire

la obiectul cererii și, respectiv, modalitatea de calcul a începutului curgerii termenului

de prescripție extinctivă.

În sensul art. 272 din Codul civil, termenul de prescripție extinctivă începe să

curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, iar dreptul la acțiune se naște la data

când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

În această ordine de idei, urmează a fi înțeles că termenul de 3 ani stabilit pentru

depunerea cererii de angajare a răspunderii speciale nu poate începe a curge decât

după intentarea procesului de insolvabilitate, iar termenul de 2 ani reglementat de

aceeași normă este prevăzut pentru calculul limitelor temporale în care au fost comise

acțiunile anterior intentării procesului de insolvabilitate.

Completul specializat pentru examinarea litigiilor ce țin de aplicarea Legii

insolvabilității din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție opinează că, în condițiile speței, sunt întrunite

condițiile de termen impuse de art. 248 alin. (5) din Legea insolvabilității nr. 149 din

29 iunie 2012, deoarece hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate a

debitorului SC „Gatolir Prim” SRL datează cu 17 octombrie 2016, iar acțiunea

privind tragerea la răspundere a membrilor organelor de conducere ale debitorului

insolvabil a fost introdusă la 02 iunie 2017.

Aderent, acțiunea s-a încadrat și în termenul de 2 ani prevăzut pentru calculul

limitelor temporale în care au fost comise acțiunile imputate membrilor organelor de

conducere ale debitorului insolvabil, care au survenit odată cu imposibilitatea

7

SC„Gatolir Prim” SRL de a executa silit documentul executoriu nr. 2e-1441/12 din

12 decembrie 2014. Or, de la data respectivă – 12 decembrie 2014 și până la data

intentării procedurii de insolvabilitate a SC „Gatolir Prim” SRL – 17 octombrie 2016,

perioadă în care ultima aflându-se în imposibilitate de plată nu a înaintat cerere

introductivă față de sine.

Cu titlu de consecință și având în vedere că, în speță, au fost administrate și

cercetate probe care impun răspunderea subsidiară a fostului administrator al

debitorului insolvabil SC „Gatolir Prim” SRL, Igor Mitrofanschi în baza art. 248

alin.(1) lit. h) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, instanța de recurs

consideră necesar și echitabil de a admite cererea lichidatorului societății comerciale

„Gatolir Prim” societate cu răspundere limitată, în procedura falimentului simplificat,

administratorul autorizat Irina Selevestru și de a atrage la răspundere subsidiară fostul

administrator al debitorului insolvabil SC „Gatolir Prim” SRL, Igor Mitrofanschi,

prin încasarea din contul lui Igor Mitrofanschi în beneficiul SC „Gatolir Prim” SRL

suma creanțelor conform tabelului de validare în mărime de 339 111,35 de lei.

Din considerentele menționate supra și având în vedere faptul că instanța de

insolvabilitate a emis o hotărâre neîntemeiată, dictată de interpretarea eronată a

normelor de drept material și procedural, iar afirmațiile recurentului și-au găsit

confirmare în suportul probator administrat, completul specializat pentru examinarea

litigiilor ce țin de aplicarea Legii insolvabilității din cadrul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

admiterii recursului declarat de lichidatorul societății comerciale „Gatolir Prim”

societate cu răspundere limitată, în procedura falimentului simplificat,

administratorul autorizat Irina Selevestru și casării integrale a hotărârii Curții de Apel

Chișinău din 02 noiembrie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e

Se admite recursul declarat de lichidatorul societății comerciale „Gatolir Prim”

societate cu răspundere limitată, în procedura falimentului simplificat,

administratorul autorizat Irina Selevestru.

Se casează integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017,

adoptată în cadrul cauzei civile la cererea lichidatorului societății comerciale „Gatolir

Prim” societate cu răspundere limitată, în procedura falimentului simplificat,

administratorul autorizat Irina Selevestru împotriva lui Igor Mitrofanschi cu privire la

tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului

insolvabil, cu adoptarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

Se admite cererea lichidatorului societății comerciale „Gatolir Prim” societate cu

răspundere limitată, în procedura falimentului simplificat, administratorul autorizat

Irina Selevestru împotriva lui Igor Mitrofanschi cu privire la tragerea la răspundere

subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil.

Se încasează de la Igor Mitrofanschi în beneficiul societății comerciale „Gatolir

Prim” societate cu răspundere limitată, în procedura falimentului simplificat, suma

creanțelor conform tabelului de validare a creanțelor în mărime de 339 111,35 de lei

8

(trei sute treizeci și nouă mii una sută unsprezece lei 35 bani).

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Ion Druță

9