2ra-2190/17 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2190/17 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: S. Lazari dosarul nr. 2ra-2190/17
instanța de apel: M. Guzun, Iu. Cotruță, N. Simciuc
ÎNCHEIERE
13 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Maria Doroș
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Doroș împotriva
Anei Procopciuc cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea
cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, prin care a fost
admis apelul declarat de către Maria Doroș, casată hotărârea Judecătoriei Orhei din
2 noiembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii
constată:
La 7 septembrie 2015, Maria Doroș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Anei Procopciuc cu privire la repararea prejudiciului material și moral și
încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la 28 ianuarie 2015, Ana Procopciuc i-a
aplicat multiple lovituri peste diferite părți ale corpului cu pumnii, picioarele și
ghiveciul cu flori, provocându-i leziuni corporale cu dereglarea sănătății, sub
formă de XXXXX.
Menționează că pentru aceste acțiuni, în privința Anei Procopciuc a fost
întocmit procesul-verbal contravențional în baza art. 78 alin. (3) Cod
contravențional, ultima fiind recunoscută vinovată în comiterea acestei contravenții
și sancționată cu amendă.
Indică că în rezultatul leziunilor corporale cauzate, dânsa a fost internată în
spital, iar după externare a urmat un tratament ambulatoriu, pentru care a suportat
cheltuieli în sumă de 5414,27 lei, fapt confirmat prin bonurile de plată, iar pentru
1
efectuarea examenului medico-legal a suportat cheltuieli în sumă de 1317 lei, în
total a suportat un prejudiciu material în sumă de 6731,17 lei.
Susține că prin acțiunile ilicite ale Anei Procopiuc, i-a fost cauzat nu numai
suferințe fizice dar și suferințe psihice, exprimate prin simț de frică, groază,
umilință, frustrare și șoc psihologic.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 14 alin. (1) și (2), 1398
alin. (1), 1418 alin. (1) și (2), 1423 alin. (1) și (2) Cod civil, art. 85 alin. (1) lit. a),
166-167 CPC.
Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Ana Procopciuc în beneficiul ei a
sumei de 6731,17 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin pricinuirea
leziunilor corporale, formate din cheltuieli de tratament în sumă de 5414,17 lei și
cheltuieli de efectuare a examinării medico-legale în sumă de 1317 lei, încasarea
sumei de 12000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 2 noiembrie 2015, acțiunea a fost
admisă parțial.
A fost încasat de la Ana Procopciuc în beneficiul Mariei Doroș suma de
1000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
Au fost respinse pretențiile Mariei Doroș împotriva Anei Procopciuc cu
privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, pe
motivul lipsei unui suport probant.
A fost încasat de la Ana Procopciuc în beneficiul statului taxa de stat, pentru
pretenția cu caracter nepatrimonial în cuantum de 100 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, a fost admis apelul
declarat de către Maria Doroș, casată hotărârea Judecătoriei Orhei din
2 noiembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă.
A fost încasat de la Ana Procopciuc în beneficiul Mariei Doroș prejudiciul
material cauzat în mărime de 3488 lei, prejudiciu moral cauzat în mărime de
5000 lei și taxa de stat în mărime de 112 lei.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2016, a fost admis
recursul declarat de către Ana Procopciuc, casată decizia Curții de Apel Chișinău
din 14 iunie 2016 și restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,
de un alt complet de judecători.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, a fost admis apelul
declarat de către Maria Doroș, casată hotărârea Judecătoriei Orhei din
2 noiembrie 2015 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial.
A fost încasat de la Ana Procopciuc în beneficiul Mariei Doroș prejudiciul
material cauzat în mărime de 3288 lei, prejudiciul moral cauzat în mărime de
3000 lei și taxa de stat în mărime de 112 lei.
În rest, acțiunea a fost respinsă.
La 23 octombrie 2017, Maria Doroș a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,
repararea prejudiciului material în cuantum de 6731 lei și a prejudiciului moral în
mărime de 12000 lei.
2
În motivarea recursului a invocat că în rezultatul loviturilor aplicate de către
Ana Procopciuc, dânsa și până în prezent primește tratament pentru XXXXX și
pentru XXXXX, deoarece durerile persistă și până în prezent.
Relevă că potrivit prevederilor art. 1398 Cod civil, cel care acționează față
de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să reparare prejudiciului material și
moral cauzat.
Având în vedere dispozițiile art. 1418 alin. (1) Cod civil, indică că în caz de
vătămare, autorul prejudiciului are obligații să compenseze persoanei vătămate
cheltuielile suportate pentru tratament și alimentație suplimentară.
Mai menționează că dânsa a fost înjosită de către Ana Procopciuc și cu
cuvinte necenzurate.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 23 august 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 151), careva date despre recepționarea acesteia de către recurentă la
materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, în
termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Maria Doroș nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
3
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de către Maria Doroș, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Maria Doroș ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Maria Doroș se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Dumitru Mardari
4